Directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din R. Moldova declară că nu poate și nu trebuie admisă demolarea oricărui obiectiv, care ne poartă istoria și ne îmbogățește viitorul. Anume cu acest scop, Agenția a relansat un proiect, întitulat „Să salvăm mărturiile trecutului, pentru a construi viitorul”.
În Republica Moldova sunt oficial înregistrate 5 682 de obiective protejate – monumente de istorie, monumente de arhitectură și arheologice. Țara noastră alocă însă prea puține resurse pentru a restaura și proteja această valoare istorică. 80 la sută dintre conace – bijuterii ale diferitor perioade istorice – se află într-o stare deplorabilă, iar de la independență încoace am pierdut o mare parte din arhitectura ecleziastică. „de când gestionez acest domeniu am reușit să majorez bugetul alocat pentru restaurare și conservare de la 2-3 milioane la 17 milioane, însă aceste resurse sunt mai mult decât insuficiente. Ce am înțeles până acum este că la noi problema este în mentalitate. Mulți nu conștientizează valoarea acestei moșteniri. Iată de ce este important ca autoritățile de toate nivelurile să depunem eforturi și să avem un singur scop – tot ce am moștenit, această valoarea arhitectural-istorică să fie conservată, restaurată și valorificată pentru a construi viitorul”, a declarat Ion Ștefăniță, director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din R. Moldova, vicepreședinte al Consiliului Național al Monumentelor Istorice, într-un interviu pentru UNIMEDIA.
„Trebuie să salvăm aceste mărturii ale trecutului, pentru a construi viitorul. E important ca cetățeanul să-și cunoască istoria satului, orașului și acest patrimoniu pe care noi iată l-am moștenit, să fie salvat!”, declară Ștefăniță.
Chișinăul este o bijuterie aparte, care l-a cucerit pe Ion Ștefăniță încă acum 10 ani. De atunci, capitala este explorată non-stop de către directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, iar descoperirile sunt uimitoare.
„Pentru mine este interesant Chișinăul subteran de care mă ocup de 10 ani, cercetând toate pivnițele, galeriile și buncărele subterane. Până în prezent am făcut o cercetare amplă pentru tot ce înseamnă straturile istorice din Chișinău subterane. Consider că în următorii 10 ani poate fi dezvoltată o rută turistică a galeriile subterane din Chișinău. Din acest motiv, când am început cercetarea am dat genericul cercetării „Catacombele Chișinăului – mit sau realitate””, povestește cu entuziasm Ștefăniță.
În ianuarie 2021, Ion Ștefăniță a devenit membru al Consiliului Național al Monumentelor Istorice, unde e și vicepreședinte. Noua componență a Consiliului a fost criticată de unii oponenți, dar asta nu-l sperie, ba din contra.
„Trebuie să coborâm de pe baricade, de la dreapta la stânga, de la stânga la dreapta, indiferent de culoarea politică, să avem scopurile fixate, iar strategiile care sunt votate, să fie implementate. Eu îi chem pe toți criticii mei, pe toți oponenții și toți cu viziunile și valorile lor să fim într-o clacă comună, astfel ca să restaurăm și Moara din Cernoleuca, să reconstruim și Cimitirul Internațional al Eroilor și aceleași conace și toate obiectivele pe care le avem”, a spus Ion Ștefăniță.
Cum a fost anul 2020, ce planuri are Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, cu ce se ocupă Consiliul Național al Monumentelor Istorice, dar și priorități are stabilite, aflați din interviul ce urmează:
