Echipa #diez v-a obișnuit cu nenumăratele articole în care vă sugerăm oportunități de studii peste hotare sau oricare alte tipuri de experiențe internaționale. De multe ori v-am prezentat și poveștile tinerilor din Moldova care au spus „da” provocărilor de acest gen și au câștigat în schimb cunoștințe, prieteni și amintiri pentru o viață întreagă. De data aceasta, am decis să mergem într-un pas cu mai mulți tineri care și-au început în acest an studiile în diverse țări europene. În cadrul proiectului „Universitatea #diez”, ei vor vorbi despre experiența lor din punctul de vedere al programului academic pe care au ales să-l studieze, de la subiecte, liste de lecturi, până la profesori sau activități extra-curriculare. Scopul nostru este să le oferim tinerilor de acasă o idee clară despre cum o astfel de experiență poate decurge și evolua. Vom începe prin a vă face cunoștință cu studenții participanți. Dacă la începutul săptămânii v-am făcut cunoștință cu Bogdan, Sorina, Mihaela, Gabriela și Alina, astăzi vă invităm să-i cunoașteți pe Alexandr, Valeria și Alexandru.

title421360573Alexandr Melnic a ales să studieze Informatics la Kalrsruhe, Germania

„Un vis din copilărie, un examen de germană, emoții unice și în sfârșit biletul de avion într-o direcție cu destinația Karlsruhe, Germania”, ne povestește Alexandr Melnic, care studiază Informatics la Kalrsruhe Institut of Technology.

„Ajuns aici noaptea, după 5 ore de drum, eram mulțumit de mine și de realizarea mea, de orașul plăcut și plin de edificii culturale, cu mulți oameni pe biciclete și tramvaie. Eram mulțumit că în sfârșit am ajuns în orașul, universitatea căruia intră în grupul de elită a 9 universități tehnice, TU9, din Germania, pregătit pentru noua provocare care mă aștepta.”

Acomodarea a fost rapidă, și chiar plăcută, povestește tânărul. Studiile au început cu „Faza de orientare”, în care cei peste 1000 de studenți la Facultatea de Matematică sau Informatică, sunt împărțiți în grupe, conduși de studenții semestrelor superioare. Cei din urmă, timp de o săptămână, le organizează novicilor jocuri sociale, excursii și, desigur, le oferă sfaturi pentru drumul lung de 6 semestre pe care l-au ales. Făcând parte din practic 1% de studenți veniți de peste hotare, am fost plăcut surprins de căldura fiecăruia cu care am avut ocazia să discut.”

Alex studiază în prezent 4 obiecte, 3 dintre care sunt teoretice și 2 dintre care sunt legate de matematică. În semestrele următoare are posibilitatea să aleagă obiectele altor facultăți, o limbă străină, precum și un semestru de practică.

title366084111

Valeria Bratu studiază International Business Administration în Frankfurt Oder, Germania

„Decizia de a studia la o universitate peste hotare a fost inspirată din pasiunea pentru călătorii, pentru limbi străine și pentru diversitatea culturală. Mi-am dorit mult să fiu studentă la o universitate internațională, care să îmi ofere nenumărate oportunități de dezvoltare personală și profesională. Când am început înscrierile, am ținut cont și de țările ce oferă burse studenților din Moldova. Astfel, dupa lungi așteptări și emoții, am aflat că am fost admisă la 7 universități europene, unele oferindu-mi și burse. Problema deja era că nu știam ce să aleg. Am decis sa merg în Germania la Universitatea Europeană Viadrina din Frankfurt Oder, unde am obținut și o bursă ce îmi acoperă parțial costurile de trai. Urmez un program de Bachelor in International Business Administration, predat în limba engleză de către profesori germani, americani, precum și din alte țări. Conform rating-ului creat de CHE University Ranking, Facultatea de Business de la Viadrina se clasează pe locul trei în Germania, primele două locuri fiind ocupate de universități private”, povestește tânăra.

