Prin ce se definește un oraș creativ? Prin oameni, localuri, arhitectură, parcuri, evenimente, transport public, organizare? Creativitatea este percepută în mod diferit de fiecare, iar pentru a înțelege pe deplin de ce mai are nevoie orașul nostru pentru a fi unul creativ, am întrebat tineri cu diverse vârste și ocupații despre cum arată în viziunea lor un oraș creativ.
Dumitru Godina, 21 de ani, liber profesionist: Pentru mine, un oraș creativ este un oraș pentru oameni. Un oraș creativ este un oraș în care tinerii participă activ cu inițiative și proiecte concrete cu care contribuie la evoluția comunității din care fac parte. Un oraș creativ este și un oraș verde. Într-un oraș creativ găsești HUB-uri educaționale pentru tineri, pentru ONG-uri, pentru start-up-uri, unde poți să cunoști tineri, oameni cu inițiative, creativi, implicați, dedicați și plini de viață, cu care poți lucra cu drag pentru tine și comunitate.
Rodion Gavriloi, 35 de ani, manager de proiecte IT, activist civic: Pentru a avea un oraș creativ este necesară crearea condițiilor care vor permite liderilor orașului de a gândi, planifica și a acționa în mod creativ. Clasa creativă nu poate însă lucra într-un mediu corupt, așa cum este acum toată structura autorităților publice locale. Creșterea numărului panourilor publicitare, al gheretelor, comerțului stradal demotivează clasa creativă. Un oraș creativ este acela în care liderii creativi (în Chișinău ar trebuie să fie cel puțin o clasă creativă de 5 000 de oameni) pot implementa ideile lor, iar aceste idei nu sunt în mod obligatoriu afaceri proprii, ci proiecte sociale, ecologice, de management, urbane în general. Eu mi-aș fi dorit să văd implementate proiecte IT de management al urbei, care ar oferi transparență financiară și decizională și ar minimaliza birocrația. De exemplu, noi nicidecum nu utilizăm oportunitatea noastră de acoperire de 100% a telefoniei mobile și a accesului internet de bandă largă în orice colț al orașului.
Anetta Dabija, 27 de ani, activează în ONG: Un „oraș creativ” trebuie să ofere posibilitatea locuitorilor săi să-și dezvolte creativitatea și mai ales să se dezvolte prin creativitate. Este important să înțelegem că prin cultură și creativitate putem chiar „regenera” orașele. Însă mi se pare dificil, desigur, să te gândești la aspectul cultural al unui oraș atunci când există probleme majore precum sunt cele din domeniul infrastructurii drumurilor, a transportului sau multe alte probleme cu care se confruntă orașul nostru, dar „cultura nu așteaptă”. Industriile creative pot fi motorul unei dezvoltări urbane. Toate industriile creative cum sunt arta, designul, filmul, muzica, meșteșugurile tradiționale, fotografia pot influența pozitiv și creșterea economică a unui oraș.
Pot să zic că orașele din Polonia pe care le-am vizitat sunt „orașe creative”. Aș putea să ofer exemplul Lublinului (care nu este nici în cea mai bogată, nici cea mai dezvoltată regiune a Poloniei), dar este un oraș creativ. Aici am văzut multe centre culturale foarte dezvoltate, cu tot felul de posibilități pentru tineri – film, lectură, proiecte culturale, muzică, festivaluri de teatru etc. Am rămas surprinsă de numărul de festivaluri pe care le au în oraș, care durează o săptămână, cum este cel al poeziei spre exemplu sau festivalul Jazzului, al muzicii clasice, al dansului folcloric și multe altele. De asemenea, atât organizațiile locale, cât și municipalitatea oferă o mare importanță muzeelor și patrimoniului local, dar mai ales se încurajează ideile inovative în aceste domenii. Astfel, orașul devine atractiv nu doar pentru turiști, dar și pentru studenți.
Alexei Șerșun, 20 de ani, student UTM: Verde. Sau galben. Sau bej, metalic, multicolor sau monocrom din beton. Încovoiat și turtit, întins și răsucit. Numai nu gri în varietatea sa de nuanțe. Desigur, aceasta-i doar partea vizuală a unui oraș creativ. Partea cealaltă a orașului creativ se constituie din oameni ingenioși, al căror mod de viață ar fi strâns împletit cu arta, sub oricare formă. Un oraș pe străzile căruia vezi idei pentru sau din Pinterest—aceasta ar fi definiția unui oraș creativ.
Radu Marian, 25 de ani, student masterand la University of Edinburgh: Pentru mine, un oraș creativ e un oraș care are multe zone publice, parcuri, alei și străzi aglomerate (dar ordonate). Aceste spații oferă șansa trecătorilor și cetățenilor să observe viața de zi cu zi a orașului, iar odată cu această „observare”, vin și acele momente de meditație în care mintea se „rătăcește”, în care oamenii generează idei și soluții noi la problemele de zi cu zi. Anume în momentele de meditație și „rătăcire” a minții are loc inovația, iar inovația, după cum știm, este responsabilă de progresul societății.
Marcela Zămosteanu, 21 de ani, jurnalistă: Orașul în care oamenii nu înjură atunci când se topește zăpada sau atunci când ploile abundente din vară îi impun să facă băi la picioare, sau atunci când autoritățile nu sunt luate prin surprindere de primele ninsori în ianuarie este cu siguranță un oraș creativ, pentru că oamenii nu văd aceste neajunsuri: ele fie nu există, fie sunt completate de alte lucruri care contribuie la imaginea unui oraș creativ. Pentru a primi statutul de oraș creativ, autoritățile publice locale trebuie să lucreze cot la cot cu societatea civilă, proiectele de amenajare a orașului să fie propuse, dezbătute și decise de către locuitorii orașului. Un oraș creativ are nevoie de inițiativă din partea administrației publice locale, voință din partea locuitorilor și de niște minți creative. Această formulă este aplicabilă și pentru Chișinău.
