„Corupția este un fenomen prezent în Republica Moldova de mulți ani, iar noi, cetățenii, eșuăm să luptăm eficient împotriva acestui fenomen. Cunoaștem despre politicieni corupți, despre activitățile lor ilegale, despre modul în care ne fură și ne manipulează, dar oricum nu îi scoatem din oficii, ba chiar îi alegem încontinuu.” De la această idee a pornit Alexandrina Varzari când și-a scris teza de master la International Business and Politics la Copenhagen Business School din Danemarca, pentru care a luat notă maximă.
De ce a decis Alexandrina să reflecte fenomenul corupției
Inspirația i-a venit în timpul lecției de corupție, când citea un articol scris de profesor pe aceeași temă. „El a făcut research în Africa de Sud. Mi-a trezit interesul și voiam să aflu ce rezultate ar aduce o cercetare similară în Moldova. Chiar acum avem în Parlament doua partide din trei care au membri acuzați de corupție de nivel înalt. Era important pentru mine să înțeleg această dilemă, ca după asta să înțeleg care ar fi soluțiile.” Teza de master a fost scrisă împreună cu colega Alexandrinei, Sonja Katharina Zipelius.
De unde a pornit și cum a fost realizată cercetarea
În primul rând, Alexandrina a elaborat patru ipoteze pe care a vrut să le testeze în lucrare.
Ipoteza 1: asimetria informațională între politicieni și alegători duce la pedepsirea electorală a corupției
Ipoteza 1a: alegătorii cu nivel mai înalt de educație sunt mai conștienți de consecințele corupției și, prin urmare, sunt mai susceptibili de a pedepsi corupția
Ipoteza 2: alegătorii judecă o infracțiune de corupție mai puțin aspru și votează pentru politicieni corupți dacă se identifică cu același partid
Ipoteza 3: alegătorii sunt mai puțin predispuși să voteze pentru un politician corupt dacă au o alternativă „curată”
Ipoteza 4: alegătorii au mai multe șanse să voteze pentru politicieni corupți dacă obțin beneficii personale
Împreună cu colega sa, Alexandrina a decis sa facă o anchetă experimentală în Moldova. „Am aplicat un design de anchetă experimentală și am realizat interviuri semistructurate pentru a completa datele. Sondajul experimental a servit la descoperirea motivațiilor de ce moldovenii votează pentru politicieni corupți. Interviurile au fost realizate cu doi membri ai Parlamentului Republicii Moldova, au ajutat la înțelegerea interiorului sistemului politic și au fost utilizate în principal pentru a îmbunătăți înțelegerea contextuală a corupției în Moldova.”
Cu părere de rău, tinerele au trebuit să amâne călătoria în Moldova pentru a strânge datele, din cauza războiului. „Am apelat la o agenție locală de research care ne-a ajutat. Designul sondajului a fost în mare parte inspirat de Bøttkjær și Justesen (profesorul meu de corupție), care au efectuat un sondaj experimental similar în Africa de Sud. Scopul este de a vedea ce atribute caută alegătorii moldoveni atunci când selectează un candidat”, explică Alexandrina.
Astfel, tinerele le-au prezentat respondenților descrieri ale candidaților politici ipotetici, care au fost repartizați aleatoriu. „Am vrut să simulăm un scenariu de vot în care alegătorii trebuie să aleagă între candidați și pot alege doar unul.” Astfel, au formulat șase descrieri de profil în total. Mai jos este tabelul cu descrierea candidaților și întrebările adresate respondenților.
Concluziile finale
Alexandrina a concluzionat că sunt două motive generale pentru care cetățenii moldoveni susțin corupția. În primul rând, presiunea economică cu care se confruntă moldovenii îi determină să acorde prioritate beneficiilor materiale față de orice altă caracteristică a candidaților. Având în vedere discuția despre dificultățile economice cu care se confruntă majoritatea moldovenilor, aceștia sunt foarte preocupați de economia lor. Valoarea beneficiilor materiale directe și imediate este prioritară față de unele beneficii abstracte pe termen lung ale eliminării corupției din peisajul politic. Acest lucru este valabil mai ales având în vedere scepticismul față de instituțiile politice din Moldova. Încrederea scăzută în politicieni și Guvern lasă puține motive pentru cetățeni să se implice sincer în chestiuni democratice și politice. Acest lucru ne duce la al doilea motiv general.
Al doilea motiv este comportamentul contingent. Modelul de acțiune colectivă a ghidat această lucrare pentru a observa comportamentul societății moldovenești într-un mediu extrem de corupt. „Am observat că moldovenii nu sunt dispuși să sesizeze sau să lupte împotriva corupției din cauza sentimentului comun că toți membrii societății sunt angajați în activități ilicite și opunerea nu va aduce nicio schimbare. De fapt, este văzută ca fiind doar o pierdere personală. Echilibrul ridicat de corupție din Moldova, prin urmare, marginalizează pedeapsa pentru politicienii corupți și întărește convingerea că nici alți alegători nu vor pedepsi corupția. Logica este însoțită de presiune economică și de instituții ineficiente. Pentru moldovenii care trăiesc într-un echilibru ridicat de corupție, anume ea ar putea fi alternativa la accesul la bunuri publice, la locuri de muncă sau la beneficii materiale.”
Un lucru interesant evidențiat de Alexandrina este că, dacă ipotezele sunt valabile sau nu, depinde în mare măsură de existența patronajului. Datele oferă dovezi că asimetria informațională, educația și o alternativă curată au un efect combinat pozitiv asupra deciziei alegătorilor, dar sunt umbrite de patronaj. „Având în vedere realitatea strategiilor de patronaj utilizate frecvent de politicienii moldoveni, există motive întemeiate să argumentăm că impactul patronajului în contextul real este semnificativ.
Principala constatare a lucrării este că patronajul are un mare impact asupra deciziilor de vot ale oamenilor din Moldova. Am arătat că fiecare element în discuție – fie că este simetria informațională, educația, partizanatul, fie alternativele curate – este umbrit de existența patronajului. În timp ce oamenii cu studii universitare, în general, sunt capabili să facă inferențe cauzale corecte atunci când li se prezintă o opțiune de patronaj, ei nu reușesc să traducă acest lucru într-un răspuns comportamental logic. Simetria informațională prezintă tendințe similare, unde efectul simetriei informaționale se diminuează foarte mult atunci când este prezentată o opțiune de patronaj. Efectele pozitive ale oricărui dintre aceste tratamente nu se mențin atunci când patronajul este alternativa.”
De ce acest subiect e unul esențial pentru societatea noastră
Alexandrina povestește că este obligația noastră ca cetățeni să înțelegem cum funcționează societatea noastră și statul nostru. „Mai mult decât atât, este responsabilitatea noastră să depunem efortul necesar pentru a alege în instituțiile de stat politicieni care servesc societății și care aduc beneficii, decât politicieni care manipulează cu societatea pentru beneficii personale, cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Am impresia că ai noștri concetățeni uită că politicienii sunt la cheremul nostru și că trebuie mereu să reprezinte și să execute dorințele noastre, nicidecum viceversa. Un alegător bine informat înseamnă o guvernare productivă.”
Alexandrina și-a scris și teza de licență despre un subiect promițător, tema fiind „FRAUDA BANCARĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA (2012-2015). O analiză a procesului de spălare a 1 miliard de dolari din trei bănci naționale moldovenești”. Noi am avut norocul să discutăm cu ea și atunci, iar povestea o puteți citi aici.
