În Republica Moldova nu există o statistică privind numărul de drone care survolează spațiul aerian, întrucât domeniul nu este reglementat, iar persoanele care dețin o astfel de aeronavă nu sunt obligate să declare deținerea unei drone.
Totuși, întrucât evoluția și utilizarea dronelor este un subiect actual abordat și de Uniunea Europeană, Autoritatea Aeronautică Civilă din Republica Moldova (AAC), împreună cu alte autorități responsabile, pregătește deja un proiect care va reglementa acest domeniu în țara noastră, iar Realitatea.md a reușit să obțină în exclusivitate detalii despre document.
De asemenea, am solicitat opinia Ministerului Apărării (MA), Ministerului de Interne (MAI) și Serviciului de Informații și Securitate (SIS) vis-a-vis de acest subiect.
NECESITATEA REGLEMENTĂRII DRONELOR
Astfel, potrivit AAC, proiectul de reglementare a dronelor va conține condițiile de operare în spațiul aerian național al aeronavelor fără pilot la bord; criteriile de clasificare a dronelor, astfel încât în funcție de dimensiuni, masă, înălțimea și distanța la care pot fi pilotate, să poată fi stabilit gradul de risc care îl prezintă atât pentru securitatea aeronautică, cât și pentru viața oamenilor; condițiile de obținere a unui certificat de înmatriculare, asigurarea aeronavei pentru daune produse terților ș.a.
SIS, care intră în grupul de lucru privind elaborarea proiectului, ne spune că în document va fi prevăzut și modul de utilizare a dronelor, zonele permisive: ”Folosirea aşa-numitelor drone, în cazul dotării lor cu mijloace de obţinere a informaţiilor (video/audio) poate implica şi riscul de imixtiune în viaţa privată”.
ÎNMATRICULAREA DRONELOR
Astfel, dacă proiectul va fi aprobat, aparatele şi proprietarii vor urma să parcurgă înregistrarea într-o bază de date, în funcţie de dimensiuni şi dotări, pentru identificarea utilizatorului în eventualitatea unor incidente sau infracţiuni.
Mai mult, Serviciul de Informații și Securitate declară că utilizarea aparatelor de zbor fără pilot implică riscuri pentru securitatea persoanelor și siguranța traficului aerian.
Și Ministerul Apărării consideră că utilizarea dronelor trebuie reglementată obligatoriu, iar legea trebuie să asigure și siguranţa zborurilor aviaţiei civile; securitatea persoanelor de stat, proprietăţii publice şi a evenimentelor publice; securitatea şi drepturile private a cetăţenilor şi a proprietăţii private. Mai mult, trebuie să fie stabilită responsabilitatea în faţa legii pentru utilizarea ilicită a acestor aparate de zbor.
Totodată, ținând cont de faptul că dronele pot fi utilizate și pentru spionaj, unde sunt utilizate cele mai avansate tehnologii, MA este de părere că este necesară elaborarea unui regulament special, care ar permite înregistrarea la Autoritatea Aeronautică Civilă (Ministerul Apărării, după caz) a tuturor aparatelor de zbor fără pilot şi a operatorilor care utilizează aceste aparate.
Pe de altă parte, Direcția Generală Urmărire Penală (DGUP) din cadrul IGP, delegată de MAI să ne răspundă la solicitare, menționează că evidenţa deţinătorilor unor bunuri reprezintă o activitate socială costisitoare și o limitare a libertăţii individului: ”Ea se justifică numai în cazul existenţei unor pericole sociale considerabile. Nu există deocamdată o asemenea necesitate în ţara noastră. Este posibil că utilizarea abuzivă şi chiar socialmente distructivă a mini-maşinilor zburătoare ghidate de la distanţă va lua amploare şi va deveni un fenomen de masă, ceea ce poate impune o astfel de măsură”.
Potrivit proiectului, va fi necesară înmatricularea dronelor cu masa de decolare mai mare de 150 kg, care pot fi operate la înălțimi și distanțe mai mari și care prezintă un eventual pericol pentru securitatea aeronautică, dar și pentru viața oamenilor.
SANCȚIUNI
Din moment ce utilizarea dronelor în țara noastră va fi reglementată, va fi modificată legislația contravențională pentru stabilirea sancțiunilor (amendă, suspendarea dreptului de operare, etc.).
