Examenul la fizică din această sesiune de bacalaureat a stârnit multe discuții, iar acestea s-au revărsat ca pe o masă de ping pong pe platforma noastră. După publicarea rezultatelor examenelor la BAC, mai mulți profesori au înaintat o scrisoare Ministerului Educației din Republica Moldova prin care au cerut ca anumiți itemi din cadrul examenului să fie anulați și să se ofere la aceștia punctaj maxim elevilor. Ulterior, apelul a fost repetat și de către elevii liceului „Orizont” care și-au motivat acțiunea prin faptul că în teste s-ar fi strecurat erori. O reacție la aceste acțiuni a venit și de la președintele Comisiei republicane de evaluare a lucrărilor de Bacalaureat la fizică, Viorel Dușciac, și din nou, de la profesorii de fizică. Acum, un membru al Comisiei de evaluare și-a exprimat opinia pe un blog, menționând că „asistăm mai degrabă la o reglare de conturi decât la o discuţie obiectivă şi constructivă despre examen.”

Sergiu Carlig este profesor de fizică la Liceul Academiei de Științe și membru al Comisiei de evaluare a lucrărilor de BAC la fizică. Profesorul spune că a verificat 180 de lucrări din 187 la profilul real, iar concluzia sa este următoarea:

„Am citit cu mare interes ce s-a mai publicat despre sesiunea de BAC 2017 şi, în special, ceea ce ţine de fizică. Am fost prezent la mai multe evenimente, comisii, întruniri legate oarecum cu BAC-ul. Am văzut baricade, interese, emoţii, injurii, jigniri, aprecieri, semnături, frustrări, (sub)competenţe etc, atâtea cât pentru toate examenele văzute vreodată. Aşa cum încerc de fiecare dată să privesc obiectiv şi documentat lucrurile, imparţial, atacând problema şi mai puţin persoanele, am strâns mai jos câteva legături comentate pentru ca oricine să poată să îşi formeze o opinie corectă.

Pornesc de la premisa că niciun test nu este perfect. Testul este real, scris de oameni reali, pentru elevi reali. Termenul real nu se referă la profilul ales de elevi. Prin urmare, vom găsi întotdeauna ce să îi reproşăm. În special, dacă aş fi elev şi nu aş lua chiar nota 10 aş încerca să găsesc problema mai întâi în calitatea testului şi apoi (poate) în propria-mi persoană – doar sunt cel mai bun la mama! Iar dacă aş fi profesor (de fapt sunt profesor) şi aş avea frustrări (şi nu am frustrări) aş scrie prin ziare şi pe site-uri de ştiri despre cât de rău este testul şi cât de mult a fost lezat interesul copiilor (care copii?).

Examenul, trebuie să se înţeleagă, ne scoate din zona de confort – viaţa este dură şi orice greşeală se taxează. Fără exagerări, fără excese de indulgenţă testul de examen este un test – ai făcut efort suficient sau mai ai ceva de învăţat. Testul te motivează să mai faci un efort şi după, să mai treci şi dincolo de imposibil. Asta dacă vrei şi dacă poţi. Dacă nu e ok, dar vei fi taxat mai târziu, pentru lene şi indolenţă.

Hai cu partea bună, mai întâi.

Testele respectă programa de BAC, în sensul în care a fost (ne)formal omis capitolul de optica geometrică, şi respectă cât de cât adecvat  matricea de specificaţie.

Testele de anul astă sunt ceva mai puţin complicate, unele probleme, chiar superbe – e.g. problema 12 profilul real – cu vreo 30 metode diferite de rezolvare, 6 scheme ale circuitelor, din care cinci mi-au trecut şi mie prin cap, iar una am descoperit-o într-o lucrare de a cuiva. Această problemă a fost foarte des rezolvată corect şi nu mă prea surprinde – la pretestare au fost probleme similare, ceea ce a făcut testul, în general, mai accesibil.

Privitor la unele probleme care cică nu se rezolvă: fizica  – ştiinţă exactă operează cu modele şi descrieri ale realităţii APROXIMATIVE în funcție de cunoştinţele noastre. Orice teorie este bună şi cu atât e mai bună cu cât o alta îi arată limitele de aplicaţie, sau obţine un rezultatat mai adecvat experimentului pus. Modelând, idealizând o situaţie reală obţii răspunsul despre cum evoluează sistemul. Când baţi un pilon în pământ în funcție de ce date ştii aşa modelezi. Evident poţi ţine cont de toţi factorii din lume de la forţele Arhimede, mareice, Coriolis etc şi obţii un model care descrie mai exact situaţia, dar nu şi mai simplu. În prob. 7, profilul umanist, neglijând masa pilonului (o ţeavă, de exemplu), adâncimea de scufundare faţă de înălţimea de la care cade ciocanul (5 m este mult mai mult decât 2,5 cm) problema se rezolvă. Aceeaşi poveste în problema cu sportivul care se antrenează pe trambulină (prob 9, real) – idealizaţi, oameni buni, situaţia şi problema se rezolvă. În barem eu aş adăuga şi forţa de greutate a sportivului în rezultanta F, dar problema este complet rezolvabilă! Cât ţine de noţiuni care se întâlnesc rar şi trebuie „evitatate” în testele de BAC (prob 4, real), ce pot spune – atâta timp cât noţiunile sunt livreşti, nu prea ai ce reproşa. În rest, polemici demagogice mascate cu fraze mari şi veşnicul „interes al copiilor”. Din context, în orice problemă înţelegi ce se vrea în test şi POŢI răspunde corect. Chiar dacă e vorba tensiune mecanică (prob 7, real) cu sens de forţă elastică şi nu efort unitar. Apropo, am fost prezent la şedinţa cu pricina când s-o semnat „petiţia” şi trebuie să precizez că din 40 au semnat vreo 20. Adică „mai mulţi profesori de fizică” de fapt responasabili de fizică din direcţiei de învăţământ, unii nici măcar fizicieni sau cu elevi la BAC. Nu mă mai întreb câţi dintre semnatari la momentul semnării au rezolvat testele de BAC. La circa 187 de elevi care au optat pentru examenul de fizică avem de vreo două ori mai mulţi profesori de fizică în ţară.

Mă tem că fraza „Nu este aşa de negru dracul cum îl prezintă popii” descrie just situaţia. Asistăm mai degrabă la o reglare de conturi decât la o discuţie obiectivă şi constructivă despre examen. Nu fac parte din nicio echipă beligerantă şi nici nu vreau să ma bag în tărâţe. Trebuie să recunosc că mi se face cam greaţă de toate discuţiile şi de felul cum se ridică problema. Întrevăd mai degrabă o tentativă scârboasă de a tulbura apele, a denigra cu reavoinţă instituţia responsabilă de organizarea examenelor pentru a aduce alţi oameni (ne)corupţi la toate nivelurile – de la şefi la verificatori, de la echipe de problemişti la comitete olimpice – să fie „de-ai noştri”.