Școlile din Estonia se bucură de o autonomie destul de mare. Programul național de învățământ lasă loc școlii să își dezvolte propriul curriculum. Toate școlile pot decide cu privire la obiectivele lor și la orientarea studiilor. Directorii pot angaja și concedia profesori, pot decide asupra modului de alocare a bugetului și pot evalua necesitățile de formare a cadrelor didactice. Profesorii decid asupra manualelor școlare potrivite și a metodelor de predare pe care doresc să le folosească în cadrul lecțiilor lor.
Conform EUROSTAT, estonienii petrec, în medie, mai mult timp citind cărți decât orice altă națiune din Uniunea Europeană. De asemenea, rata de alfabetizare a populației în 2021 era de 99,9 %.
Exemplul unei școli regionale din Estonia
Am vizitat o școală regională din Estonia, aflată într-un mic sătuc – Väätsa – cu o populație de circa 800 de locuitori, situat la aproximativ 100 de kilometri de Tallinn. În școala Väätsa Põhikool învață 151 de elevi, de la clasa I până în clasa a IX-a.
Numărul de elevi care învață în cea mai mare clasă este de 23. Clasele cu cei mai puțini elevi au aproximativ 12-13 copii.
„Programa școlară nu este făcută doar de profesori, ci și de către elevi, care participă activ în acest proces. În programa școlară, elevii învață și antreprenoriatul. În unele școli există chiar un accent pe antreprenoriat. Noi avem o programă deja stabilită, dar putem să o schimbăm în funcție de nevoi, pentru a permite elevilor să dobândească mai multe abilități practice. Suntem foarte flexibili din acest punct de vedere”, menționează Kelly Saatmann, profesoara școlii din Väätsa care le predă elevilor tehnologii informaționale, limba engleză și antreprenoriat.
Schimbările care au avut loc în sistemul educațional din Estonia în ultimii 20 de ani de când țara se află în UE
„Foarte multe schimbări au avut loc în această perioadă. De exemplu, noi am implicat elevii în a decide cum trebuie să fie procesul educațional. Elevii, între timp, au devenit mai creativi și acum au mult mai multe posibilități de care pot beneficia. De asemenea, noi nu învățăm doar în clase, dar ieșim și învățăm inclusiv afară, în mediul înconjurător”, ne spune Kelly Saatmann.
Aceasta ne-a explicat mai exact cum este adaptat curriculumul la necesitățile elevilor. De exemplu, matematica, care este dificilă pentru mulți elevi, este predată diferit de la un elev la altul. Profesorul își schimbă modalitatea de predare în funcție de capacitățile fiecărui elev. Mai mult decât atât, elevii pot beneficia și de un plan individual de predare, care îi ajută să înțeleagă mult mai bine acolo unde întâmpină dificultăți. De asemenea, elevii beneficiază și de pedagog special, de pedagog social și de un psiholog care lucrează cu ei.
„Avem nevoie de mai mulți profesori. Aceasta este problema numărul 1 cu care ne confruntăm. Profesorii îmbătrânesc și nu avem specialiști tineri care să-i înlocuiască. Motivul principal pentru care tinerii nu vor să vină în sistemul educațional este salariul, care nu-i atractiv pentru ei”, ne spune Evelin Parts, o altă profesoară de la școala din Väätsa.
Kelly Saatmann a precizat că salariul unui profesor în Estonia până la taxe este de 1 803 euro.
Directoarea școlii din Väätsa, Anneli Mand, a menționat că autoritățile au lansat un program prin care tinerii sunt încurajați să predea în școli.
„La fizică și matematică avem nevoie de mai mulți profesori. În orașe, desigur, situația este mai bună în acest sens, dar în sate ne este mai dificil. Un fenomen interesant este că avem din ce în ce mai mulți elevi, singura problemă este că profesorii sunt tot mai puțini. În total, în școala noastră avem 30 de profesori și 151 de elevi. Bugetul anual pe care îl primim pentru școală nu ne ajunge prea mult. Acest buget este de aproximativ 800 000 de euro în fiecare an. Profesorii primesc salariul din bugetul statului, nu al școlii, dar oricum avem nevoie de mai mult”, precizează directoarea școlii din Väätsa, Anneli Mand.
Elevii care învață în sătucul cu 800 de locuitori
Elevii vin la școală la ora 9.0. Directoarea explică această decizie prin faptul că trezirea de dimineață nu este benefică pentru tineri.
Am discutat și cu câțiva elevi care învață la școala din Väätsa, care ne-au povestit mai multe despre cum are loc procesul de studii și ce le place cel mai mult la școală.
