De câţiva ani, prin intermediul Programului de mobilitate academică „Erasmus”, studenţii moldoveni au ocazia să învețe cot la cot cu semenii lor din universităţile europene. În timp, lucrând într-o limbă străină şi călătorind prin Europa, tinerii îşi schimbă percepţia asupra studiilor. Absenţa plagiatului, feedbackul rapid şi noile modalităţi de predare sunt printre avantajele programului, remarcate de tineri.
A câştigat o bursă de studii în Austria
Din această toamnă, Victoria Sârbu va locui într-un campus universitar din oraşul austriac Linz. A început pregătirile din clipa în care a aflat că a fost selectată pentru Erasmus+. Şi-a găsit cazare în campusul universitar, studiază intensiv limba germană (deşi va învăţa în engleză) şi comunică aproape săptămânal cu responsabilii de la universitate. „Din adolescență mi-am dorit să învăț în străinătate. Interacționând cu voluntari străini care veneau la Chişinău, mă întrebam cum ar fi dacă aș trăi și eu experiențe similare. Asta şi m-a motivat să aplic pentru Erasmus”, povesteşte tânăra în vârstă de 20 de ani. În Austria, Victoria va continua să studieze, în mare parte, ceea ce a învăţat acasă, la Academia de Studii Economice: „Am ales să studiez ceea ce mi-a părut mai interesant: Business International, liderism în organizaţiile internaţionale.”
De ce în Occident nu se copiază la examene
Şi dacă Victoria abia se pregătește pentru „experienţa” Erasmus, Daniela Nastas-Hadârcă se numără printre primii tineri din Moldova care au beneficiat de acest program, în 2007.
Astăzi, Daniela e doctorandă în istorie la Chişinău şi cercetătoare la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Despre „perioada Erasmus” îşi aminteşte cu o doză de melancolie. „Am mers la studii în Franţa, când eram în anul II de facultate. Am avut un şoc cultural încă de la primul test scris. Profesoara a ieșit din sala de curs şi a lipsit vreo 15 minute. Mă așteptam ca studenții, rămași fără supraveghere să încerce să se „inspire”, așa cum se face la noi de obicei, însă mare mi-a fost mirarea că nimeni nu a încercat să caute prin geantă sau să-și consulte colegul…”, povesteşte Daniela. A găsit foarte repede explicaţia pentru acest comportament: „În Franța, orice formă de copiat în universitate este echivalentă cu exmatricularea. În plus, tânărul prins în „flagrant” nu va mai fi acceptat într-un centru universitar timp de cinci ani…”
„Contaminați” de valori europene
Schimbarea de atitudine a studenţilor care au studiat peste hotare este sesizată şi de profesori. Liliana Rotaru, doctor în istorie şi conferențiar la Universitatea de Stat din Moldova, consideră că, după experiența mobilității, tinerii se „contaminează” foarte repede de valorile europene.
„Unii studenţi devin mai responsabili, mai comunicativi și mai deschişi față de lucrurile noi, dau dovadă de toleranță culturală și religioasă. În special, mă bucură abilitățile lor lingvistice, căci le pot recomanda titluri în limbi de circulație internațională, fiind convinsă că le vor citi”, recunoaşte profesoara. Şi dacă mobilitatea Eramus este relativ o premieră pentru învăţământul superior din Republica Moldova, în Europa acest program se bucură de popularitate de aproape 25 de ani.
Nu a ezitat să-şi realizeze visul
Ştefan Mucuta (22 de ani) este un student moldovean care a beneficiat de acest program, fiind deja peste hotare. El a plecat la studii în Franţa imediat după absolvirea liceului la Chişinău. Vorbea fluent franceza şi engleza, era licenţiat în Economie şi Gestiune la Universitatea din Reims, dar visa să descopere nordul Europei. „Îmi doream să văd Scandinavia şi am decis să candidez pentru programul Erasmus la Business School în Oslo”, își amintește Ștefan. Deşi Norvegia se află în topul celor mai scumpe ţări din lume, nu regretă alegerea făcută. „Odată ce păşeşti în Şcoala Norvegiană de Business, ai impresia că eşti într-un centru comercial, echipat la maximum, care îți oferă cele mai bune condiţii pentru studii”, menționează tânărul. Calitatea studiilor e probată și de modul de predare: „Profesorii nu ezită să-ți dea un feedback după fiecare prezentare, un lucru foarte important pentru orice student.”
Din 2014, educaţia devine un angajament mai puternic pentru UE În ianuarie 2014, Comisia Europeană a lansat programul Erasmus +. Republica Moldova, precum și țările Parteneriatului Estic vor fi eligibile pentru câteva acțiuni ale noului Program, și anume, Programul Jean Monnet și cel de Masterate Comune.
La finele anului curent, Republica Moldova va fi eligibilă și la alte acțiuni ale Programului Erasmus+, care corespund obiectivelor Acordului de Asociere cu UE.
Erasmus+ este prevăzut pentru o perioadă de șapte ani şi își propune să sporească competențele și angajarea în câmpul muncii prin modernizarea Educației, Formării și activităților de Tineret. Programul va oferi șanse pentru mai mult de patru milioane de persoane pentru studii, formare, experiență de muncă și activități de voluntariat peste hotare. Suplimentar la granturile individuale, Erasmus + va susține parteneriatele transnaționale în Educație, Formare și Tineret, între instituții și organizații.
Moldova a beneficiat și de fazele anterioare ale Programelor UE. Cel mai relevant este Programul TEMPUS în cadrul căruia, din 1994 și până în prezent, instituțiile de învățământ superior din țară au realizat 74 de proiecte în valoare de 16 milioane de euro. Din anul 2004, tinerii din Moldova au obținut anual, în cadrul Programului Erasmus-Mundus, cinci-zece burse de masterat în centrele universitare europene.
Candidații vor face aplicația online, direct către consorțiul care oferă Programul de Master. Lista tuturor Programelor de Master poate fi găsită la adresa:
http://eacea.ec.europa.eu/erasmus_mundus/results_compendia/selected_projects_action_1_master_courses_en.php
Informaţii suplimentare găsiți pe site-ul Comisiei Europene: http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/index_en.htm
Acest articol a apărut în cel de-al șaptelea număr al revistei Guvernului „Infogov”.