Studenți internaționali din peste 80 de țări învață aici, fiind atrași de studiile gratuite, accesibile și moderne. Programul său constă în 6 semestre sau 3 ani de studii, oferind posibilitatea de specializare în trei sau patru domenii din urmatorele: Managemement, Marketing, Contabilitate, Finanțe, Economie Europeană, Fiscalitate Europeană. Pe parcursul studiilor, studenții trebuie să efectueze un stagiu de 3 luni, au posibilitatea de a învăța un semestru sau un an la o universitate parteneră din altă țară și, deasemenea, trebuie să promoveze examenul DSH cu nivelul B2 de germană. Fiecare semestru este împărțit în doua blocuri, cu o durată de câte 2 luni. Momentan, pe lângă cursurile de germană, Valeria are un singur curs la universitate, câte 8 ore pe săptămână. Însă, din decembrie, va începe alte 3 cursuri, cu o durată de 30 de ore săptămânal.

„Între studenții străini există o confuzie între Frankfurt-am-Main și Frankfurt Oder, devenită anecdotică. În fiecare an, mulți dintre ei ajung în Frankfurt-am-Main, își sună mentorul și întreabă: „Sunt aici, cum ajung la universitate?”. Frankfurt Oder este este un orășel studențesc, care se află la o oră depărtare de Berlin și la 10 minute de Polonia. Universitatea oferă condiții de cazare în cămine în Frankfurt Oder, precum și peste râul Oder, în Polonia, unde prețurile sunt mai accesibile. Toți studenții de la Viadrina au acces gratuit la toate mijloacele de transport public din Brandenburg și Berlin. Spre bucuria mea, universitatea mi-a oferit posibilitatea de a participa la program de bun-venit destinat studenților internaționali, prin care mi s-a facut legătura cu o familie gazdă foarte prietenoasă, cu care deseori petrec timpul liber, vizitând locuri frumoase sau plecând în drumeții cu bicicletele.”

title352016106Alexandru Ursu studiază Drept Internațional și European în Gröningen, Olanda

„De ce Drept Internațional? Pentru că este un program mai puțin universal decât relațiile internaționale, dar mai universal decât celelalte arii de jurisprudență (plus bonus: nu are nici o tangență cu matematica). De ce în Olanda? Pentru că la momentul alegerii universității era unica țară care oferea un astfel de program la nivel de licență în limba engleză. Dacă aș alege altă țară, aș fi nevoit să studiez mai întâi programul de drept național al acesteia, pentru a lua ulterior un master în drept internațional, în timp ce aici, la propriu, am sărit peste o etapă în plus. De ce Gröningen? Pentru că din puținele universități olandeze care oferă un astfel de program, cea de aici este o instituție veche, cu tradiții seculare, renume mondial, și, în viziunea mea, o reputație mai impunătoare decât celelalte.”

Cele mai generale și importante lucruri pe care ar trebui să le cunoască un viitor student despre studiile în Olanda este că aici nu se oferă burse, povestește Alexandru. Tot ce poți obține este un credit (destul de avantajos, inter alia), sau un grant care parțial ar putea acoperi taxele pentru studii (identice la orice universitate și program). Grantul respectiv se oferă studenților care lucrează part-time nu mai puțin de 56 de ore pe lună. Cei mai descurcăreți, pot, din câte spune tânărul, face rost de o bursă specială, din cele oferite de diverse organizații sau fonduri, dar fiind foarte rar întâlnite și accesibile doar în cazuri particulare (la anumite universități, facultăți, programe, etc.).  Acomodarea, cazarea, manualele, și orice alte cheltuieli, sunt, de asemenea, pe cont propriu, dar totuși, spre deosebire de taxele pentru studii, acestea diferă de la un oraș la altul.