„Un lucru care face școala mea specială, având în vedere că este foarte mică ca număr de elevi ce învață aici, sunt tehnologiile pe care le folosim și care ne ajută să ne dezvoltăm. Chimia este obiectul meu preferat, fiindcă este o disciplină mai diferită de celelalte. Avem chiar și un laborator micuț unde putem face experimente”, spune Ott Einassoo, elev în clasa a VIII-a.
Un alt elev pe care l-am întâlnit la pauza de recreere ne-a mărturisit că se confruntă cu o dilemă după ce va absolvi școala și va trebui să-și aleagă o profesie – să devină inginer sau profesor.
„Suntem implicați în multe proiecte la școală și asta îmi place foarte mult. După ce voi finaliza școala, aș vrea să devin inginer. Știu că nu este un lucru foarte ușor, dar este interesant pentru mine. De asemenea, mie îmi place știința și matematica, și în acest context m-am gândit chiar să devin și profesor. Acum ducem lipsă de profesori în școli și cred că ar fi benefic să avem mai mulți specialiști tineri; ei știu ce le place elevilor și cum să facă lecțiile mai interesante”, spune Kristjan Muuga, elev în clasa a IX-a.
În Estonia, unui profesor îi revin 12 elevi
Datele statistice prezentate de către Ministerul Educației din Estonia ne arată că raportul dintre elevi și profesori este destul de scăzut la ei în țară. Unui profesor îi revin aproximativ 12 elevi. În același timp, în Moldova raportul dintre elev și profesor este mai mare – unui profesor îi revin aproximativ 13 elevi.
În Estonia, care are o populație de 1,3 milioane de locuitori, învață aproximativ 158 000 de elevi în învățământul primar și general, iar în Moldova, unde populația este de aproximativ 2,8 milioane de oameni, învață 334 500 de elevi. În anul de studii 2021/2022, Estonia avea înregistrați în sistemul de învățământ general 16 500 de profesori, înregistrând un deficit de aproximativ 3 000 de cadre didactice. În același timp, în Moldova își desfășurau activitatea la începutul anului de studiu 2022/2023 în instituții de învățământ primar și secundar 26 300 de profesori, înregistrând un deficit de 7 000 de cadre didactice.
Ministerul Educației din Republica Moldova se confruntă cu o criză acută de educatori, conducători muzicali, profesori de matematică, fizică, limba și literatura română, istorie, limba franceză, limba engleză etc.
La începutul acestui an de învățământ în Republica Moldova activau 1 329 de instituții de învățământ (primar, secundar, profesional tehnic și superior) în care își fac studiile 437 000 de elevi și studenți și își desfășoară activitatea 33 815 cadre didactice.
În ultimii șapte ani, numărul cadrelor didactice se află în permanentă scădere. De la 38 000 în 2016 la 33 000 în 2022.
Totodată, și numărul studenților care își continuă studiile în instituțiile de învățământ superior din țară se află în descreștere, iar motivul principal al acestei scăderi este plecarea studenților la studii peste hotare. Doar în universitățile din România se află la studii circa 12 000 de cetățeni ai Republicii Moldova.
Ministrul educației, Dan Perciun, spune că această tendință va depinde foarte mult de viteza cu care ne îndreptăm spre integrarea în Uniunea Europeană și de fondurile de preaderare pe care le vom primi pentru modernizarea universităților.
În anul 2022, câștigul salarial mediu lunar brut în învățământ a fost de 8 417 lei, ceea ce reprezintă 79,9 % față de salariul mediu brut pe economie în același an (10 529 de lei).
Dan Perciun a precizat că pentru anul 2025 ministerul va încerca să facă un efort financiar mai mare pentru a identifica resurse care să ajute la creșterea semnificativă a salariilor în domeniul educației.
Rezultatele PISA
Din ceea ce ne spune ministrul educației din Republica Moldova, Dan Perciun, dacă privim scorurile PISA, noi, fiind o țară cu resurse financiare mult mai modeste, reușim să concurăm cu țări precum România, Bulgaria sau cu alte țări din regiune care sunt membre UE, care au cu totul alte resurse.
Conform rezultatelor PISA 2022, Republica Moldova se află pe locul 45 din 81 de țări incluse în clasament, acumulând un punctaj mediu de 414 puncte.
În același timp, conform aceluiași clasament, Estonia se află pe locul 4 dintre cele 81 de țări analizate la nivel mondial și pe primul loc în Europa cu un punctaj mediu de 515 puncte.
