Paul Small este interpret, instrumentist, autor de muzică și producător. Muzica lui este un mix de indie, alternative și britpop. Dacă ai auzit piesa Six bottles pe reels în Instagram sau pe Facebook, să știi că e 100 % creația lui Pavel, aka Paul Small. Astăzi, Pavel este rezident Mediacor și creează nu doar muzică, dar și sunete pentru postproducție audio și video de film și gaming. Dacă ai văzut filmul „Varvara”, trebuie să știi că toată muzica care a dat culoare și mai intensă emoțiilor în cadru a fost scrisă și interpretată de Pavel la mai multe instrumente, inclusiv la mandolină. De ce cântă doar în engleză, de unde se inspiră și ce vrea să transmită publicului te invităm să afli din acest interviu.
– Cine e Paul Small?
– Mă numesc Pavel Malișev și, pentru că numele meu este greu de scris și de citit în engleză, am decis să-mi iau un pseudonim, Paul Small. Totodată, asta corespunde și ideii proiectului meu.
Eu m-am născut între două universuri. Cum am scris și în Spotify bio: „M-am născut pe ruinele Uniunii Sovietice”.
De aceea gustul meu în artă este o combinație între elementele culturii de vest, europene și americane și ale culturii locale, din Moldova. Asta se poate simți și în muzica mea. Chiar dacă sunt vorbitor de rusă și am învățat Dostoievski în școală, mereu am ascultat artiști și trupe din America și Europa.
– Cum ai vrea să te redescopere publicul?
– Vreau ca oamenii să mă știe ca pe un artist foarte sincer și deschis. Ceea ce vreau să promovez prin arta mea și colaborarea cu alți creatori este să fim mai curajoși și mai sinceri în tot ce facem, deoarece doar așa putem să creăm ceva unic, veșnic și care va rezona cu publicul nostru.
– De când faci muzică?
– E greu de zis, pentru că muzica a fost întotdeauna în viața mea. Mai târziu am început să mă dezvolt ca un profesionist în domeniul muzicii, dar ca hobby, muzica a fost mereu în viața mea.
Prima dată am ieșit pe scenă să cânt, dacă nu greșesc, la Teatrul de Operă și Balet cu tatăl meu, căci el este un reprezentant clasic al culturii de bard.
Tata cânta la chitară și participa la multe concerte în perioada sovietică. La un moment dat, a început să ne implice, pe mine și pe sora mea, în activitatea sa muzicală. Eu am undeva chiar și un videoclip de la un concert de Crăciun cu sora mea și tatăl meu pe scenă.
Muzica a fost întotdeauna în casa noastră. Tata cânta la chitară, dar eu niciodată nu am vrut să fiu muzician până în jurul vârstei de 14 ani. Cred că am început să cânt la chitară mai degrabă din gelozie, dacă pot spune așa. Un coleg de clasă, care nu era neapărat popular, a cântat odată o piesă la chitară și toată lumea, inclusiv fetele, au zis că asta e foarte cool. Atunci, în sinea mea mi-am zis: „Tatăl meu are chitară, dar eu nu pot să cânt. Trebuie să învăț și eu!”.
Așa am învățat primele acorduri la chitară, primele cântece și peste câteva luni am format o trupă împreună cu colegul despre care v-am povestit. De atunci, niciodată nu m-am oprit din a face muzică. Acum, muzica e meseria mea. Am cântat în mai multe trupe, la evenimente. Apoi, am început să scriu și să produc singur muzică pentru filme, pentru artiști și pentru branduri. Acum asta e ocupația mea de bază.
– Ești muzician în acte sau în suflet?
– Eu nu am niciun fel de acte de studii în muzică, de aceea pot să spun că sunt muzician în suflet, dar după experiența pe care am acumulat-o, pot să mă numesc muzician profesionist, chiar dacă nu am acte.
Vezi sesiunea #Bunker cu participarea lui Paul Small mai jos.
– Ce fel de muzică face Paul Small?
– Muzica mea este una sinceră și este influențată de muzica alternativă și indie, dar conține și elemente pop. Pentru că mereu mi-a plăcut să balansez între aceste domenii: ceva ce este foarte nișat, ceva foarte alternativ și ceva ce poate fi rulat la radio și înțeles de un public mai larg. Mi se pare că arta trebuie să fie înțeleasă de publicul larg. Tu poți să fii un geniu și să faci ceva genial, dar dacă nimeni nu te înțelege, nici nu mai contează că ai făcut ceva inovativ.
De aceea, îmi place să balansez aceste direcții muzicale. Referitor la sunet, în muzica mea se regăsesc foarte multe influențe din muzica indie și britpop, ca Arctic Monkeys și The Kooks, dar și multe influențe de peste ocean, cum ar fi Paramore, Bring Me the Horizon, Panic! at the Disco. Și totul este balansat. Nu este prea alternativ sau prea pop. Mereu am fost un fan al trupei The Beatles și în muzica mea pot fi auzite și influențe de la acest band.
