Mihaela Șerpi își face studiile de licență în Nutriție Globală și Sănătate (Facultatea de Sănătate și Tehnologie) în cadrul Metropolitan University College. În articolul anterior, Mihaela ne povestea că acesta este un program de trei ani și jumătate, în care studenții învață nutriție, securitate alimentară, problemele nutriționale cu care se confruntă oamenii în întreaga lume și politici alimentare. Mihaela ne face cunoștință astăzi cu profesorii săi din acest semestru, backgroundul lor, dar și metodele pe care fiecare din ei le abordează.
Programul de Nutriție Globală şi Sănătate este predat şi dezvoltat, în mare parte, de specialiști în sănătate publică, nutriție, anatomie şi biochimie. Însă, în aceşti trei ani şi jumătate avem şi profesori care predau materii ce țin de domeniul social pentru că în rezolvarea problemelor nutriționale este important să înțelegem cultura, deprinderile culinare şi tradițiile unei anumite țări. De asemenea, în primul semestru, profesorii au pus accent pe dezvoltarea competențelor de comunicare interculturală. În primul semestru, avem șapte profesori, toți fiind originari din țările scandinave şi diferiți în metodele lor de a capta atenția studenților.
Global Burden of Disease – Aileen Robertson
„La cursuri, Aileen scotea în evidență nu doar partea „roz” a proiectelor implementate de UNICEF (de exemplu), dar şi aspectele care necesită a fi îmbunătățite”
Pentru că fiecare student se regăsește mai mult la lecțiile unui anumit profesor, eu aş vrea să încep cu Aileen Robertson, care mi-a predat Global Burden of Disease. La lecțiile ei, noi am învățat despre boli, la nivel global, în special despre cele care sunt cauzate de factorii alimentari, politicile de succes ale unor state, rolul guvernelor şi organizațiilor internaționale în dezvoltarea sănătății publice şi problemele cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare. Aileen Robertson este nutriționist, specializat în sănătate publică, profesoară şi responsabilă pentru cercetări internaționale la Metropolitan University College. Mulți ani la rând, ea a lucrat în calitate de consultant regional pe nutriție şi securitate alimentară la Organizația Mondială a Sănătății (WHO), oferind consultanță unor specialiști din peste 50 de țări, despre modul în care ei pot implementa politici eficiente în nutriție şi alimentație. Mai mult ca atât, ea colaborează cu Comisia Europeană şi DANIDA referitor la finanțarea proiectelor în acest domeniu. Ea a lucrat în special cu zona Europei de Est, de aceea foarte des menționa Moldova când vorbea de problemele de sănătate din regiune. Mi-au plăcut orele ei pentru că ne povestea foarte multe din experiența de a lucra cu organizațiile internaționale şi cu guvernele diferitelor țări şi abilitatea de a îmbina simțul umorului cu teme serioase, de exemplu – malnutriția. La cursuri, Aileen scotea în evidență nu doar partea „roz” a proiectelor implementate de UNICEF (de exemplu), dar şi aspectele care necesită a fi îmbunătățite.
Intercultural Communication – Ann Fenger Benwell
„Pentru ca să nu ne plictisim, ea ne punea să vizionăm discursuri TEDx sau dezbateri din campanii electorale”
La obiectul de comunicare interculturală am avut două profesoare: Ann Fenger Benwell şi Runa Midtvåge. Ann Benwell este specializată în antropologie şi e profesoară la Metropolitan University College. A lucrat pentru Organizația Națiunilor Unite şi alte organizații non-guvernamentale în America, Asia Centrală, în special în Mongolia în domeniul migrației, drepturile omului, programe educaționale şi probleme sociale. În Mongolia a lucrat și pentru UNESCO, motiv pentru care la ore aducea exemple din experiența sa în această țară, cu o cultură atât de deosebită şi tradiții respectate cu strictețe. Pentru ca să nu ne plictisim, ea ne punea să vizionam discursuri TEDx sau dezbateri din campanii electorale.
Intercultural Communication – Runa Midtvåge
„Lecțiile sale erau axate pe lucru în grup şi jocuri de team-building”
Runa Midtvåge are mai mult de 20 de ani de experiență în domeniul rezolvării problemelor internaționale, mai mult punând accent pe dezvoltarea resurselor umane, comunicare interculturală şi managementul proiectelor în câteva țări din Africa şi Asia. A realizat diverse cercetări în Africa, precum: securitatea alimentară şi schimbările climatice în Uganda. Lecțiile sale erau axate pe lucru în grup şi jocuri de team-building. Împreună cu colegii, am făcut mai multe prezentări în care vorbeam despre sistemul educațional, tradițiile şi modul de viață al oamenilor din țările noastre.
Sociology of Food and Eating – Christian Stenbak Lorsen
„La lecțiile sale am discutat mult despre importanța meselor în familie şi cultura de a mânca în diferite țări”
Christian Stenbak Lorsen predă Sociologia alimentelor şi a consumului, metode calitative şi schimbările ce au loc în practicele sociale. În prezent, el cercetează consumul de produse organice. Christian şi-a scris teza de masterat în Istoria ideilor şi sociologia culturală şi cea de doctorat în Sociologie. La lecțiile sale am discutat mult despre importanța meselor în familie şi cultura de a mânca în diferite țări. Pentru orele sale citeam diferite articole şi în baza acestora analizam diferite cazuri, de exemplu – Food Waste in UK. Împreună cu Christian am avut o lecție de gătit, în contextul în care abilitățile de a găti sunt importante pentru a avea un mod sănătos de viață.