La testele PISA din acest an au participat 690 000 de elevi din întreaga lume, inclusiv 6 392 de elevi estonieni din 196 de școli. Din Republica Moldova în acest exercițiu au fost implicați circa 6 800 de elevi de 15 ani, ceea ce reprezintă aproximativ 23 % din numărul total de elevi de vârsta respectivă.
PISA reprezintă un program de evaluare internațional lansat în anul 1997 de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care evaluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani, la trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe. Testele sunt concepute pentru a măsura abilitățile elevilor de a aplica cele învățate în situații reale, iar prima testare a avut loc în anul 2000.
Secretul Estoniei în rezultatele PISA
Care este secretul Estoniei în rezultatele PISA am încercat să aflăm de la Maie Kitsing, consilieră în cadrul Ministerului estonian al Educației și Cercetării. Ea ne-a spus un lucru important care a contribuit la un sistem educațional de calitate – autonomia de care beneficiază școlile din Estonia.
Școlile din Estonia pot adapta curriculumurile după propriile necesități și cerințe; nu există un program fix de predare de la care nu te poți abate. Ba chiar mai mult, lucrul individual al profesorilor cu elevii este încurajat la nivel ministerial. Profesorii elaborează programe separate de predare pentru elevi, pentru ca aceștia să înțeleagă mai bine materia, mai ales în domeniul STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică).
Totuși, chiar dacă școlile din Estonia au autonomie în a decide propriul curriculum, elevii trebuie să îndeplinească mai multe cerințe pentru a putea termina studiile liceale și ulterior să poată fi admiși la universitate.
Absolvirea învățământului secundar superior în Estonia presupune ca elevul să finalizeze un curriculum format din cel puțin 96 de cursuri individuale absolvite la un nivel cel puțin satisfăcător, să promoveze examenele de stat care constau în limba estonă (limba de bază) sau estonă ca a doua limbă, matematică și un examen de limbă străină, să promoveze examenul de absolvire a învățământului secundar superior, precum și să finalizeze o lucrare de cercetare sau o lucrare practică în timpul întregii perioade de studiu.
Cum se evaluează performanța elevilor: școlile acumulează informații despre ceea ce copiii pot să facă și despre punctele lor slabe, iar profesorii folosesc aceste informații pentru a îmbunătăți performanța elevilor. Dacă ne dorim să schimbăm procesul educațional, trebuie să începem chiar de la noi. Nu trebuie să vină cineva din afară pentru a face anumite schimbări la noi în școală sau să forțeze anumite procese. Totul trebuie să facem singuri. Nu cred că cineva din afară poate să facă lucrul în locul nostru. Trebuie să ne gândim că fiecare copil este diferit și să ne axăm pe nevoile lor.
Maie Kitsing
După ce Estonia și-a obținut independența în urma destrămării Uniunii Sovietice, curriculumul în sistemul educației a fost schimbat de cinci ori, ultima dată fiind modificat chiar în 2023.
Cum UE ar putea ajuta Moldova?
Dan Perciun spune că aici sunt două aspecte:
#1. asistența tehnică, care ține de schimbări la nivelul legilor, hotărârilor de guvern etc.;
#2. resurse care pot fi puse la dispoziția țării prin fondurile de preaderare, în special pentru infrastructură, consolidarea capacităților, dezvoltarea și formarea resurselor umane.
Din spusele ministrului educației, cel mai important pas pe care trebuie să-l facem ca educația să corespundă standardelor din UE este uniformizarea legislației Republicii Moldova pe segmentul educației cu standardele europene.
Conform raportului de evaluare al Comisiei Europene pe marginea cererii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Moldova a atins un anumit nivel de pregătire în domeniul educației și culturii.
„Sistemul educațional din Moldova este în linii mari aliniat la obiectivele UE. Accesibilitatea și incluziunea educației și formării rămân o problemă, la fel precum calitatea educației. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a corela mai bine oferta de educație și formare profesională cu nevoile pieței muncii. Decalajele regionale afectează ratele de participare. Moldova este în mare măsură aliniată la obiectivele UE în materie de politică pentru tineret”, se arată în raportul Comisiei Europene.
Ministrul Educației spune că sistemul educațional din Republica Moldova se va putea apropia de standardele UE odată ce ne vom integra în Uniunea Europeană.
În acest an, Estonia va împlini 20 de ani de când a devenit stat membru al Uniunii Europene în 2004, timp în care a trecut prin multe reforme importante pentru țară, inclusiv în domeniul educației.
Realizarea acestui material a fost posibilă datorită organizației PractNet Estonia și Uniunii Europene.