„Dacă am fi cu toții personaje din Game of Thrones, iar Olanda ar fi Westeros, atunci Groningen ar fi Winterfell, fiind practic cel mai nordic oraș din țară (mai la nord rămânând numai White Walkers și danezii). Cu toate că e centrul administrativ al provinciei, este un orășel foarte mic și drăguț, tipic olandez, cu o ambianță specială și o climă teribilă (tipic olandeză). Este un oraș cu puțini turiști, și foarte mulți studenți, care îl împânzesc zi și noapte (în special noapte) și îl fac să pară aglomerat și plin de viață. Absența căminelor sau a campusurilor amplifică și mai mult senzația că Gröningenul e un oraș clădit special pentru studenți, #TheCityIsOurCampus, spune Instagramul universității, ceea ce, din punctul meu de vedere, este mult mai atractiv decât izolarea într-un complex universitar pe un termen de 3 ani.”

„Cu toate astea, locuind aici, uneori ai senzația că întreaga viață trece pe alături. Nimeni nu ajunge în Gröningen din întâmplare, nimeni nu trece pe aici, în drum spre altă destinație, nimeni nu-l vizitează în scopuri turistice. Pe mine ca student la drept, acest lucru mă cam deranjează în ultimul timp, din cauza numărului redus de oportunități extracurriculare și din afara domeniului academic. Pentru un om de știință, Gröningenul, probabil, ar putea fi destinația perfectă, relativ ieftină, liniștită, confortabilă, neaglomerată (în comparație cu același Amsterdam, spre exemplu), și cu un număr enorm de oportunități de cercetare. Pentru un jurist, cercetarea însă e pe locul doi, după relații, reputație, conexiuni, și celelalte concepții similare. Știți vorba aia, „a good lawyer knows the law, but a great lawyer knows the judge” (un avocat bun cunoaște legea, iar un avocat excelent cunoaște judecătorul). Aici însă, un specialist în drept internațional nu are alte posibilități decât cele legate de universitate și sfera academică, într-un fel sau altul… și respectiv, să începi să clădești aici o carieră în acest domeniu ar putea deveni foarte complicat. Iată de ce în ultimul timp îmi place să spun că este foarte important de a alege corect nu numai programul de studii, dar și orașul care ar oferi cele mai relevante oportunități în contextul acestuia.

În ceea ce ține de societate și comunitate, este una cu adevărat internațională, impresionant de internațională (bunică-mea ar zice chiar „tărcată”, privind diversitatea culturală desigur), tolerantă, progresistă și pozitivistă, fapt care, indubitabil, lărgește orice orizonturi.  Nu cred că merită să discutăm aici despre biciclete, droguri ușoare, sau LGTB, chiar dacă lucrurile stau diferit de felul în care suntem  deprinși să le cunoaștem. Totuși, în tandem, toate astea duc la o mentalitate extrem de particulară pentru Olanda. Probabil despre această țară aș putea vorbi non-stop câteva luni, despre tradițiile ciudate, deprinderile oamenilor, petreceri, piața de sâmbătă, modul de viață, limbă, prețuri, etc., etc. Diferit, cel puțin pentru mine, este absolut tot, începând de la Rege și terminând cu obiceiurile gastronomice, dar poate asta se datorează firii mele, care se lasă impresionată de câte ceva în fiecare zi… Aici nu poți fi altcineva decât tu însuți, nu-ți poți crea imaginea moldovenească de „om serios”, pentru că chiar dacă ești laureat al Premiului Nobel (avem și așa oameni aici), zgârietura de la genunchi și hainele ude după mers pe bicicletă prin ploaie te readuc la realitate și îți scot orice coroană de pe cap. Anume pentru acest mod simplist și copilăresc de viață am și început să iubesc foarte mult olandezii, pentru că ei nu se tem să se ude, să se murdărească, să pară ridicoli, să cadă de pe biciclete, să glumească și să-și trăiască viața, cât de „importanți” nu ar fi, ceea ce, în următorii câțiva ani, planific să fac și eu, „cu ei de mânuță”.”