Totodată, legislaţia actuală a Republicii Moldova prevede deja restricţii, respectiv, pedepse pentru utilizarea nesancţionată a tehnicii speciale de obţinere ascunsă a informaţiilor, conform Codului Penal, Codului Contravenţional ale Republicii Moldova şi Hotărârea de Guvern nr. 100 din 09.02.2009.
DGUP oferă și câteva exemple:
#. În cazul în care prin utilizarea intenţionată a unui aparat zburător se urmăreşte distrugerea unei aeronave aflate în exploatare sau cauzarea de daune acestei nave care o scot din funcţiune ori care pot periclita securitatea aeronavei în timpul zborului, această faptă poate fi încadrată conform lit. c) alin. (1) art. 289 1 Cod penal.
#. În cazul în care aceeaşi faptă a provocat din imprudenţă vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, decesul unei persoane sau alte urmări grave, survine răspunderea conform alin. (2) al aceluiaşi articol.
#. Dacă o persoană ar utiliza un aparat zburător ghidat de la distanţă pentru culegerea ilegală sau răspândirea cu bună-ştiinţă a informaţiilor, ocrotite de lege, despre viaţa personală ce constituie secret personal sau familial al altei persoane fără consimţământul ei, atunci acţiunea respectivă ar putea fi calificată potrivit alin. (11) art. 177 Cod penal.
#. Dacă o persoană ar utiliza aparatul zburător pentru a acosta jignitor o persoană în locuri publice, pentru alte acţiuni similare care încalcă normele morale, tulbură ordinea publică şi liniştea persoanei, atunci această faptă poate fi calificată ca huliganism contravenţional (vezi art. 354).
CERINȚE FAȚĂ DE PROPRIETARII DE DRONE
Din punct de vedere al siguranței aeronautice, persoanele care dețin o dronă cu grad sporit de risc, ar fi recomandat să aibă cunoștințe generale despre reglementările în domeniul aviației (aviația ușoară, operațiuni de zbor, direcția aerului, etc), spune Autoritatea Aeronautică.
”Operatorul aeronavei va deține obligatoriu un certificat și se va conforma reglementărilor aeronautice aplicabile emise la nivel național sau cu cele emise la nivelul Uniunii Europene. Totodată, operatorul va fi obligat să asigure aeronava pentru daune produse persoanelor terțe”, mai menționează AAC.
Și aici IGP are o opinie separată: ”Unele mijloace tehnice pot fi vândute şi, respectiv, procurate fără nicio restricţie (de exemplu, computerele, telefoanele portabile sau camerele de luat vederi), iar altele sunt supuse unei proceduri speciale (de exemplu, armele de foc sau tehnica militară). Mini-maşinile zburătoare ghidate de la distanţă par să facă parte din prima categorie. Pentru a releva unele pericole criminale neevidente, sunt însă necesare studii criminologice aprofundate”.
Totuși, spune IGP, ţinând cont de unele eventuale pericole pe care le pot reprezenta aparatele ghidate pentru securitatea aeronautică sau din alte domenii, neprevăzute de legislaţia actuală, acest fenomen ar putea fi controlat prin reglementări speciale.
PERICOLE
Drona este cel mai căutat gadget în prezent, spune AAC: Să nu excludem însă că nici tehnologia nu este foarte sigură, de asta ținem cont de o serie de riscuri.
Potrivit ACC, MAI, MA și SIS, riscurile utilizării unei drone sunt următoarele:
#. Riscuri pentru securitatea națională;
#. Siguranța traficului (riscul unei coleziuni cu o aeronavă);
#. Prăbușirea dronei într-un spațiu public, aglomerat;
#. Imixtiune în viața privată.
#. Asasinarea unor persoane.
Elaborarea cadrului normativ la nivel național urmează a fi elaborat pe parcursul anilor 2016-2017.
În Uniunea Europeană, subiectul dronelor încă nu este reglementat, termenul limită de reglementare fiind anul 2020. Totuşi, unele ţări din UE încearcă să soluţioneze la nivel naţional utilizarea dronelor.
Statele Unite ale Americii sunt lider la capitolul utilizării dronelor în operațiuni militare, însă Europa – la capitolul drone civile.
