Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități este marcată anual pe 3 decembrie. Cu această ocazie Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova (BNS) a prezentat câteva date ce reflectă situația din țara noastră.
Astfel, persoanele recunoscute cu dizabilități reprezintă circa 6 la sută din populația cu reședință obișnuită a țării. Pe 1 ianuarie 2022, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul persoanelor recunoscute cu dizabilităţi în Republica Moldova a constituit 168 000 de persoane, inclusiv 10 600 copii cu vârste cuprinse între 0-17 ani.
Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilități aveau vârsta de 30-54 de ani.
Din totalul de persoane cu dizabilități, circa 62 300 de persoane persoane (37,0 %) aveau vârsta de 30-54 de ani, 55 100 persoane (32,8 %) – vârsta de 55-64 de ani, 29 900 persoane (17,8 %) aveau 65 de ani, 11 700 persoane (7,0 %) – 16-29 de ani și 8 900 persoane (5,3 %) cu vârsta de 0-15 ani.
În structura persoanelor cu dizabilităţi ponderea bărbaților a constituit 52,6 %. Ponderea bărbaților cu dizabilități în numărul total al populației bărbaților a fost mai mare decât ponderea femeilor cu dizabilități în numărul total al populației de femei.
Potrivit BNS, în anul 2021, cauzele principale care au determinat dizabilitatea primară au fost tumorile (17,7 %), bolile aparatului circulator (15,7 %) și bolile sistemului osteo–articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv (14,8 %). În cazul a circa 900 de persoane, dizabilitatea primară a survenit din cauza tulburărilor mentale și de comportament (9,6 %), iar în circa 800 de cazuri – din cauza bolilor sistemului nervos (8,2 %). Atât pentru populaţia din mediul urban, cât și pentru cea din mediul rural, predominante au rămas a fi tumorile (19,8 % și, respectiv, 16,5 %).
Mărimea medie a pensiei de dizabilitate este mai mică decât mărimea medie a pensiei în general. Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2022, mărimea medie a pensiei de dizabilitate a constituit 1736 de lei comparativ cu mărimea medie a pensiei per total pensionari – 2578 de lei. În funcţie de gradul de dizabilitate, mărimea medie a pensiei s-a diferențiat, constituind 1281 de lei pentru persoanele cu dizabilitate medie, 1864 de lei pentru persoanele cu dizabilitate accentuată și 2125 de lei pentru cele cu dizabilitate severă.
BNS prezintă datele cercetării statistice „Prestațiile și utilizarea transportului electric”, în anul 2021. Din 488 de troleibuze aflate în inventar, 360 de troleibuze erau adaptate pentru transportarea persoanelor cu dizabilități (față de 311 unități în anul 2020), inclusiv 326 în municipiul Chișinău și 34 în municipiul Bălți.
Persoanele cu dizabilități și persoanele care însoțesc persoanele cu dizabilități severe sau copiii cu dizabilități în vârstă de până la 18 ani, beneficiază de compensaţii pentru serviciile de transport public urban, suburban şi interurban, al căror cuantum, începând cu 1 ianuarie 2022, constituie 160 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi copiii cu dizabilităţi şi 41,5 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi accentuate.
În perioada 2021-2022, în instituțiile de învățământ din țară au fost înscriși 9 500 de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, inclusiv 8 900 de elevi în instituții de învățământ general. În ultimii ani, s-a constatat o scădere continuă atât a numărului de școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică cât și a numărului de elevi din acestea.
Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități, în anul 2021, a constituit 14,1 % în comparație cu 44,5 % la persoanele fără dizabilitate. Printre bărbații cu dizabilități, rata de participare a fost de 14,1 %, iar în cazul femeilor – de 13,9 %. În mediul urban, rata de participare a constituit 15,9 % și în mediul rural – 13,3 %.
Rata șomajului la persoanele cu dizabilități a fost de 4,2 % față de 3,2 % în rândul șomerilor fără dizabilitate.
BNS informează că gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi trăiesc în condiţii mai puţin avantajoase în ceea ce privește nivelul de dotare şi confort al locuinţelor. Astfel, aceste gospodării erau conectate la rețele publice de alimentare cu apă în proporție de 67,3 %, comparativ cu 72,5 % în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilităţi. Grup sanitar cu apă în interiorul locuinţei (WC) era disponibil pentru 51,4 % gospodării, comparativ cu 62,0 % în cazul celor fără persoane cu dizabilități. Prezenţa cel puţin a unei persoane cu dizabilitate în gospodărie influenţează nivelul de trai al acesteia. Astfel, gospodăriile care nu aveau în componenţă persoane cu dizabilităţi mai frecvent au apreciat nivelul de trai ca fiind foarte bun sau bun (17,8 %), pe când cele cu persoane cu dizabilităţi mai rar au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (9,2 %).
