În anul 2011 Vasile Portevschi a absolvit facultatea de informatică. Nu avea nici o tangență cu domeniul agriculturii, avea însă o dorință mare a reveni în satul de baștina, nu doar pentru a lucra ca profesor, dar și datorită faptului că simțea că poate găsi o oportunitate de a deschide o afacere în domeniul agriculturii. Principalul domeniu de activitatea era ca profesor de informatică și matematică la școala din localitate, iar activitatea agricolă era un hobby. După ce a înființat plantația de căpșuni, a înțeles că aceasta a devenit activitatea de bază, iar activitatea de profesor a trecut pe locul doi.
Deoarece vedea că există posibilități de a dezvolta mici afaceri profitabile în agricultură, în localitățile rurale, care pot asigura o sursă sigură de venit pentru familie. Însă, scopul său de bază a fost acela de a crea locuri noi de muncă pentru tinerii din localitatea de baștină, deoarece potrivit acestuia „fără ocupație lumea degradează”. Vasile este de părerea că tineretul trebuie încurajat, trebuie să fie scos din rutina permanentă care există și să fie implicat în cât mai multe activități. O astfel de schimbare ar permite și administrației publice locale să poată implementa și alte proiecte, inclusiv de menire socială, deoarece oamenii ar avea mijloace bănești pe care ar fi dispuși să le investească, astfel se va dezvolta și localitatea.
A decis să crească căpșuni din plăcere pentru această cultură, fiind una dintre cele mai rentabile pomușoare, și pentru a studia tehnologia, etapele și specificul cultivării, pentru a cunoaște în detaliu acest domeniu și a crea o afacere durabilă.
Despre provocările, aspirațiile și lecțiile învățate de un tînăr antreprenor, aflați din interviul următor realizat de Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD).
Care sunt provocările cu care vă confruntați trăind si activând în comunitatea rurală?
Vasile Portevschi: Cea mai mare dificultate este lipsa infrastructurii, aprovizionarea cu apă este slab asigurată, și calitatea apei lasă de dorit. Accesul la piața de desfacere este dificil, din cauza calității foarte proaste a drumurilor. O mare problema este lipsa brațelor de muncă, din păcate categoriile sărace de populație preferă să solicite ajutor social de la stat pentru a-și duce existența, și mai puțin să muncească.
Cum ați reușit sa depășiți aceste provocări?
V.P.: Mereu caut soluții pentru a depăși provocările existente. Din păcate posibilitățile mele modeste nu îmi permit să pot rezolva problema drumurilor. Pentru soluționarea acestei probleme este nevoie de o asociare, trebuie administrația publică locală să manifeste interes pentru a atrage investiții și mijloace deoarece există posibilități, dar din pacate nu există voință. Pentru a asigura alimentarea cu apă am săpat o fîntînă, iar pentru a reuși să execut toate lucrările în timp util, am găsit doi tineri de încredere care mă ajută cu lucrările de îngrijire a căpșunii, deoarece eu și cu soția nu reușim să le îndeplinim pe toate, dat fiind faptul că aplicăm tehnologia intensivă de creștere a căpșunii, unde lucrul aferent îngrijirii căpșunii pe cei 5 ari care ii prelucrăm este echivalent prelucrării a 25 ari. Nu este simplu, dar atunci cînd duc căpșunile culese la piață și cumparătorii imi spun cuvinte de încurajare pentru faptul că am deschis o astfel de afacere care le permite să procure căpșuni pe parcursul întregii veri la piața din apropiere, primesc un imbold enort pentru a crește și a mă dezvolta.
Ați beneficiat de careva suport și de la cine?
V.P.: În anul 2016, am beneficiat de finanțare în cadrul Programului Rural de Reziliență Economico-Climatică Incluzivă, finanțat de Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD). Pînă a primi împrumutul cu porțiune de grant de la IFAD, nu am beneficiat de vreun ajutor din partea cuiva. Tot ce am facut, a fost din surse proprii. Am accesat credite sau împrumuturi, dar nu am plecat peste hotare.
Ce probleme cheie va confruntati prin prisma faptului ca sunteți un tînăr?
