(foto) „Vreau să fac revoluții în Regia Transporturilor.” Dana Bacal, despre studiile la Haga și despre așteptările de la mediul profesional din Moldova

ipiccy_image (50)

Alegerea facultății este o provocare pentru tinerii și tinerele care se află la treapta de liceu, pe care părinții, rudele, prietenii zilnic îi întreabă dacă au decis ce vor să facă. Presiunea funcționează diferit, cineva prinde aripi, altcineva se inhibă, cert este că și în cazul în care alegerea potrivită nu a fost făcută la timpul prielnic, lucrurile, cu un pic de curaj, pot fi ajustate. Dana Bacal este o tânără din Moldova care a ales să studieze în Regatul Țărilor de Jos și, deși drumul spre facultatea de vis a fost anevoios, tânără nu regretă lecțiile pe care le-a învățat. Studenta ne spune despre calea pe care a parcurs-o în Regatul Țărilor de Jos, despre perioada de adaptare, de ce a schimbat Amsterdamul pe Haga, despre specificitatea facultății de Studii Urbane și despre cum ar trebui să fie mediul profesional de acasă pentru ca decizia de a face schimbări în Moldova după absolvire să aibă o pondere mai mare.

Dana Bacal, încă din clasa a 10-a, era determinată să meargă să studieze la treapta universitară în Regatul Țărilor de Jos. Tânăra menționează că decizia a fost una asumată, ghidată de o analiză temeinică, seminarii și sesiuni de informare la care a participat fiind la liceu. „Am perceput Regatul Țărilor de Jos drept cea mai potrivită alegere pentru mine datorită faptului că oferă o mulțime de oportunități pentru studenți și studente.”

De la Amsterdam la Haga

Tânăra menționează că în raport cu alegerea facultății a întâmpinat mai multe dificultăți. „Nici fiind la finele clasei a 12-a nu avem o viziune clară în raport cu ce facultate vreau să fac. Respectiv, am depus actele la mai multe universități și un an l-am petrecut la Amsterdam.” Studenta menționează că nu a rezonat cu prima alegere făcută. Prin urmare, a decis să schimbe facultatea. Un catalizator al acestei decizii a fost un prieten de-al Danei care avea aceleași sentimente de insecuritate în raport cu orașul și facultatea la care au mers. Prin urmare, Dana a decis să nu renunțe la visul de a studia în Regatul Țărilor de Jos și a căutat o altă facultate care ar ajuta-o să devină cea mai bună specialistă în domeniul la care visează. „Acum îmi fac studiile la Universiteit Leiden, sediul de la Haga, facultatea Urban Studies. Mă bucur foarte mult că am luat decizia să mă mut la altă facultate și în alt oraș, pentru mine Amsterdamul, deși impresionant, era prea aglomerat și cu un ritm foarte alert de viață”, spune tânăra.

Sursă foto: Dana Bacal/arhivă personală

Inspirație pentru facultatea pe care a ales-o e și faptul că urbanismul, în prezent, reprezintă o problemă în Moldova. Sesizând problema, tânăra a decis să învețe mai mult pentru a identifica metodologii de soluționare a acesteia.

Studenta a reușit să îndrăgească programul pe care îl face. Dana ne spune că în programa din semestrul curent sunt cinci discipline, respectiv are cursuri în fiecare zi. „Sistemul de notare la facultatea mea este asemănător cu cel din Moldova, doar că pentru ca să treci cursul trebuie să ai nota 5,5, iar în cazuri mai rare nota 6. Cursurile, prelegerile și seminarele durează o oră și 45 de minute, cu o pauză de 15 minute între ele. La etapa inițială, în primul an, poate părea că structura cursului e foarte haotică, pentru că în primul semestru am avut ore de lingvistică, istorie, statistică, economie etc., dar, de fapt, toate aceste cunoștințe au drept scop să ne facă specialiști (specialiste) cât mai buni (bune).” 

