În Republica Moldova sunt peste 40 de mănăstiri, unele arhicunoscute, altele nu prea. În scopul promovării turismului autohton, echipa #diez va realiza trei liste cu mănăstirile din Moldova, în funcție de regiuni. În prima ediție am inclus mănăstirile din nordul țării.
#1. Mănăstirea Bocancea, Sângerei
Mănăstirea Bocancea este o mănăstire de călugări amplasată în localitatea Bocancea-Schit din raionul Sângerei, aflată la 40 de kilometri de orașul Bălți și la 105 kilometri de Chișinău.
A fost întemeiată în anul 1869 ca schit al mănăstirii Hârjauca. Conform raportului din 3 aprilie 1946 a împuternicitului Sovietului în problemele Bisericii Ortodoxe Ruse a RSSM, P.N. Romenski, la Bocancea locuiau doar trei viețuitori. Concluzia împuternicitului a fost una categorică: mănăstirea nu este rentabilă și nu poate exista în asemenea condiții, adică este necesară închiderea ei și transferarea călugărilor la alte mănăstiri. În aceste condiții, la una dintre ședințele Sovietului pentru Biserica Ortodoxă Rusă din 7 iunie 1947 de la Moscova a fost discutată situația din mănăstirea Bocancea, unde s-a declarat că este o unitate subdezvoltată, într-un declin economic, fără posibilitatea de a se întreține, fapt care ar însemna închiderea ei.
În consecință, sunt arse icoanele și odoarele bisericii, iar stăreția (n.r. locuința conducătorului bisericii) devine brigadă de tractoare, chiliile se transformă în grădiniță sătească, iar biserica în – depozit de cereale și uscătorie pentru tutun. Cu timpul, mănăstirea ajunge în ruină.
În 1991, se reînființează că mănăstire de maici sub conducerea ieromonahului Bartolomeu Sârbu. Între 1994 și 1997, se execută lucrări de reparație sub patronajul mănăstirii Hâncu. În anul 1998, lăcașul redevine independent, transformându-se în mănăstire de călugări.
#2. Mănăstirea Învierea Domnului, Briceni
Mănăstirea Învierea Domnului este o mănăstire de maici care se află la distanță de 103 kilometri de Bălți și la 4,3 kilometri de orașul Briceni. Este amplasată în preajma hotarului cu Ucraina.
A fost întemeiată în aprilie 2000 pe locul sanatoriului Dumbrava din pădurea Briceni. Mănăstirea a fost înălțată în cinstea Mântuitorului Iisus Hristos. Iniţial, a fost deschisă ca mănăstire de călugări, dar din considerentul că s-au adunat puţini vieţuitori, în 2001 a fost redeschisă ca mănăstire de călugăriţe.
#3. Mănăstirea Călărășeuca, Ocnița
Mănăstirea Călărășeuca este o mănăstire în nordul Republicii Moldova, situată pe malul drept al Nistrului. A fost fondată în secolul al XVIII-lea. În 1916, călugării pleacă pe la alte mânăstiri, iar în Călărășeuca sunt aduse călugărițele refugiate din mănăstirea Virov, din Polonia rusească (aflată la acea dată sub ocupația trupelor austro-germane). În anul 1961, autoritățile comuniste au transformat mănăstirea Călărășeuca în spital pentru copii cu handicap psihic. Biserica de iarnă a fost transformată în club, iar cea de vară – în depozit pentru spital. Pe 3 mai 1991, mănăstirea de maici de la Călărășeuca a fost redeschisă.
Mănăstirea se află la distanță de 120 de kilometri de Bălți și 206 kilometri de Chișinău.
#4. Mănăstirea „Coada Iazului”, Sângerei
Mănăstirea Coada Iazului se află în satul Coada Iazului la 118 kilometri de Chișinău, în preajma satului Bilicenii-Vechi. Sfântul locaș este o mănăstire de maici care a fost întemeiată în anul 1999, prin eforturile comune ale credincioşilor din satele din jur şi ale călugăriţelor. Mănăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” de la Coada Iazului a fost iniţial înființată ca schit al Mănăstirii Frumoasa. Biserica, cu influenţe ale arhitecturii ruseşti (mai ales cupolele în formă de bulbi), se află pe vârful dealului.
