În anul 2016, Bugetul de Stat va cheltui 605 milioane de lei pentru a asigurarea alimentației copiilor în creșe/grădinițe, școli și alte instituții de învățământ de profil și nivel diferit. Despre cât de sănătoasă este alimentația acestora, și cât de bine corespund normelor nutriționale pentru copii, cât plătim și cât ar trebui să plătim pentru ca meniurile din grădinițe și școli să aducă aportul optimal de substanțe nutritive, au încercat să răspundă cei de la Budget Stories.
La baza acestui infografic stau calcule ale autorului, datele din „Recomandările pentru un regim alimentar sănătos şi activitate fizică adecvată în instituţiile de învățământ din Republica Moldova”, a Ministerului Sănătății, dar și în „Evaluarea sistemului de învățământ preșcolar şi definirea metodologiei de determinare a costului pentru serviciile educaționale şi de îngrijire a copilului în Republica Moldova”, UNICEF Moldova, PWC Moldova, Martie 2016.
La momentul actual, preşcolarii şi elevii nu beneficiază de o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată. Meniurile actuale au drept scop acoperirea necesarului de calorii, nu neapărat și calitatea acestora. În alimentaţia copiilor din instituţiile de educaţie timpurie s-a atestat un consum excesiv de crupe, paste făinoase, făină de grâu şi ulei de floarea soarelui în perioada anului 2015.
Asigurarea cu produse alimentare în anul 2015 a permis acoperirea necesităţilor fiziologice ale elevilor cu 62,4% lapte, produse lactate, legume a câte 66,6% fiecare, carne şi produse din carne – 77,2% şi fructe – 79,3%.
Factorii de risc nominalizaţi persistă de mai mulţi ani în instituţiile pentru copii şi adolescenţi şi influenţează negativ starea de sănătate a preşcolarilor şi elevilor. La organizarea alimentaţiei în şcoli influenţează negativ şi lipsa condiţiilor de păstrare a produselor alimentare, deficitul de utilaj tehnologic de bucătărie sau utilizarea unuia învechit şi neorganizarea instruirilor pentru personal.
În perioada anilor 2012-2015 cota asigurării cu apă caldă a blocurilor alimentare din instituţiile de educaţie timpurie este în creştere variind de la 59% până la 71,8%. Dispun de secţii mixte de prelucrare preliminară a cărnii şi legumelor 74,9% blocuri alimentare din instituţiile de educaţie timpurie. O situaţie similară se atestă şi în instituţiile de învăţământ primar, gimnazial şi liceal unde cota celor care dispun de apă caldă curgătoare în perioada anilor 2012-2015 a crescut de la 51% în anul 2012 până la 71,9% în anul 2015, iar 62,4% din instituţii dispun de secţii comune de prelucrare preliminară a cărnii şi legumelor.