Vadim Țurcanu, 24 de ani, inginer constructor: Cred că orașul creativ trebuie să fie organizat după conceptul de „smart city” ce presupune o infrastructură integrată, o simbioză între toate elementele ce definesc un oraș. Rețea de transport bine structurată și organizată, acces ușor la servicii publice de calitate, zone de odihnă amenajate etc. Din păcate, Chișinăul este restanțier la acest capitol, din cauza lipsei unui plan de dezvoltare comun și transparent. Astfel ajungem la diferite interpretări despre conceptul de dezvoltare a Chișinăului, iar puterea de decizie este dispersată în multitudini de opinii. Îmi plac inițiativele civice (UnArtOras, Orașul Meu etc.) care reușesc să coloreze Chișinăul nostru alb-negru, prin diferite proiecte care tind să schimbe opinia publică despre implicare în modelul de dezvoltare a orașului.
Lina Lungu, 22 de ani, jurnalistă: Un oraș creativ presupune aplicarea creativității pentru soluționarea diferitelor probleme urbane, iar în Chișinău ele sunt foarte multe. Totul e în mâinile tinerilor și ale celor care vor cu tot dinadinsul să trăiască într-un Chișinău mai frumos. În ultima vreme, observ că orașul nostru devine unul care cuprinde tot mai multă creativitate și artă, iar asta nu poate să nu bucure. E tare drăguț să mergi pe stradă și să observi, de exemplu, o cutie mare de lapte condensat, pictată pe un rezervor de apă din piatră. Puțină culoare îmbunătățește imaginea de ansamblu. Chișinăului îi lipsește o strategie bine pusă la punct care să-l facă o destinație turistică interesantă. Are nevoie de cultură ca factor conducător urban și ca economie locală puternică.
Nicolae Apostu, 31 de ani, blogger: Un oraș creativ în primul rând este unul frumos. Eu cred că estetica este cheia pentru a fi și creativ. Ori, atunci când ești înconjurat de clădiri urâte și mormane de zăpadă neagră – tot la ce te gândești este să fugi cât mai repede acasă. În al doilea rând, este nevoie de spații pentru socializare – creativitatea nu vine de la o singură persoană, ea apare prin interacțiune socială, iar pentru asta e nevoie de locuri amenajate, și nu vorbesc aici de terase cu muzică urlătoare și multă bere.
Elena Stavila, 20 de ani, studentă USM: Deși am câteva orașe în bagajul meu de călător, nu știu pe care l-aș descrie drept un oraș creativ. Probabil am putea atribui acest determinativ unui oraș organizat cu creativitate, poate unul cu arhitectură originală, infrastructură deosebită, poate ar fi un oraș cu adevărat funcțional, proiectat astfel încât să aibă o administrare inteligentă a deșeurilor, sisteme de canalizare performante, un echilibru între industrie și zonă verde sau poate unul în care nu ar exista ambuteiaje. Îmi pare rău, Chișinău, dar probabil ai restanțe la capitolul creativitate, din punctul meu de vedere.
Tudor Arnaut, student, 21 de ani: Am vizitat multe orașe creative și am înțeles că fiecare oraș trebuie să aibă un concept. De exemplu, în orașul Wroclaw din Polonia sunt „ascunși” peste 300 de pitici. Alături de bancă – pitic bancher, alături de un pub – pitic care bea, alături de biserică – pitic preot. Și toți turiștii umblă prin oraș și le fac fotografii. Creativ, nu? În orașul Lodz din Polonia, aproximativ toate clădirile sunt înfrumusețate cu murale care transmit un oarecare mesaj despre istoria clădirii sau a cartierului. Turiștii fotografiază, iar studenții fac diferite questuri. Creativ, nu? Chișinăului nu-i ajunge un concept, iar pentru a rezolva problema cred că e foarte ușor ca primăria să apeleze la ONG-urile creative și la încurajarea lor (de ex. să aibă spațiu de arendă gratis) pentru a contribui la imaginea orașului. Astfel vor apărea și mai multe ONG-uri, și mai multe idei. Eu de exemplu aș împrumuta ideea cu murale, și în zonele vechi ale orașului aș desena ceva mare și semnificativ. Atunci turiștii nu vor atrage atenția la starea clădirii, ci la semnificația desenului.
Traian Chivriga, 26 de ani, Manager Vintage/UnArtOras/Ihub: Un oraș creativ necesită în primul rând o comunitate creativă (artiști, muzicieni, actori, activiști etc.). Această comunitate are nevoie de resurse ca să fie proactivă: spații de colaborare și expunere, deschidere totală din partea autorităților în autorizarea activităților, prezența fondurilor pentru realizarea proiectelor și desigur susținere morală din partea societății.
Felicia Plămădeală, 20 de ani, studentă AMTAP: Chișinăul poate fi modificat și deveni flexibil, plin de spații creative și evenimente bune, dar e nevoie de mult entuziasm și muncă. Un oraș creativ este un loc în care cetățenii se simt liberi, își pot manifesta spiritul artistic și veni cu inițiative, fie ele cât de nebune. Îmi place să observ zilnic, cum orașul nostru respiră, cum se schimbă și se transformă treptat într-un spațiu inovator. Mai sunt aspecte la care trebuie de lucrat, dar important e că lucrurile se mișcă în direcția potrivită.
***
Articolul a fost produs în cooperare cu Programul de Cultură și Creativitate al UE-Parteneriatul Estic 2015 – 2018 – culturepartnership.eu.