#5. Mănăstirea Cosăuți, Soroca
Arhimandritul Ieronim Palii a întemeiat această mănăstire pe o pantă pustie în satul Cosăuți, raionul Soroca. Creștinii vin și iau apă care curge neîncetat deja de 300 de ani. Mănăstirea a fost înființată în anul 1729 ca schit pe moșia Episcopiei Huși. Mai târziu, aceasta primește statutul de mănăstire în 1810. După nouă ani de existență, mănăstirea a fost închisă. Mănăstirea de călugări a fost redeschisă pe un loc nou pe 22 aprilie 1994, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. În 1998, a fost binecuvântată oficial redeschiderea mănăstirii Cosăuţi, tot atunci în scaunul de stăreţie a fost numit arhimandritul Ieronim Palii. Un interes deosebit pentru cercetători prezintă Mănăstirea în Cretă, o chilie individuală de pe malul drept al Nistrului, denumită astfel de localnicii din satul Cosăuţi. Prin analogie, stabilim unele asemănări la capitolul materie primă (rocă de cretă), tehnici de lucru (tăierea pietrei) şi amenajarea interiorului Peşterei lui Bichir de la intrarea în oraşul Soroca.
#6. Mănăstirea Cuizăuca, Rezina
În apropierea satului Cuizăuca, la 71 de kilometri de Chișinău, în inima pădurii se află Mănăstirea „Sfântul Vasile cel Mare”. Mănăstirea a fost fondată de câțiva călugări în anul 1999, pe ruinele unei tabere pionereşti. La început, mănăstirea purta hramul Cuviosului Efrem Sirul şi a lui Antim Ivireanul. Ulterior, călugării s-au risipit prin lume, iar actualmente obștea mănăstirească este formată din patru măicuţe şi un părinte duhovnic, care se află la Cuizăuca din 2002.
#7. Mănăstirea Cușelăuca, Șoldănești
Mănăstirea Cușelăuca este un complex religios din localitatea omonimă din raionul Șoldănești. A fost înființată în anul 1786 de răzeșița Maria Tucanosov (călugărită Mitrodora), o evlavioasă din Cotiujeni. Biserica mare cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită în anii 1841-1847, iar biserica de iarnă cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena – în anul 1855.
La început, pe teritoriul mănăstirii nu era decât o biserică de lemn. Biserica mare a fost ctitorită de Arhimandritul Nicandru, pe atunci duhovnic la casa arhierească din Chișinău. Sora sa, schimonahia Irina, a devenit mai apoi stareță a mănăstirii. Datorită ei a fost construită biserica de iarnă. Mănăstirea a fost închisă de autoritățile sovietice în 1960 și a fost redeschisă în 1990. În prezent, mănăstirea deține cinci hectare de pământ. Aici trăiesc 20 de maici.
La mănăstire se află o raclă cu moaștele Cuvioasei Agafia, decedată în 1873, cât și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pictată în 1895 pe Muntele Athos.
#7. Mânăstirea Elisabeta Feodorovna, Edineț
Mănăstirea Elisabeta Feodorovna a fost întemeiată în septembrie 1999, pe lângă Seminarul Teologic cu profil pedagogic pentru fete. Pe 21 februarie 2000, se sfințește biserica în cinstea preacuvioasei Mucenițe Elisabeta Feodorovna, fosta Mare Cneaghină din familia Romanovilor, ucisă de bolșevici pe 19 iulie 1918 la Alapaevsk, la o zi după asasinarea Familiei Tariste.
#8. Mănăstirea Japca, Florești
Mănăstirea Japca este o mănăstire de călugărițe din Republica Moldova. Lăcașul este situat pe o stâncă de piatră din apropierea Nistrului, în raionul Florești. În perioada regimului sovietic, a fost unica mănăstire din RSSM care n-a fost închisă.
#9. Mănăstirea Nicoreni, Drochia
Mănăstirea Nicoreni este o mănăstire de călugări, cu hramul Sfântul Mare Prooroc Ilie, al cărui stareț este Arhimandrit Rafail Bodiu, și se află în satul Nicoreni din raionul Drochia, la aproximativ 180 de kilometri de Chișinău.
Mânăstirea Nicoreni a fost întemeiată de parohul bisericii din satul Nicoreni (actualul stareț), într-o tabără de copii construită în anul 1975 și închisă în anul 1991. Complexul este alcătuit din două corpuri de case și o clădire. Tot aici se află câteva încăperi destinate pelerinilor care sosesc din locuri îndepărtate pentru a lua parte la acatistele și slujbele oficiate de părintele Rafail, considerat tămăduitor de boli. Mânăstirea dispune de o bibliotecă impunătoare alcătuită din literatură bisericească, în special acatiste, canoane și cărți de slujbă – toate în limba rusă.
#10. Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Dumitru”, Rezina
O familie înstărita de români basarabeni cumpără, în anul 1808, o mare suprafață de teren pe care o dăruiește mănăstirii Curchi. Donatorii Teodor Sabău și soția sa se călugăresc sub numele de Filaret și Magnisia. Prin anii 1817-1818, călugării mănăstirii Curchi, care lucrau pe această moșie, construiesc aici un mic schit din lemn. Între anii 1870 și 1873, călugării construiesc, cu ajutorul răzeșilor din satul Pripiceni, o biserică din lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului.
