Începând cu 16 decembrie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova va fi instituită starea de urgență în sectorul energetic. Decizia, care va fi valabilă timp de 60 de zile, a fost votată în Parlament de 56 de deputați PAS.
Instaurarea stării de urgență a fost propusă de premierul Dorin Recean, care a precizat că cetățenii noștri de pe malul stâng al Nistrului sunt dependenți de o singură sursă de livrare a gazelor naturale, și anume de Gazprom.
Declarația lui Dorin Recean
„Gazprom este obligat să livreze 5,7 milioane de metri cubi de gaz pe lună, dar condiționează livrările cu o pretinsă datorie care nu există, și anume datoria inexistentă de 700 de milioane de dolari, pentru a-și respecta obligațiile din contract. Rusia poate lăsa regiunea transnistreană în frig și beznă. Rusia ține ostatici oamenii din regiunea transnistreană pentru a destabiliza Republica Moldova. Vom ajuta, dar nu vom discrimina cetățenii din dreapta Nistrului. Trebuie să plătiți. Gazul gratis a fost o momeală pentru voi până acum. […]
Există riscul unei crize majore. Dacă Kremlinul vrea ca în regiunea transnistreană să fie gaz, atunci gaz va fi. Nu există o problemă cu tranzitul gazului în Republica Moldova, în mod special în regiunea transnistreană. Există suficiente rute ca gazul să ajungă la noi în țară. Trebuie să facem ca această iarnă să fie ultima când mai suntem șantajați cu gazul rusesc.”
Ce măsuri vor fi luate în următoarele 60 de zile
Pe durata stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va adopta dispoziții pentru implementarea mai multor măsuri.
# Alocarea mijloacelor financiare pentru asigurarea procurării cantităților necesare de gaze naturale și energie electrică.
# Adoptarea deciziilor necesare în scopul asigurării unor acțiuni rapide de asigurare cu resurse energetice, inclusiv prin abateri de la regulile obișnuite.
# La necesitate, raționalizarea consumului de resurse energetice.
# Adoptarea deciziilor de împuternicire a întreprinderilor energetice să acționeze în scopul procurării, transportării, distribuției și furnizării energiei electrice și gazelor naturale pe întreg teritoriul țării.
# Protecția socială a cetățenilor, inclusiv a celor din regiunea transnistreană, prevenirea și, după caz, limitarea efectelor unor crize umanitare.
# Coordonarea activității mass-media:
— informarea populației despre cauzele și proporțiile situației excepționale, despre măsurile întreprinse pentru prevenirea pericolului, lichidarea urmărilor acestei situații și protecția populației;
— familiarizarea populației cu regulile de comportare în timpul situației excepționale;
— introducerea unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicații.
# Instituirea instrumentelor rapide de colectare a plăților de la consumatori pentru resursele energetice folosite.
# Efectuarea altor acțiuni necesare în vederea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor insuficienței de resurse energetice care a provocat starea de urgență.
De unde a apărut problema
În proiectul de lege supus adoptării, se menționează că pe malul drept al Republicii Moldova s-au făcut progrese în ceea ce privește creşterea securității aprovizionării cu gaze naturale și liberalizarea pieței. Totuși, consumatorii de pe malul stâng sunt în continuare dependenți de o singură sursă de import – SAP „Gazprom”. În baza unui contract semnat în 2006, care a fost prelungit până în 2026, Gazprom are responsabilitatea de a livra gazele până la granița Republicii Moldova.
Recent, Federația Rusă a sugerat că nu va livra gazele naturale pe care trebuie să le transmită contractual în Stânga Nistrului. Autoritățile spun că acțiunile Kremlinului ar putea provoca „o iminentă criză umanitară” la Tiraspol și vor destabiliza sectorul energetic din toată țara.
Oleg Serebrian, viceprim-ministru pentru reintegrare al Republicii Moldova, a declarat că ne-am putea confrunta cu „riscuri inevitabile pentru stabilitatea sectorului energetic” în această iarnă din cauza faptului că Moscova refuză să-și onoreze obligațiunile contractuale.
De asemenea, din cauza războiului din Ucraina, țara vecină, care înainte producea energie electrică, acum trebuie să importe, ceea ce crește presiunea asupra Republicii Moldova. Acum, țara noastră trebuie să concurează cu Ucraina pentru a obține energie electrică. Această schimbare face ca riscurile legate de aprovizionare să fie mai mari decât în 2022.
Situaţia este agravată de capacitatea limitată de import a energiei electrice alocată Ucrainei și Republicii Moldovei. […] Este foarte probabilă apariția congestiilor ceea ce poate duce la o creştere esențială a prețului energiei electrice de import şi imposibilității acoperii întregului deficit.
Autoritățile menționează că aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova depinde direct de importurile din Europa, în special de România. În același timp, Oleg Serebrian a subliniat că în ultimele săptămâni și România se confruntă cu un deficit de energie electrică.