„E ceea ce am așteptat eu la viața de studentă”

Poți să reduci din intensitatea șocului cultural dacă te informezi destul despre cultura, prețurile, economia țării în care planifici să îți faci studiile, este sigură Dana. Totuși, pot exista și lucruri imprevizibile. „Eu m-am informat foarte mult. Cu toate acestea, mi-a fost foarte greu să mă adaptez, dat fiind faptul că am ajuns în Regatul Țărilor de Jos în primul an de pandemie, când nu aveam posibilitatea să ies sau să cunosc oameni.”

Comparativ cu Amsterdam, unde Dana nu a reușit să se adapteze complet, Haga a fost o dragoste din primele zile. Tânăra menționează că aici nu a simțit niciun șoc cultural, ba din contra, se simțea binevenită. „La Haga am avut, deocamdată, doar cursuri fizice. Prin urmare, am reușit să-mi fac mulți prieteni, să fac cunoștință cu orașul, să descopăr multe personalități interesante, să interacționez cu colegii și colegele. Nu am simțit că am nevoie de o perioadă de adaptare, ba din contra, aveam sentimentul că orașul contribuie direct la starea mea de bine. E ceea ce am așteptat eu la viața de studentă.”

Sursă foto: Dana Bacal/arhivă personală

Experiențele din studenție sunt cele care aduc plus valoare cursurilor universitare și cele care romantizează nopțile nedormite dedicate învățării pentru examene. Dana spune că cea mai frumoasă experiență, până în prezent, a trăit-o grație faptului că face parte dintr-o organizație de studenți și studente. „Recomand tuturor tinerilor și tinerelor care vin să studieze peste hotare să facă parte dintr-o astfel de organizație. Este o oportunitate perfectă pentru persoanele mai timide să își descopere și valorifice potențialul și să-și facă mai mulți prieteni și prietene. De asemenea, organizația te scoate din zona de confort, ceea ce e foarte fain. Am ajuns să particip la evenimente la care nici nu mă așteptam să ajung.”

„Aici toți sunt egali”

Dana menționează că fiind deja de un an și jumătate în Regatul Țărilor de Jos și studiind mult cultura neerlandeză și înainte de plecare, a constatat că stilul de viață neerlandez nu diferă foarte mult decât cel al moldovenilor. „O diferență colosală pe care am observat-o este faptul că neerlandezii sunt mai lipsiți de prejudecăți când e vorba despre minorități. Acest lucru se datorează faptului că în Țările de Jos există o diversitate de etnii, minorități și oamenii sunt mai liberi să își exprime opiniile și preferințele. Ei apreciază mult cooperarea dintre grupuri, probabil acesta a fost și unul dintre motivele din care am simțit ospitalitatea când am ajuns în regat.”

De asemenea, tânăra spune că o trăsătură specifică neerlandeză, pe care a îndrăgit-o foarte mult, ține de faptul că diferența dintre clasele sociale este nesesizabilă. „Aici toți sunt egali, oricine merge pe bicicletă sau cu transportul public la job. Nimeni nu judecă pe cineva după modul în care arată sau după cum e îmbrăcat. Aș fi vrut să văd la noi această egalitate în structurile sociale.”

Sursă foto: Dana Bacal/arhivă personală

„Lucrurile care mă motivează să mă întorc acasă”

Atunci când e vorba despre Moldova, tânăra menționează că încearcă emoții mixte. „Sunt nostalgică și mi-e dor de casă foarte des, dar atunci când vin în vacanțe acasă îmi pare din ce în ce mai distopic. Emoțiile negative sunt cauzate de faptul că instituțiile de stat nu sunt eficiente, infrastructura, comparativ cu Regatul Țărilor de Jos, nu arată la fel de bine etc. Deși aceste momente mă întristează, tot ele mă motivează să vin acasă și să fiu parte a schimbării locale.”

Deși e la peste 2 000 de kilometri distanță, nu a rupt niciodată legătura cu tot ce înseamnă casă și mereu se informează despre tot ce se petrece în Moldova, urmărind știrile, discutând cu părinții și făcând dezbateri de argumente cu prietenii și prietenele. Întoarcerea acasă e o opțiune, dar, deocamdată, nu este sigură că își va face o carieră acasă.