În 1903, este construită biserica Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir. În 1918, între mănăstirea Curchi și schitul care aparținea mănăstirii intervine un conflict care duce la despărțirea lor.
Mănăstirea Pripiceni-Curchi se reînfiintează în anul 1994. Sunt reparate bisericile Sfântul Dimitrie și Sfânta Treime. Aceasta din urmă este construită în tinda bisericii Sfântul Dimitrie, fiind folosită ca biserică de iarnă.
#11. Mănăstirea Rudi, Otaci
Mănăstirea Rudi (în trecut cunoscută și ca Mănăstirea Rughi) este o mănăstire de călugărițe aflată pe malul Nistrului, la o distanță de 15 kilometri de orașul Otaci.
Există o legendă conform căreia domnul Moldovei, Grigore Ghica, se îmbolnăvise și niciunul dintre doctorii săi nu izbutea să-l vindece. Într-o zi, un țăran bate la porțile palatului domnesc cerând să fie primit de Vodă, devreme ce avea el un leac secret. Dar pentru a fi lecuit, Vodă trebuia să-și părăsească tronul timp de o lună. Așa că Ghica-Vodă, însoțit de țăran, plecă din Iași spre moșia Rudilor. Acolo, domnitorul a fost tratat cu struguri, must proaspăt și vin vechi. După o lună de odihnă și de belșug de fructe, s-a întors la Iași mai sănătos și mai puternic ca niciodată. În semn de recunoștință, mai târziu, în 1777, a construit vestita mănăstire Rudii pe această moșie binecuvântată, pe malul Nistrului. De atunci, mănăstirile din Moldova continuă să facă vinuri din struguri culeși din viile lor proprii, pe care le folosesc pentru Împărtășire, dar și pentru uvoterapie (îngrijire prin struguri, must și semințe de struguri).
#12. Mănăstirea Saharna, Rezina
Mănăstirea Saharna este unul din cele mai vechi așezăminte monahale din cadrul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. Ansamblul monastic este compus din două mănăstiri: una rupestră (Bunavestire) și alta terestră (Sfânta Treime). Istoria mănăstirii rupestre se cunoaște foarte puțin, neștiindu-se data precisă a întemeierii și cine sunt întemeietorii.
#13 Mănăstirea Țipova, Rezina
Mănăstirea rupestră Horodiște din Țipova este o mănăstire de călugări, situată pe malul drept al râului Nistru. Biserica datează din secolele XVI-XVII. Mănăstirea este de rit ortodox și adăpostea nouă viețuitori în anul 2012. Ea se găsește la o distanță de aproximativ 41 de kilometri de Chișinău și este amplasată pe un mal abrupt, la o înălțime de 100 de metri față de nivelul râului Nistru.
Complexul mănăstiresc se întinde pe trei nivele, numărând mai multe încăperi și trei biserici: Sfânta Cruce din secolele XI-XII, Sfântul Nicolae din secolul al XIV-lea și Adormirea Maicii Domnului din secolele XVI-XVIII. Clopotnița, chiliile și celelalte încăperi sunt mai noi, datând din secolul al XIX-lea. Cele peste 20 de încăperi comunică între ele prin tuneluri, galerii și scări, încăperea cea mai mare fiind biserica Adormirii Maicii Domnului.
#14. Mănăstirea Zăbriceni, Edineț
Mănăstirea Zăbriceni este o mănăstire de călugări din satul Zăbriceni. Ea a fost înființată în data de 4 august 1999, cu binecuvântarea și sprijinul PS Episcop Dorimedont. Acest așezământ monahal este amplasat la o margine de pădure, într-un loc pitoresc, pe teritoriul fostului sanatoriu de odihnă și tratament „Albinuța”, ale cărui edificii au fost cumpărate de Episcopia de Edineț și Briceni. Inițial, aici s-au așezat un grup de opt frați veniți de la Mănăstirea Noul-Neamț (Chițcani), în frunte cu arhimandritul (pe atunci – egumenul) Damian, numit încă de la început stareț al acestei mănăstiri. Cu străduința starețului și a fraților din mănăstire, în scurt timp s-a amenajat un paraclis, chilii, trapeza și alte edificii absolut necesare vieții mănăstirești. Cu timpul, acestea au fost aduse la condiții mai bune, iar obștea mănăstirii s-a mărit, numărând în prezent 14 viețuitori, dintre care șase sunt slujitori ai altarului.
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalele noastre de Telegram: RO și RU.
