Tamara Șchiopu, nutriționist licențiat și biolog, este vegetariană de 15 ani și, împreună cu soțul ei, administrează o fermă ECO în Marea Britanie, unde cresc și vând direct la familii, fructe și legume ecologice. În Moldova, Tamara Șchiopu a fondat întreprinderea socială „EtnoGastronomica”, prin care promovează mâncarea sănătoasă, precum și tradițiile gastronomice ale moldovenilor.
De această dată dezvăluim o poveste de succes. Intervievând autoarea festivalului „BOSTANIADA” și a târgului de post „VEGAN SHOW” care va avea loc la Chisinau pe 22 martie 2015, delimităm lizibil circumstanțele dezvoltării unei afaceri în Moldova comparativ cu Marea Britanie și remarcăm cum schimbarea stilului de viață alimentar a propulsionat o activitate fructuoasă.
#1. Cine este Tamara Șchiopu? Faceți un scurt istoric al activității dvs.
Sunt biolog de profesie, iar după absolvirea USM am predat biologia, chimia, apoi limba engleză la Chișinău. La mijlocul anilor ’90 am intrat în proiectele internaționale de asistență tehnică în agricultură, apoi am aplicat pentru o bursă MBA la Universitatea din California. Am câștigat și în 2000 am mers la studii în SUA, împreună cu fiul meu, pe atunci de 12 ani. Am absolvit școala de business cu Premiul Mare și în 2003 am trecut în Marea Britanie, unde locuia soțul meu, un fermier englez. Nu știu cum, dar el m-a convins că timpul în Anglia e mai frumos decât în California. În Marea Britanie am activat în calitate de manager al unei agenții de promovare a produselor autohtone, mi-am deschis propria agenție de consultanță în domeniu, iar din 2014 m-am încadrat și în caltate de Director Dezvoltare în compania creată împreună cu soțul meu – Tolhurst Organic Partnership CIC.
#2. Sunteți unul din fondatorii întreprinderii sociale „EtnoGastronomica”. Ce înseamnă acest proiect social, care e scopul acestuia și prin ce se face deosebit?
În Moldova am lansat compania „EtnoGastronomica” în 2013, în format de antreprenoriat social. Scopul companiei este de a păstra tradițiile gastronomice autohtone, pentru tânăra generație și pentru viitor. Și aici mă refer nu doar la rețete, dar și la culturi, plante trandiționale, moduri vechi de prelucrare, de păstrare, alimentația pe timp de post și la sărbători. Aceste tradiții sunt culese de către noi, din diferite surse, îngrijite, înregistrate și prezentate publicului larg într-un format modern și atractiv. „EtnoGastronomica” este deosebită prin faptul că, deși este o companie privată, scopurile sunt sociale, iar profiturile eventuale vor fi reinvestite în obiectivele companiei și nu vor fi distribuite între fondatori.
#3. Ce v-a determinat să înființați „EtnoGastronomica”?
Trebuia să creez un format legal și transparent pentru activitățile propuse. Am sesizat o cerere de cunoștințe și informații pe care eu am plăcerea să le și împărtășesc. Sunt solicitată la multe evenimente și activitați, uneori ni se oferă și susținere financiară și, fără un cadru profesional și legal, ar fi imposibil să dezvoltăm ideile. Mai mult, prin intermediul companiei „EtnoGastronomica” promovăm activ conceptul de Antreprenoriat Social, deocamdată foarte puțin înțeles și aplicat în Moldova. Pe lângă „EtnoGastronomica”, mai sunt câteva întreprinderi fondate în Moldova după acest concept. Din păcate, cadrul legal încă nu a oficializat acest format, prin care unele companii cu răspundere limitată să se bucure de aceeași apreciere și încredere ca și firmele sociale și ONGurile. Diferența e că noi mai și achităm impozite și generăm profituri.
#4. Care a fost motivul esențial pentru care ați decis, în urmă cu 15 ani, să deveniți vegetariană?
Dragostea. Eram îndrăgostită până peste urechi de viitorul meu soț, or, el fiind vegetarian de peste 25 de ani, îl urmăream cât era de frumos, sănătos și viril. M-am pătruns de o încredere absolută în acest mod de alimentație, după care, a apărut motivul convenienței. Fiind împreună, era mult mai simplu să gătesc un singur fel de mâncare pentru toți, decât să pregătesc bucate aparte. Mai târziu a apărut și motivul de etică. Am aflat foarte multe despre lanțurile alimentare globale, despre căile parcurse de carne ca să ajungă în farfurie, despre politicile expansioniste de a avea acces la imașuri. Aceasta m-a convins, că eu voi lăsa în urma mea o lume mai bună, dacă voi restricționa ceea ce mănânc.
#5. Cum a determinat stilul de viață vegetarian implicarea dvs. în actualele proiecte?
