Într-o societate, conflictele sunt diverse și vizează diferite categorii de oameni. Cu toate acestea, conflictele sociale cauzate de sărăcie sunt cele mai populare și cuprind grupuri largi. Astfel, oamenii se concentrează mai mult pe satisfacerea necesităţilor esențiale de trai și este posibil ca în aceste condiții, arta să fie marginalizată. Urmând Cursul de cultură și creativitate oferit de Programul de Cultură și Creativitate al UE-Parteneriatul Estic, am extras câteva exemple prin care activitățile culturale își fac loc în timp de criză.
Guernica și războiul
Pe 26 aprilie 1937, aviația Germaniei naziste, Luftwaffe, a atacat orașul basc Guernica. Acest bomdardament a fost și este considerat de opinia internațională o crimă de război, întrucât nu au existat niciun fel de ținte militare, ci doar populație civilă. Guernica era un oraș care nu dispunea de o apărare antiaeriană. La scurt timp după ce a avut loc acest bombardament, Pablo Picasso a produs o pictură monumentală cu acest subiect, care a devenit ulterior faimoasă. Cu această operă, Pablo Picasso a început să se angajeze politic. Tabloul redă suferința oamenilor cauzată de violențele și haosul din timpul atacului. Guernica a fost expusă la Prado, după revenirea acestuia în Spania, în urma restaurării democrației, iar ulterior a fost mutată la Museo Reina Sofia din Madrid, unde a fost găsit un spațiu expozițional mai mare pentru imensa pânză.
Varșovia și UNESCO
Mai mult de 8 din 10 clădiri erau distruse în Varșovia la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1945, după ce bombardamentele, revoltele, luptele și demolările au luat sfârșit, o mare parte din Varșovia zăcea în ruină. După război, sub un regim comunist stabilit de către cuceritorii sovietici, a fost inițiată campania „cărămizile Varșoviei”. Astfel, au fost proiectate clădiri noi pentru a le înlocui pe cele vechi. Au fost construite și clădiri monument precum: Palatul de Cultură și Știință, un cadou din partea Uniunii Sovietice. Orașul a redevenit capitala Poloniei și centrul politic și economic al țării. Multe dintre străzile istorice, clădiri și biserici au fost restaurate la forma lor originală. În 1980, centrul istoric al orașului a fost desemnat ca Moștenire Mondială, fiind ocrotit de UNESCO.
Edinburgh și festivalurile
Spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial a apărut și ideea inițierii Festivalului Internațional de la Edinburgh. Europa avea nevoie de un centru care să reunească la un loc iubitorii de muzică, teatru, operă și balet, pe fundalul distrugerilor și sărăciei lăsate în urmă de război. Peste 400.000 de oameni din întreaga lume vin în fiecare an la acest festival, care a fost un imbold și pentru nașterea altor festivaluri: Festivalul de artă Edinburgh Festival Fringe, Festivalul internațional de film de la Edinburgh, Festivalul internațional de carte de la Edinburgh. Toate aceste evenimente aduc venituri de milioane de lire sterline în bugetul Scoției, iar mai presus de asta, au reușit să-și atingă scopul – să reunească în context cultural popoare dezbinate de ura politică.
Chișinău și scuarurile
Orașele au nevoie de spații publice în care oamenii să se întâlnească, să interacționeze sau pur și simplu să se odihnească. La această concluzie a ajuns un grup de inițiativă din Chișinău, care și-a propus să reamenajeze scuarul Cehov din Capitală încă în anul 2014. Scuarul este amplasat chiar în centrul orașului, la intersecția străzilor Mitropolit Varlaam cu Vlaicu Pârcălab.
Până nu demult, acest loc era un spațiu gol și urât. El nu folosea absolut la nimic. Din cauza mașinilor parcate și a trotuarului spart, pietonii erau nevoiți să meargă în zigzag sau să iasă pe carosabil.
Grupul de inițiativă și-a propus să reamenajeze și să revitalizeze această zonă urbană, astfel încât oamenii să treacă prin scuar și, poate, să se oprească acolo. Astfel, ei au lansat o campanie de strângere de fonduri, în urma căreia au colectat 15.000 de dolari. Cu acești bani s-a reușit implementarea primului plan de reamenajare, care cuprinde salvarea spațiului de preluare și construire, branding-ul și construirea de personalitate, amenajarea spațiului cu bănci, coșuri pentru gunoi, felinare și gazon pentru atragerea oamenilor, elaborarea proiectului de amenajare și perfectarea actelor necesare pentru lucrările de renovare. Pentru a finaliza proiectul, inițiatorii au apelat și la ajutorul municipalității, care a alocat 1 milion de lei pentru continuarea lucrărilor de renovare. În cele ce urmează, grupul de inițiativă își dorește să renoveze trotuarul, să elimine parcarea ilegală de pe trotuar, să efectueze lucrările de betonare și renovare a elementelor de beton din scuar și să paveze spațiul din centru, cu eliminarea havuzului vechi, așa cum restaurarea lui nu este posibilă.
Mai multe despre cultură și cum vă puteți afirma în acest domeniu, aflați urmând Cursul de cultură și creativitate oferit de Programul de Cultură și Creativitate al UE-Parteneriatul Estic. În cadrul acestui curs veți afla ce reprezintă sectoarele culturale și creative, ce face ca orașele să fie creative, ce diferențe există între cultura de masă și cultura înaltă, care este rolul culturii în diferitele domenii ale vieții și în ce mod cultura poate contribui la soluționarea conflictelor.
Lecțiile pe care le veți urma:
#1. Definiția culturii
#2. Rolul culturii
#3. Cultură, conflicte și dialog
#4. Economia creativă
#5. Sectoarele culturale și creative
#6. Creativitatea urbană
#7. Arta de masă și cea înaltă
Cursul este gratuit, iar la sfârșit poți primi un certificat de însușire după rezolvarea unui test.
***
Articolul a fost produs în cooperare cu Programul de Cultură și Creativitate al UE-Parteneriatul Estic 2015 – 2018 – culturepartnership.eu.
