Trei evenimente astronomice rare – o eclipsă de Soare, o super-Lună şi echinocţiul de primăvară – vor avea loc vineri, 20 martie 2015.
Super-Luna – sau luna la perigeu – este un fenomen care apare atunci când Luna plină (sau Luna nouă) ajunge pe orbita sa la cea mai mică distanţă faţă de Terra şi apare mult mai mare decât în celelalte nopţi. În general, se produc între trei şi şase super-Luni pe an.
În 2015 vor fi şase super-Luni, iar două dintre acestea au avut loc deja. Următoarea va fi pe 20 martie, iar fenomenul va fi vizibil din nou în august, septembrie şi octombrie.
Echinocţiul marchează acel moment din fiecare an când ziua şi noaptea au durate egale, la jumătatea intervalului dintre ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai lungă dintr-un an. Momentul echinocţiului este marcat primăvara şi toamna.
Pe 20 martie axa Pământului va fi perpendiculară pe raza Soarelui – fenomen care se produce doar de două ori pe an, în timpul celor două echinocţii. După aceea, axa Terrei va începe să se încline (în raport cu raza Soarelui, n.r.), făcând ca zilele să devină mai lungi în emisfera nordică. Echinocţiul a fost sărbătorit ca un moment al începutului şi al reînnoirii de numeroase culturi şi civilizaţii şi este adeseori asociat cu Paştele creştin şi Pesah (sărbătoare ebraică).
O eclipsă de Soare se produce atunci când Luna trece între Pământ şi steaua sa, prin faţa astrului. Văzut de pe Pământ, discul Lunii este de obicei mai mare decât cel al Soarelui şi, dacă se interpune între privitor şi astru, îi „blochează” lumina, aruncând o umbră corespunzătoare pe Terra.
Deşi eclipsa solară de vineri, care în Moldova va fi una parţială, nu va fi influenţată de celelalte două momente astronomice, specialiştii în domeniu spun că se întâmplă destul de rar ca ele să se producă în aceeaşi zi.
Cele trei fenomene – echinocţiu, super-Lună şi eclipsă solară se vor produce din nou în aceeaşi zi, în acest secol, în anii 2053 şi 2072.