Fiind vegetariană, am descoperit o lume imensă a plantelor. Am descoperit posibilitatea de a mă alimenta gustos, sănătos și nutritiv din surse vegetale, fără a necesita animale sacrificate. În Moldova, clima niciodată nu a susținut o industrie animalieră de proporții. Moldova, in mod istoric și natural, s-a axat pe surse vegetale în alimentație, cu foarte puțină carne, preponderent – de miel și oi, animalele care se simt cel mai confortabil în condițiile noastre.
Industriile intensive de păsări, porcine și vite cornute mari au fost mereu susținute în mod artificial și în condiții oribile de cuști și grajduri aglomerate, pentru că solurile Moldovei nu sunt potrivite pentru păscutul intens, așa cum o cer aceste grupuri de animale. Precipitațiile anuale sunt mult prea modeste în Moldova pentru a oferi destulă hrană pentru animale. Deci, se bazează pe creșterea animalelor în condiții de constrângere, cu furaje artificiale de import. În același timp, multă carne, se importează, pur și simplu, din surse obscure.
Eu încerc, prin evenimentele pe care le organizez și prin articolele pe care le public, să schimb predilecțiile publicului larg, să-l fac să fie mai aventuros și mai ambițios cu plantele, cu legumele, cu cerealele, să mănânce produse locale și de sezon, să folosească mai puțină carne în alimentația sa. În același timp, încerc să susțin fermierii cunoscuți, prin ambiție și abordare a lucrurilor, să-i fac să adauge plus valoare la produsul primar, să vândă tot anul împrejur, să încerce soiuri noi de culturi tradiționale, să investească în infrastructură pentru o agricultură ecologică și să învețe să-și vândă marfa după meritul său adevărat.
#6. Sunteți autoarea a 2 cărți: „Dovleacul Minune” (2012) cu rețete vegetariene și „Bucate de Post” (2013) cu rețete vegane. Dacă ar fi să le faceți publicitate, cum le-ați promova în rândul tinerilor?
Sunt niște rețete simple, dar tare neobișnuite, bazate pe ingrediente autohtone și de sezon. Fiul meu are mare succes între prieteni, când gătește după rețetele mele „vegane” pentru oaspeții săi. Fetele adoră când vin în ospeție la un tânăr, iar el gătește după o carte în limba română. Și vice-versa.
#7. Vorbiți-ne despre experiența deschiderii unei ferme ECO in Marea Britanie.
De fapt, ferma Eco există încă din 1976, fiind condusă de soțul meu. Dar, în anii 2013 – 2014, am transformat întreprinderea într-un format juridic nou, mai modern și mai transparent. Am pus ferma pe picior de antreprenoriat social. Există așa un model în Marea Britanie – Ltd CIC (Companie cu Interese pentru Comunitate). Acest format nu ne absolvește de impozite sau de alte obligații profesionale, dar ne face mai atractivi pentru granturi și susținere financiară în proiecte sociale. Ca urmare, am beneficiat deja de un grant particular și, în prezent, construim o bucătărie profesională la fermă, fapt care ne va permite să organizăm mai multe evenimente, să oferim servicii de catering și să pregătim conserve de legume, din surplusurile pe care nu le putem vinde la timp. Soțul meu, împreună cu cei 2 angajați și 2-3 voluntari, se ocupă de partea agronomică și infrastructură. Rolul meu este de a dezvolta și promova compania prin toate căile posibile, de la website, email, până la evenimente, master class-uri și conferințe profesionale. De asemenea, eu sunt responsabilă de partea contabilă și financiară.
#8. Cât de greu a fost să vă integrați într-un mediu antreprenorial străin?
Mediul antreprenorial în Marea Britanie este extrem de binevoitor, flexibil și atractiv. Toată informația necesară este pe net. Absolut tot. Nu trebuie să mergi nicăieri ca să deschizi o afacere, ca să achiziționezi sau să achiți ceva. Toate rapoartele se fac online. Nimeni nu mai cere ștampilă sau semnătură „udă”. Organele de stat de tip Fisc, TVA, fondul social – toate oferă tutoriale online și webinare, ca să ne ajute să facem totul corect. Nimeni nu ne vizitează și nu ne abuzează cu controale și verificări. Prin urmare, timpul meu e folosit pentru a dezvolta afacerea și nu pentru a transmite facturi, ștampile și rapoarte.
Relația cu banca comercială este una cu totul deosebită. Ne tratează ca pe împărați, căci noi suntem Clienții, noi le aducem fluxul de capital din urma căruia câștigă banca. Din acest motiv, un lucrător bancar, fie la ghișeu sau manager de oficiu, va fi întotdeauna binevoitor și politicos. Banca nu ne cere niciodată niciun raport, din contra – ei ne trimit rapoarte lunare sau trimestriale, iar dacă avem nevoie de o întrunire, pentru finanțare și nu doar, atunci vin ei la noi la fermă, ca să nu bătătorim noi drumurile.
Dacă doriți să îi adresați întrebări pe viu Tamarei, să explorați lumea ei, atunci sunteți invitat/ă pe 19 martie 2015 la evenimentul marca „Sănătatea are Gust”, intitulat „Totul despre raw-vegani și vegetarieni”.
