Republica Moldova se poate mândri cu tineri care, prin ambiție și voință, reușesc să se afirme în domenii care încă nu există acasă. Un exemplu în acest sens este Alexandru Prohnițchi, student în anul II la Universitatea Tehnică din orașul neerlandez Delft. Tânărul studiază ingineria aerospațială și, în același timp, este interesat de modul în care este construită o societate. Așa cum în Republica Moldova nu există încă joburi la care ar putea experimenta construcția rachetelor, Alexandru și-a consolidat pasiunea pentru științele umanistice la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR). Această experiență a fost posibilă datorită stagiului de practică lansat de #diez – Moldova Brain Gain – în colaborare cu Ambasada Țărilor de Jos.
Alexandru are o predilecție aparte pentru spațiu și rachete încă din copilărie. După ce a decis că își dorește să învețe despre ingineria aerospațială, au început căutările pentru cea mai bună facultate din Europa la care și-ar putea continua studiile universitare. Tânărul a acordat prioritate domeniului, iar ulterior a ales și țara în care urma să petreacă trei ani academici. „Știam de la început că vreau să urmez acest domeniu, încă din clasa a XI-a, a XII-a. Țările de Jos îmi plac foarte mult, viața aici chiar e fenomenală, sunt atât de multe lucruri care se întâmplă.” Principalele motive care l-au ghidat pe Alexandru către ingineria aerospațială au fost dorința de a face ceea ce-i place cu adevărat și valoarea domeniului pentru viitor.
În afară de Țările de Jos, a consultat și alte universități din Europa care oferă un program de licență în ingineria aerospațială. „Așa cum Universitatea Tehnică din Delft este cea mai bună, am zis să încerc aici. Specializarea este destul de rară și nu se regăsește în oferta multor instituții de învățământ superior din Europa. Ca rezervă, am depus dosarul la inginerie mecanică și informatică.”
„Rezultatul final arată spectaculos – construiești o rachetă și o vezi zburând”
Până a merge la studii în Țările de Jos, Alexandru a învățat câteva luni la Universitatea Tehnică a Moldovei, iar ulterior și-a retras actele. Așa cum a reușit să-și formeze o perspectivă despre sistemul educațional național și cel neerlandez, studentul spune că a sesizat și unele diferențe. Prima este legată de ritmul în care se învață. „Aici anul academic este divizat în sferturi, iar la sfârșitul fiecărui sfert susținem examenele. Pe lângă asta, materia este foarte comprimată. Noi avem trei ani de studii, dar în primii doi învățăm cam 80 % din tot materialul.” Un alt aspect care ne diferențiază de neerlandezi sunt notele, pe care studenții le primesc doar la examene. Alexandru povestește că prezența la ore nu este obligatorie, fapt care, pe alocuri, responsabilizează studenții. Tot el adaugă că universitatea din Delft este bine dotată, cu spații moderne și prietenoase.
Specificul instituției îl expune zilnic pe Alexandru unui mediu internațional, oportunitate pentru a cunoaște persoane noi din diverse țări. El afirmă că majoritatea prietenilor pe care și i-a făcut sunt străini, dar asta și din cauza faptului că la Facultatea de inginerie aerospațială sunt puțini studenți din Republica Moldova. „La același program de licență cu mine, mai sunt doar doi moldoveni. Am un grup de prieteni format din italieni, spanioli, bulgari, români. Îmi plac mai mult studenții internaționali, fiindcă atunci când stai doar cu cei cu care ești obișnuit, nu crești ca om.” Nu doar Alexandru are ce învăța de la colegii săi. Ba mai mult, aceștia îl întreabă deseori despre situația din regiunea transnistreană, mai ales că facultatea pe care o urmează are și un specific militar. „Subiectele despre care vorbim vizează mai mult aspectele militare din regiune. Evident, laud vinul și mâncarea noastră tradițională.” Similar colegilor, majoritatea profesorilor, la fel, provin din state precum Italia, Spania sau Canada. „Este o comunitate internațională nu doar de studenți, dar și de profesori, mai ales la facultățile cu predare în limba engleză.” Alexandru descrie relația sa cu profesorii una cordială, având ocazia chiar să poarte unele conversații personale cu unii dintre ei.
Tot profesorii sunt cei care îl învață pe Alexandru să construiască rachete, la propriu. „Chiar dacă îmi plac și avioanele, eu am venit aici mai mult pentru rachete. Partea tehnică implică mai multă matematică și fizică, dar rezultatul final arată spectaculos – construiești o rachetă și o vezi zburând. Acest proces simbolizează tot progresul uman care ne-a permis să accesăm o astfel de unealtă tehnologică cu ajutorul căreia să ajungem în spațiu. Romantizez foarte mult acest domeniu, ceea ce mă ajută să rămână motivat.”
Tânărul moldovean care contribuie la lansarea unei rachete în spațiu
Alexandru proiectează aeronave și rachete nu doar în cadrul orelor, dar și în afara acestora, grație activităților extracurriculare în care este implicat. Tânărul relatează că la Universitatea Tehnică din Delft, studenții au înființat mai multe organizații tehnice, care funcționează aproape ca niște companii adevărate: există persoane responsabile de conducere, adoptă decizii, au un buget și anumite cheltuieli pe care le gestionează. „O echipă lucrează la proiecția avioanelor alimentate cu hidrogen ecologic, altcineva participă la Formula Student, o competiție universitară pentru dezvoltarea mașinilor de curse sau produce proteze pentru persoanele cu dizabilități.” Alexandru face parte din echipa Delft Aerospace Rocket Engineering, fondată încă în anul 2001. În acest an, proiectul de bază al echipei se numește Stratos V și se concentrează pe lansarea unei rachete dincolo de linia Kármán, adică în spațiu. „Sperăm să o lansăm din Spania, la peste 100 de kilometri altitudine, pentru a ieși oficial din atmosfera Pământului și a intra în spațiu.”