Physiology – Henrik Bo Petersen
„Un curs de fiziologie durează patru ore, timp în care, în sală deja miroase a creier ars, de aceea după două sau trei ore, el pune muzică, ne îndeamnă să-l urmăm şi să dansăm”
Henrik Bo Petersen este profesor de fiziologie la Metropolitan University College. Studiile de licență sunt în Sănătate şi Sport, iar cele de masterat, în Fiziologie Umană. Un curs de fiziologie durează patru ore, timp în care, în sală deja miroase a creier ars, de aceea după două sau trei ore, el pune muzică, ne îndeamnă să-l urmăm şi să dansăm. Prima dată când am avut acest exercițiu, toți am rămas socați, dar şi entuziasmați. Henrik dansează cu multă energie şi un zâmbet larg pe față, fapt ce ne molipseşte şi pe noi. Însă cel mai amuzant era că profesorii care treceau pe lângă cabinetul nostru se opreau şi pe fețele lor se putea citi foarte ușor uimirea. De atunci, cel mai așteptat moment la lecțiile sale este dansul. Un alt lucru specific pentru orele de fiziologie sunt întrebările pe care el ni le trimite înainte de ore, astfel încât noi să fim pregătiți. La orele sale lucrăm în grup, completăm scheme şi privim filmulețe despre diverse procese care au loc în organismul uman.
https://www.instagram.com/p/Bab3OqqA174/
Nutrition, Physiology and Biochemistry – Benjamin Gilbert Jespersen
Benjamin Gilbert Jespersen este profesor de Nutriție, fiziologie şi biochimie. De asemenea, el este responsabil de relații cu publicul în cadrul universității. Studiile de licență sunt în Biologie, iar cele de masterat, în Științe şi nutriție clinică. La orele sale învățăm despre componentele produselor alimentare: macronutrienți şi fitochimicale.
Food Safety – Alexandr Parlesak
„Deşi Alexandr este un profesor exigent, el ne încurajează să răspundem la întrebări”
Alexandr Parlesak ne predă securitatea alimentară, unde învățăm despre toți factorii de risc (de exemplu: bacterii şi viruși) care afectează mâncarea. Teza sa de doctorat s-a focalizat pe rolul bacteriilor intestinale în dezvoltarea bolilor cauzate de abuzul de alcool. Pe parcursul lucrului său în domeniul științific, el a efectuat cercetări în: fiziopatologia abuzului de alcool, bolile cardiovasculare, nutriție, imunostimularea provocată de bacteriile intestinale, obezitatea în copilărie şi adolescență şi promovarea modului sănătos de alimentație dintr-o perspectivă globală. Obiectul de securitate alimentară este unul dintre cele mai complicate, deoarece este o combinație între biologie, chimie şi fiziologie. Deşi Alexandr este un profesor exigent, el ne încurajează să răspundem la întrebări, chiar dacă nu suntem siguri. El mereu menționează ca apreciază mai mult când studentul răspunde, chiar dacă e greşit, decât când acesta tace. Pentru ca să înțelegem mai bine materialul, el ne încurajează să lucrăm în grup şi să completăm scheme/ tabele.
Mai mult ca atât, ei ne-au rugat să le spunem pe nume, fără „doamna sau domnul profesor”
În Moldova, în liceu am avut profesori minunați, care mi-au devenit atât de apropiați şi dragi, la orele cărora eram motivată să învăț şi să mă implic în activități extracurriculare. Din acest motiv, când mi-am început studiile în Danemarca, nu am fost şocată de atitudinea profesorilor. La universitatea mea, profesorii sunt deschişi şi prietenoși, zâmbesc şi chiar râd în hohote, vin la universitate cu bicicleta şi fac glume. Deseori, cer feedback de la noi în urma orelor şi ne îndeamnă să îi oprim atunci când nu înțelegem. Dacă studentul răspunde că nu ştie şi nu s-a pregătit, atunci profesorul întreabă pe altcineva. În acelaşi timp, foarte des menționează cât de important este să ne pregătim regulat, pentru că examenul din ianuarie este foarte complicat. Un lucru care m-a impresionat este că profesorii nu se uită la modul în care studenții vin îmbrăcați, ne dau voie să mâncăm în timpul orelor sau să stăm pe scaune cum vrem, iar folosirea calculatoarelor este ceva obligatoriu. Mai mult ca atât, ei ne-au rugat să le spunem pe nume, fără „doamna sau domnul profesor”, astfel încât adresarea „hey, guys” este ceva obişnuit. Sigur că sunt profesori care vorbesc mai monoton şi care se uită mai mult pe prezentările lor, decât în clasă, dar ei sunt în minoritate.
Mihaela Șerpi, studentă, anul I, Metropolitan University College
***
În cadrul acestui proiect, echipa #diez a decis să meargă într-un pas cu mai mulți tineri care și-au început în acest an studiile în diverse țări europene. Ei vor vorbi despre experiența lor din punctul de vedere al programului academic pe care au ales să-l studieze, de la subiecte, liste de lecturi, până la profesori sau activități extra-curriculare. Scopul nostru este să le oferim tinerilor de acasă o idee clară despre cum poate decurge și evolua o astfel de experiență.