– Tu faci muzică diferită: ești și vocalist, și instrumentist. Ești și compozitor. Care dintre aceste roluri ți-e mai aproape?
– Da, eu fac muzică diferită. Eu cânt cu vocea, cânt și la instrumente, scriu muzică pentru filme. Mie îmi place să mă joc cu toate etapele și formele activității muzicale. Un artist care cântă, produce și mixează muzica sa e un fenomen destul de rar întâlnit. Cineva poate să spună că nu e corect, fiindcă trebuie să fii cel mai bun într-un singur domeniu, iar acestea sunt domenii diferite.
Mie însă îmi este interesant să explorez toate aceste domenii. Cumva aceasta este și slăbiciunea mea. Dacă eu controlez tot procesul, pot să aduc, în rezultat, viziunea mea cât mai clar către public, cât mai aproape de ideea mea inițială. Dar dacă voi avea în viitor o echipă care să mă ajute să fac asta, va fi foarte bine, căci sunt etape în producerea piesei care nu sunt prea interesante, monotone și mecanice și eu voi avea cui delega aceste sarcini tehnice. Nu știu, poate, one day this is gonna be AI sau un asistent, dar acum fac totul singur și îmi place acest proces.
– Tu scrii și muzică pentru filme. E ceva diferit?
– Da, eu scriu muzică și pentru filme și niciodată nu am crezut că asta va fi ceva cu care mă voi ocupa. De multe ori am zis prietenilor din domeniu că eu nu voi putea să fac asta, că este prea complicat pentru mine. Dar există oameni care au crezut în mine și mi-au oferit șansa să scriu muzică pentru filmele lor.
Am început cu scurtmetraje și apoi am lucrat la două lungmetraje: „Pandemia.md” și „Varvara”. Am înțeles că acesta este un proces care îmi place foarte mult, deoarece în Moldova ai mai multă libertate în calitate de compozitor pentru filme.
Când scrii muzică pentru un artist care trebuie să adună vizualizări și să placă publicului, asta te limitează din punct de vedere creativ. În așa cazuri trebuie să fac ceva care va corespunde trendurilor sau care va fi înțeles de piața noastră.
Dar când faci muzică pentru filme, tu colaborezi cu regizorul și producătorul ca să spui o poveste. În opinia mea, muzica este și ea un fel de artă a storytelling-ului. Uneori, artiștii pun prea mult accent pe trenduri și TikTok, dar muzica în primul rând este despre o poveste.
Eu sunt foarte pasionat de filme, sunt curios de procesul producției de cinema și de aceea să fiu parte din acest proces este important pentru mine și mă dezvoltă ca storyteller de muzică.
Sunt extrem de bucuros că îmi pot aplica experiența de artist și producător de muzică în producția de muzică pentru filme și viceversa. În muzica pentru film ai mai mult loc pentru experimente, având în vedere că acolo este o poveste și tu poți să utilizezi mai multe sunete interesante, mai multe instrumente. Sunt fericit că pot să explorez această lume a compoziției în filme.
– Care e mesajul pe care vrei să-l transmiți prin muzica ta?
– Eu cred că dacă păstrezi sinceritatea în muzică, tu te conectezi cu ascultătorii prin poveștile pe care le spui. Pentru mine, scrierea muzicii și ascultarea ei este un fel de terapie. Și sper că, povestind în modul cel mai deschis și sincer poveștile mele, eu pot să ajut oamenii care trec prin aceleași momente în viață. Vorbesc despre acele momente când te simți pierdut, când nu înțelegi în ce direcție să mergi, și toate aceste probleme de singurătate, probleme existențiale sunt niște situații cu care toți ne confruntăm. Prin muzica mea sper să ajut pe cei care nu se simt înțeleși de alții.
– E ușor sau greu să faci muzică în Moldova?
– Să faci muzică nu e greu, dar să găsești publicul tău, să faci bani din asta e foarte greu în Moldova. Este greu să te realizezi numai în Moldova, fiindcă la noi piața pentru muzica mai alternativă și în limba engleză este foarte mică. Toți artiștii mari din Moldova au ieșiri în România sau în alte părți ale lumii. Industria noastră abia începe să crească, este în această etapă de embrion.
Și eu sunt curios unde vom ajunge în următorii ani: avem foarte multe voci artistice interesante, foarte mulți creatori de muzică care pot să nu ajungă cunoscuți. Este o luptă foarte grea, dar nu trebuie să ne oprim niciodată.
Pe mine mă ajută mult ideea că eu creez pentru mine, pentru ceea ce simt și ce sunt. Când creez pentru mine, întotdeauna înving în această luptă, pentru că actul creației este deja mai valoros. Dar acum, cu toate posibilitățile oferite de internet și TikTok, e mult mai ușor să ajungi la publicul larg, ceea ce mă face să cred că în următorii ani va fi și mai ușor de comunicat muzica pe care o faci.
Bunker este un proiect exclusiv marca Mediacor.
Aici găsiți un interviu cu interpretul Tatuni, care „face muzică mai puțin obișnuită pentru plaiul mioritic”.