Pe lângă aceste echipe, în campusul universitar există un centru multifuncțional care, contra unui abonament în valoare de 200 de euro anual, oferă acces studenților la peste 100 de cercuri și activități. „Există cercuri de șah, jocuri de societate, karate, taekwondo, statul în mâini, chitară electrică. Dacă te pasionează ceva, cel mai probabil vei găsi acolo un grup de oameni cu aceleași interese. Aceste activități se organizează cam de două-trei ori pe săptămână. Când am timp, încerc să merg la kickboxing și, ocazional, la cursuri de chitară electrică.”
Discuțiile cu Andrei Spînu și participarea la conferințele organizate de centrul NATO din Moldova
Fiind o universitate tehnică, aceasta se concentrează mai mult pe partea teoretică, iar activitățile practice sunt valorificate mai mult în interiorul instituției. Abia în anul III, studenții trebuie să realizeze un schimb de experiență și un proiect de echipă, unde cunoștințele teoretice sunt transpuse în practică. În această vară, dorul lui Alexandru față de casă s-a amplificat, așa că a hotărât să urmeze un stagiu de practică chiar din anul I. „Am descoperit trupe precum Lupii lui Calancea, Zdob și Zdub, care combină partea contemporană cu elementele noastre tradiționale, iar asta m-a făcut să mă gândesc la țară și să-mi fie dor de Moldova.”
Așa cum în Republica Moldova încă nu există posibilitatea de a proiecta avioane sau rachete, Alexandru și-a valorificat cea de-a doua pasiune, și anume, modul în care funcționează societatea la nivel economic, din punct de vedere al infrastructurii și cum fiecare persoană contribuie la acest organism numit „societate”. „Consider că este un domeniu fascinant și amploarea lucrurile care se întâmplă în țară m-a determinat să realizez un stagiu în Moldova.” Timp de șase săptămâni, Alexandru a experimentat rolul unui funcționar public la MIDR. Grație stagiului de practică lansat de #diez – Moldova Brain Gain – în colaborare cu Ambasada Țărilor de Jos, a avut posibilitatea să înțeleagă cum funcționează lucrurile în interiorul sistemului public, nu doar din exterior. „Este ușor să critici problemele din afară, dar când ești implicat direct, începi să înțelegi mai bine motivele pentru care lucrurile sunt așa cum sunt.”
Tot pe parcursul stagiului, Alexandru a participat la mai multe evenimente, conferințe organizate de către Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova, a lucrat la procesul de transpunere a legislației naționale la cea europeană. „Deși nu aveam experiență, eram entuziasmat. Majoritatea evenimentelor organizate au fost întâlniri cu consilieri europeni din diverse domenii. Am descoperit rapid site-ul legis.md. Am învățat cum să caut, să citesc și să înțeleg termenii juridici, legali și limbajul legal.” Din cele observate de către student, în această perioadă angajații ministerului sunt focusați mai mult pe transpunerea legislației naționale la cea europeană, proces care avansează rapid odată cu obținerea statului de țară candidată la UE. Cu toate acestea, el precizează că echipa direcției coordonări ale politicilor europene, la care a fost repartizat, a fost deschisă, iar procesul de socializare cu membrii acesteia chiar i-a plăcut. „Am interacționat și cu ministrul de la acea vreme, Andrei Spînu. Mi-a oferit o listă de cărți care i-au plăcut și mi-a recomandat o aplicație pentru organizarea sarcinilor.”
„În Moldova avem nevoie de oameni inspirați”
După finalizarea stagiului de practică la MIDR, Alexandru recunoaște că numeroase domenii din țară ar avea nevoie de mai mulți tineri care vin cu idei noi și energie proaspătă. Din această cauză, le recomandă celor care își doresc să contribuie la schimbarea țării, să meargă peste hotare pentru studii. „Îți este mai complicat să faci o schimbare acolo unde ai crescut și ai învățat, decât dacă vii cu o experiență din afară. Cel mai bine ar fi bine să revii atunci când simți că ești pregătit, iar la întoarcere nu te complace în acest sistem.” De asemenea, tinerilor care încă le este frică să exceleze într-un anumit domeniu, Alexandru îi încurajează să acționeze cu încredere și să devină oameni extraordinari. „Nu există oameni proști și deștepți, ci oameni inspirați și neinspirați. Este un lucru pe care îmi place să mi-l spun mie în unele momente. Dacă ai idei care ți se par diferite sau crezi că nu ești destul de bun pentru ele, fă-le. Chiar dacă crezi că nu ești destul de bun, vei deveni. În Moldova avem nevoie de oameni inspirați.”
Moldova Brain Gain este o campanie educațională lansată de #diez și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Prin intermediul acesteia, ne dorim să reconectăm studenții și studentele care-și fac studiile la universități neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i/încurajându-le astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare, contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.
