UNESCO a refuzat introducerea sculpturilor lui Constantin Brâncuși în lista patrimoniului mondial, întrucât nu este cunoscut, nu formează un tot unitar, suferă la capitolul autenticitate și nu este o operă de geniu în integralitatea sa.
România vrea de aproape 24 de ani să introducă în patrimoniul mondial UNESCO Masa Tăcerii, Coloana Infinitului, Poarta Sărutului și Aleea Scaunelor. Eșecul se datorează faptului că denumirile din candidatură sunt seci. Proiectul e numit „Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu”, iar Brâncuși e caracterizat simplu ca fiind „un influent pionier al sculpturii abstracte”.
Apoi, Ansamblul Brâncuși este prezentat drept un monument funerar, comemorativ, dedicat memoriei soldaților în luptele duse în 1916 pentru apărarea orașului, lucru care este considerat „lipsit de originalitate și unicitate”.
Experții UNESCO au acordat Ansamblului Brâncuși cea mai mică notă posibilă, informează presa românească, nelăsând posibilitatea depunerii unei noi candidaturi în anii următori. Întrucât procedura de evaluare este cât se poate de transparentă, calificativul primit de operele de la Târgu Jiu vor determina în mod cert o scădere a reputației acestora, în plan mondial, precum și diminuarea firească a interesului turiștilor.
Decizia UNESCO are la bază un raport de evaluare detaliat, elaborat de Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor – ICOMOS – organizație de expertiză a UNESCO, înființată prin Convenția Patrimoniului Mondial UNESCO.
Evaluarea ICOMOS a fost realizată în baza dosarului depus de autoritățile române. Verdictul a fost întregit de o vizită de documentare realizată de un expert UNESCO francez, Christiane Schmuckle-Mollard, în perioada 2-6 octombrie 2014, la Târgu Jiu. Chiar și această vizită a fost secretizată de autoritățile guvernamentale și locale, care, cel mai probabil, au încercat, tipic românește, să-l împacheteze pe expert prin metode specifice. În mediul cultural gorjean nu s-a știut nimic despre această vizită, de care n-a aflat nici măcar presa. Este de intuit că în acest fel, autoritățile au sperat că vor putea ascunde traumele succesive produse Ansamblului Brâncuși de nepriceperea și indolența „specialiștilor” care-l au în grijă.
Cert este că în data de 16 ianuarie a.c., guvernul a fost informat în scris că ICOMOS a respins propunerea de accedere pe lista UNESCO. Acea propunere a fost ratificată în cadrul recentei reuniuni, de la Bonn, a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO.
În raportul ICOMOS se afirmă că prin dosarul de admitere nu s-a probat nici măcar caracterul de operă de geniu al Ansamblului Brâncuși, că nici nu poate fi vorba de intrarea în serie a acestor opere pe Lista Patrimoniului Mondial și că rezonabil ar fi fost să se propună doar accederea Coloanei Infinitului, ca operă sculpturală monumentală individuală.
Apare întrebarea dacă prin acceptarea unui singur segment din Ansamblul de la Târgu Jiu nu s-ar dezechilibra armonia internă a acestei opere unice prin parcursul inițiatic pe care-l creează, începând cu Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și sfârșind la Coloana fără de Sfârșit.