Adoptarea unui regulament anticriză
La ședința Guvernului din 11 decembrie, cabinetul de miniștrii a aprobat un regulament anticriză care vizează sectorul energetic. Regulamentul este însoțit și de un plan de acțiuni. Acesta cuprinde 29 de scenarii de criză și măsuri pentru a preveni sau atenua impactul unor posibile situații excepționale în sectorul electroenergetic.
Documentul detaliază măsuri de anticipare și de intervenție pentru fiecare scenariu, în funcție de factorul declanșator, cum ar fi: lipsa de combustibil, eșecul pieței energiei electrice, atac rău intenționat sau vreme extremă.
Adoptarea regulamentului anticriză și instaurarea stării de urgență ar preveni generarea unei crize umanitare în regiunea transnistreană și riscurile privind asigurarea stabilității sectorului electroenergetic din Moldova.
Ţinând cont de faptul că așa numitul «cont de gaze naturale» contribuie direct la acoperirea semnificativă a cheltuielilor bugetare din regiunea transnistreană, regiunea ar avea nevoie de finanțări considerabile pentru a menține cheltuielile şi a subvenţiona costurile resurselor energetice pentru populație în sezonul de încălzire, precum şi alte cheltuieli, cuantumul cărora este dificil de estimat la această etapă.
Prin urmare, impactul social al sistării livrărilor de gaze naturale şi energie electrică poate fi profund şi de durată, afectând nu doar confortul și sănătatea oamenilor, dar şi coeziunea socială şi stabilitatea economică.
Cum acoperim deficitul de energie
În continuare, deficitul de energie electrică va fi acoperit prin achiziții pe piața de energie electrică din România, administrată de OPCOM, în limita capacității de import stabilite (NTC) pentru zona comună de reglaj Ucraina-Moldova. În prezent, capacitatea totală este de 2 100 MW, dar Republica Moldova poate importa doar 315 MW.
În cazul în care deficitul de energie electrică nu poate fi acoperit, energia urmează a fi preluată „necontrolat”, din surse neplanificate sau imprevizibile, la prețuri mari FSkar (Reglementarea financiară a schimburilor de energie între țări).
S.A. Energocom a anunțat că în ultimele zile se atestă o cerere sporită de energie electrică. Potrivit companiei, necesarul este suplinit de pe bursa română OPCOM, unde prețurile sunt mai mari în comparație cu luna trecută. Astfel, Energocom îndeamnă consumatorii să utilizeze rațional resursele energetice.
Republica Moldova, deși a înregistrat progrese semnificative în sectorul energetic, precum construcția gazoductului Iași-Chișinău, sincronizarea sistemului electroenergetic cu Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică
(ENTSO-E) și inițierea proiectelor de interconexiune cu România, continuă să fie vulnerabilă din punct de vedere electroenergetic.
Capacitatea internă de producție acoperă 23 % din necesarul malului drept, iar 70 % din consumul de energie electrică depinde de producerea de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan. De asemenea, capacitatea tehnică de import garantată prin ENTSO-E este, în prezent, limitată la 315 MW – insuficient pentru a satisface cererea totală.
Potrivit autorităților, proiectele de interconexiune care sunt în desfășurare, precum liniile de 400 kV Vulcănești-Chișinău și Bălți-Suceava, ar îmbunătăți situația. Acestea, însă, vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2025 și, respectiv, 2027.
Demiterea ministrului energiei
La începtul lunii decembrie, Dorin Recean a anunțat în cadrul unui briefing de presă că a solicitat demisia ministrului energiei, Victor Parlicov și a altor funcționari de rang înalt care au fost implicați în achizițiile de gaze naturale din acest an.
Argumentându-și decizia, premierul a menționat că Parlicov „este responsabil de gestiunea sectorului energetic și a admis greșeli care ne-au adus în situații de criză”. Prim-ministrul a spus că până la identificarea unui noi ministru al energiei, anume el va prelua portofoliul de ministru al energiei.
Dorin Recean a solicitat și demisia directorului general al Energocom, Victor Bînzari, pentru că „compania nu a achiziționat gaze atunci când a fost posibil, ascunzându-se în spatele unor proceduri birocratice”.
De asemenea, premierul a solicitat și demisia lui Sergiu Tofilat din funcția de membru al consiliului de observatori al Moldovagaz. „Domnul Tofilat, chiar dacă nu avea competență, totuși a blocat cumpărarea de gaze de către instituțiile responsabile atunci când era cel mai convenabil.”
Amintim că pe 29 noiembrie, ANRE a aproba un nou tarif pentru gazele naturale. Astfel, moldovenii vor plăti cu aproape patru lei mai mult pentru un metru cub de gaz. Cu TVA inclus, prețul ajunge la 16,74 lei, ceea ce însemnă o majorare de 3,62 lei.
Ce facem dacă, într-un final, Rusia nu își îndeplinește obligațiile contractuale, dar și ce ar trebui să facem după ce vom trece peste o posibilă criză, citește în acest material.