V.P.: Pe lîngă provocările cu care mă confrunt și despre care am vorbit mai sus, sunt și probleme de țin de insuficiența mijloacelor pentru efectuarea investițiilor, lipsa gajului pentru asigurarea creditelor. Este nevoie să existe o coordonare din partea statului și conlucrarea din partea donatorilor și a proiectelor de finanțare pentru a asigura o eficiență mai mare.
Care credeți că sunt cele mai mari oportunități pentru tineri?
V.P.: Un tînăr care dorește să inițieze o afacere în mediu rural, și în special în domeniul agricol, găsește soluția. Există posibilități și oportunități de finanțare. Ultimii ani crește numărul proiectelor de susținere a tinerilor în domeniul afacerilor. Nu pot spune că sunt suficiente, dar există.
Cum credeți ce ar trebui Guvernul și agențiile internaționale de dezvoltare să întreprindă pentru a acorda suport tinerilor din comunitatea Dvs.?
V.P.: Trebuie să țină cont de posibilitățile tinerilor, să existe privilegii sau să acorde subvenții pentru investițiile făcute, chiar dacă au beneficiat de un grant. Este nevoie ca tinerii să fie stimulați, deoarece situația actuală din țara noastră nu este deloc simplă și încurajatoare.
Care sunt planurile Dvs. de viitor?
V.P.: Pe termen scurt trebuie să eficientizez sistemul de irigare, pentru a asigura fiecare plantă cu hrana necesară și să procur o seră pentru a putea produce căpșuni o perioadă mai lungă a anului. Pe termen mediu și lung, planific să-mi estind afacerea, să pot accesa și alte piețe din regiune. Pentru aceasta am nevoie să procur un mijloc de transport pentru a putea transporta producția cu posibilități minime de deteriorare. Dar pentru toate este nevoie de timp, muncă și oportunități de finanțare. Vreau să atrag mai mulți tineri, deoarece în localitate sunt tineri care au mai multe posibilități decît am eu, și să creăm o asociație care să ofere o gama largă de servicii (procesare fructelor pentru suc, gem, fructe uscate, ambalare).
Unii tineri au opinii negative în ceea ce privește agricultura și activitățile în mediul rural. Care este opinia Dvs. referitor la acest aspect? După părerea Dvs. ce ar putea face atractivă viața în localitățile rurale pentru tinerii antreprenori?
V.P.: Tinerii care au o atitudine negativă față de activitățile agricole nu au făcut ceva de sine stătător vreodată. Mulți tineri sunt influențați de opinia generației mai învîrstă și fără un exemplu real este greu să stimulezi astfel de procese. Tinerii au nevoie de a fi provocați și încurajați să dezvolte o afacere, ceea ce va determina apariția de noi locuri de muncă, surse de venit suplimentar, fapt care va contribui și la creșterea bugetului local. Este nevoie ca Guvernul să contribuie la asigurarea dezvoltării și îmbunătățirii infrastructurii, astfel ar fi stimulate activitățile în localitate.
Care este experiența si cea mai importanta lecție învățata de Dvs.?
V.P.: Dacă vrei să începi o afacere, trebuie să înveți foarte bine tehnologia de producere și specificul creșterii culturilor. Inițial planificam să plantez căpșuni pe 3ha, dar studiind specificul afacerii, am înțeles că trebuie să aleg calea intensivă de producere pentru ca resursele de care dispuneam să îmi permită să deschid afacerea.
Cine va inspira?
V.P.: Vreau să am condiții mai bune de trai pentru mine și familia mea. Să avem un trai decent. Și mai vreau să las ceva urmașilor, vreau să trec prin viață, dar nu după modelul bunicilor și părinților mei. Vreau să am o eficiență mai mare.
Ce sfaturi ați da altor tineri doresc sa dezvolte o afacere în localitatea de baștina și implicit să activeze în domeniul creșterii căpșunilor?
V.P.: Să planteze material săditor de calitate, deoarece este foarte important să ai plante sănătoase și puternice. Calitatea solului să fie una foarte bună. Recomand să fie făcută analiza solului pentru a cunoaște cu ce microelemente trebuie îmbogățit, și asigurarea cu apă. Alți doi factori importanți sunt necesitatea instalării unui sistem antigrindină și muncă, multă muncă. Îndemn tinerii să se informeze, să încerce și să nu ezite. Le doresc mult succes tinerilor și consider că dacă fiecare tînăr cu inițiativa va realiza visul său, lucrurile vor fi mai bune în țara noastră.