Sursă foto: Dana Bacal/arhivă personală

„Salariul nu ar trebui să acopere doar necesitățile de bază”

Dana ar lua mai mult în considerare să se întoarcă acasă dacă lucrurile ar sta mai bine la anumite capitole. Unul dintre cele mai importante aspecte e salariul care ar trebui să ofere un trai decent acasă. „Salariul nu ar trebui să acopere doar necesitățile de bază, dar să ajungă inclusiv pentru a face rezerve, dar și pentru a ține piept unor cheltuieli neplanificate.”

Locurile de muncă ar trebui să fie oferite în baza principiilor de meritocrație. Totodată, angajatorii și angajatoarele ar trebui să garanteze securitatea femeilor și bărbaților în cadrul jobului pe care îl îndeplinesc. „Femeile, reprezentanții grupurilor etnice sau al minorităților sexuale nu ar trebui să fie discriminați, ci să aibă parte de un climat prietenos la muncă.”

Dana menționează că unul dintre motivele pentru care tinerii specialiști emigrează din Moldova este faptul că unele industrii nu sunt suficient de dezvoltate. „Autoritățile ar trebui să dezvolte și să investească în industriile solicitate la nivel internațional pentru a nu pierde tinerii și tinerele care ar putea face o schimbare acasă. De asemenea, de exemplu, în domeniul urbanismului ar trebui să fie inclusiv redusă politizarea anumitor subiecte pentru ca domeniul să devină mai eficient.”

Sursă foto: Dana Bacal/arhivă personală

„În Moldova toate schimbările se întâmplă doar pe hârtie”

Moldova e o țară cu un potențial enorm, crede Dana, dar pentru ca acest potențial să fie valorificat, ar fi binevenită introducerea la scară largă a tehnologiilor inovative. „În Moldova, toate schimbările se întâmplă, foarte des, doar pe hârtie. În Țările de Jos, toate procesele sunt mult mai eficiente. Datorită digitalizării chiar și procesele birocratice nu sunt atât de complicate. De asemenea, tehnologiile pot fi implementate inclusiv în transportul public și ele chiar dau randament.”

Dana este sigură că digitalizarea proceselor nu ține de ceva ireal și pot fi adaptate necesităților populației locale. „Cu siguranță asta nu se va întâmpla peste noapte, dar sunt încrezătoare că în viitorul apropiat sunt șanse ca unele procese să se întâmple la un click distanță.”

Totodată, în Moldova sunt mai multe probleme în legătură cu amenajarea străzilor. Tânăra consideră că Regatul Țărilor de Jos este în top, la nivel mondial, la capitolul proiectarea străzilor și a orașelor. „Datorită proiectării eficiente, pe străzi se pot vedea din ce în ce mai puține mașini și cred că ar fi bine ca Moldova să tindă spre aceleași performanțe. În Țările de Jos mașini au doar persoanele care au nevoie să se deplaseze la distanțe lungi și nu se pot baza pe orarele de circulație a trenurilor.” O altă problemă a Chișinăului ține de trotuare. Dana menționează că ar trebui implementate mai multe restricții, după modelul neerlandez, pentru ca în capitala noastră să avem străzi curate și trotuare întregi.

Sursă foto: Dana Bacal/arhivă personală

„Vreau să fac revoluții în Regia Transporturilor”

Deși drumul spre alegerea facultății potrivite a fost cam anevoios, în prezent Dana este încântată de domeniul pe care îl studiază și este sigură că acesta îi va aduce un job la care visează. Tânăra știe exact în ce domeniu se vede și unde ar putea fi chiar ea schimbarea. „Vreau să fac revoluții în Regia Transporturilor, pentru asta învăț și la asta aspir.” 


Interviul este realizat în cadrul campaniei Moldova Brain Gain. Prin campania Moldova Brain Gain, #diez și Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău își doresc să reconecteze studenții și studentele care-și fac studiile în universitățile neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.

N.B.: începând cu anul 2020, țara pe care obișnuiam să o numim Olanda și-a schimbat oficial numele pentru toate limbile. Denumirea oficială în limba română este Regatul Țărilor de Jos, iar Olanda reprezintă doar una dintre cele 12 provincii ale regatului. Limba oficială în Țările de Jos se numește neerlandeză, la fel și populația băștinașă.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Cineplex

  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente