Topul romanelor alese de critici literari. Cele mai bune cărți ale secolului 21

În căutarea celor mai bune romane ale primilor ani din secolul 21, editorii BBC Culture au rugat mai mulţi critici de carte să nominalizeze cele mai bune romane publicate în limba engleză de la 1 ianuarie 2000. În total, criticii au desemnat 156 de cărţi, iar pe baza voturilor acestora, editorii publicaţiei britanice le-au selectat pe primele 12. Printre cei chestionaţi s-au aflat critici de la The New York Times, revista Time, Newsday, fondatorii site-urilor specializate Bookslut şi The Millions şi mulţi alţii.

12. Jeffrey Eugenides, Middlesex (2002)

„M-am născut de două ori: prima oară ca fetiţă, în Detroit, într-o zi remarcabil de senină din ianuarie 1960, şi apoi din nou, în adolescenţă, de data asta ca băiat, într-un salon de urgenţe de lângă Petosky, Michigan, în august 1974”, scrie Eugenides în primele rânduri ale romanului. La 14 ani, Calliope Stephanides descoperă că are o mutaţie recesivă rară care o face să fie pseudo-hermafrodit. Considerând că are un creier de bărbat, face schimb de gen şi devine Cal. Într-un limbaj adesea exuberant, Eugenides aşterne întrebări despre credinţă şi liberul arbitru în povestea iniţiatică a lui Cal şi istoria creşterii antreprenoriale a părinţilor săi, Desdemona şi Lefty. (Şi ei au propriul lor secret genetic.) În cele din urmă, condiţia lui Cal îi oferă un cadou aproape mitic – „abilitatea de a comunica între genuri, de a vedea nu cu monoviziunea unui sex, ci prin stereoscopul amândurora”. Middlesex a acoperit golul dintre aprecierea critică şi cea comercială, câştigând un premiu Pulitzer şi fiind vândut în milioane de copii.

11. Zadie Smith, White Teeth / Dinţi albi (2000)

Smith, pe atunci un fenomen în vârstă de 23 de ani, a uimit lumea literară cu primul ei roman, care a prezentat un scriitor de un spirit şi un orizont inimitabile. Dinţi albi, care a câştigat premiile pentru carte ale Whitbread şi Guardian, are acţiunea în Londra, unde Archie Jones şi Samal Iqbal, prieteni care s-au cunoscut în timpul serviciului militar din Al Doilea Război Mondial, s-au stabilit pentru a-şi creşte familiile. Romanul se deschide când Archie, divorţat de a doua sa soţie, stă în „Cavalier Musketeer Estate-ul lui plin de fum, cu faţa aplecată pe volan”. A ales sinuciderea în ziua Anului Nou din 1975, având maşina parcată în faţa magazinului unui măcelar, doar ca să fie salvat de proprietar. Pe măsură ce Dinţi albi se desfăşoară, e din ce în ce mai plin cu scene şi personaje vivide, un portret al Londrei postcoloniale multiculturale. Munca lui Zadie Smith include alte două romane nominalizate de critici în sondajul BBC Culture: NW, clasat pe locul 18, şi On Beauty / Despre frumuseţe.

10. Chimamanda Ngozi Adichie, Half of a Yellow Sun / Jumătate de soare galben (2006)

În al doilea său roman îndrăzneţ şi imaginat în detaliu, Adichie s-a inspirat din trecutul său ancestral pentru a scrie despre conflictul din Biafra, care i-a traumatizat ţara şi familia timp de trei ani după ce poporul Igbo din estul Nigeriei s-au retras în 1967 (bunicul său a murit într-o tabără de refugiaţi în timpul războiului). Romanul este povestit din perspectivele surorilor gemene Olanna şi Kainene, un băiat în casă în vârstă de 13 ani şi Richard, un expat britanic îndrăgostit de Kainene. Iubitul academician al Olannei, care este în favoarea secesiunii, devine şi un personaj cheie pe măsură ce Adichie arată repercusiunile greutăţilor puterii postcoloniale asupra vieţilor individuale. „Romanul lui Adichie este un tur de forţă, din punct de vedere artistic şi intelectual”, observă criticul Walton Muyumba. „Este şi un roman politic serios despre dragostea în timpul războiului”. Romanul din 2013 al lui Adichie Americanah s-a clasat de asemenea în vârful clasamentului, dar mai avea nevoie de un vot ca să ajungă în top 12.

9. Ian McEwan, Atonement / Ispăşire (2001)

Romanul tulburător şi frumos construit se deschide într-o zi de vară din 1935, când Briony, în vârstă de 13 ani, îi arată mamei sale o piesă pe care a scris-o ca să o joace împreună cu cei trei veri ai săi mai tineri în seara următoare. „Briony era departe de a şti atunci, dar acesta a fost cel mai înalt punct de împlinire al proiectului”, scrie McEwan. „Nu s-a apropiat cu nimic de satisfacţie, tot ce a urmat a fost vise şi frustrare”. În acea seară, Briony vede cum verişoara ei de 15 ani Lola este atacată în pădurea întunecată. Mărturia fetei îl implică pe Robbie, iubitul din Cambridge al surorii ei Cecilia şi fiul servitoarei familiei, iar el ajunge la închisoare. Într-o a doua parte, McEwan oferă o relatare panoramică a evacuării cumplite din 1940 a comunei franceze Dunkirk, Robbie aflându-se printre cei salvaţi. Dându-şi seama că a stricat viaţa Ceciliei şi a lui Robbie, Briony lucrează ca asistentă în timpul bombardamentului Regatului Unit de către Germania nazistă, într-o a treia parte. Pe măsură ce McEwan urmăreşte aceste personaje pe parcursul a 60 de ani, căutarea lui Briony pentru mântuire evoluează într-o meditaţie asupra puterii artei.

8. Ben Fountain, Billy Lynn’s Long Halftime Walk / Plimbarea lungă de la pauză a lui Billy Lynn (2012)

Acest roman de debut, câştigător al premiului National Book Critics Circle, se distinge prin „pura sa veselie înţeleaptă”, observă criticul Steven G. Kellman. Opt novici din plutonul Bravo al armatei Statelor Unite, proaspăt întorşi dintr-un schimb de focuri cu insurgenţii irakieni, sunt „botezaţi” eroi de război de canalul de televiziune Fox News. Turul victoriei de două săptămâni prin America se încheie cu un onor militar în timpul pauzei de la jumătatea unui meci de fotbal. Fountain surprinde excesele Texasului, ale fotbalului american, ale afacerilor şi războiului şi ne oferă un narator memorabil în persoana tânărului de 19 ani Billy Lynn, prin combinaţia sa de dorinţă, năucire şi stres post-traumatic. „E oarecum ciudat”, îi spune unei majorete a echipei Dallas Cowboys, „să fii onorat pentru cea mai rea zi din viaţa ta”.

7. Jennifer Egan, A Visit from the Goon Squad / O vizită de la brigada teroristă (2010)

Meditaţia prostiană a lui Egan asupra timpului, faimei şi muzicii a câştigat premiul National Book Critics Circle şi premii Pulitzer. Cine este teroristul din titlu? „Timpul este teroristul secret, cel pe care îl ignori pentru că eşti atât de ocupat să îţi faci griji pentru bătăuşii din faţa ta”, spune Egan. Scriitoarea alternează naraţiunea între punk rockerul devenit producător muzical Bennie Salazar, asistenta lui Sasha şi un cerc de aspiranţi. Colette Bancroft, editor literar la The Tampa Bay Times, a ales cartea lui Egan în topul personal „nu doar pentru că este un experiment în formă splendid scris care are un succes răsunător, dar pentru că secolul 21 este subiectul său esenţial. Egan juxtapune teme literare atemporale, cel mai notabil călătoria inexorabilă de la tinereţe la îmbătrânire, cu o explorare a felurilor în care o lume rapid schimbătoare reformează experienţa umană. Este un roman care e clarvăzător, surprinzător, înţelept şi pur şi simplu o lectură explozivă”.

6. Michael Chabon, The Amazing Adventures of Kavalier & Clay / Aventurile uluitoare ale lui Kavalier şi Clay (2000)

Joe Kavalier, un artist al evadărilor în stilul Houdini, fuge în 1939 din Praga aflată sub ocupaţie nazistă şi ajunge în New York. Împreună cu vărul lui din Brooklyn Sammy Clay, inventează un personaj supererou numit Escapistul şi lansează epoca de aur a benzilor desenate. „Romanul cuprinzător, propulsiv şi cu poveşti multiple este excelent scris, bogat emoţional şi profund din punct de vedere istoric şi moral”, spune editorul-şef al Booklist Donna Seaman, pentru care acest câştigător al premiului Pulitzer este cea mai bună carte din ultimii 15 ani. „Poate fi văzut şi ca un pod între secolele 20 şi 21 prin perspectiva sa asupra celui de-al Doilea Război Mondial şi naşterea supereroilor de benzi desenate ca o formă nouă şi potentă de a naşte mituri în masă dusă mai departe pe valul în creştere al tehnologiei. Romanul lui Chabon a influenţat masiv alte opere excepţionale din ficţiunea secolului 21. Dar Aventurile uluitoare ale lui Kavalier şi Clay este şi o anchetă atemporală asupra tendinţei noastre tragice spre ură şi război, nevoia noastră trainică de poveşti şi doinţa noastră persistentă de puteri magice şi transcendenţă”.

5. Jonathan Franzen, The Corrections / Corecţii (2001)

Provocatoarea sagă multigeneraţională de familie, câştigătoare a unui premiu US National Book, a fost printre primele romane care au surprins spiritul primei decade a secolului. Pe măsură ce Alfred şi Enid Lambert şi cei trei copii adulţi ai lor îndepărtaţi se adună la sfârşitul secolului 20 pentru „un ultim Crăciun”, boala Parkinson a tatălui progresează, iar Statele Unite se află în pragul unui colaps economic. „Corecţia, când a ajuns într-un final, nu a fost o explozie de balon peste noapte, ci o decepţie mult mai gentilă, o scurgere de valoare de un an din pieţe financiare cheie”, scrie Franzen. Acest „al treilea roman uluitor – o capodoperă ca voce, personaj şi naraţiune – este atât epic cât şi intim”, observă scriitoarea New York Times Carmela Ciuraru. „Franzen şi-a asigurat locul ca scriitor american major.” Laurie Hertzel, editor-şef literar al Minneapolis Star-Tribune, adaugă: „Romanul ăsta mare, întins şi îmbelşugat cu unele dintre cele mai importante teme din primii ani ai acetui mileniu – incertitudinea economică, conflictele dintre părinţi şi copiii lor de vârstă mijlocie aflaţi în derivă şi problemele enorme ale unei societăţi îmbătrânitoare care a trecut de floarea vârstei”.

4. Marilynne Robinson, Gilead (2004)

Reverendul John Ames, pastor într-un oraş mic din Iowa, îi descrie fiului său viaţa şi moştenirea sa anti-sclavie într-un limbaj liric impresionant în acest prim episod al trilogiei lui Robinson (împreună cu Home/ Acasă şi Lola). „Nu mă pot gândi la un romancier în viaţă care să scrie mai serios şi mai profund despre credinţa religioasă, care a devenit un subiect aproape tabu în literatura contemporană”, scrie criticul şi autorul Dawn Raffael, care a clasat romanul Gilead primul în lista sa. „Robinson este şi un scriitor de idei, şi un stilist excelent al prozei, investigând marele întrebări din spaţiul intim al familiei şi comunităţii.”

3. Hilary Mantel, Wolf Hall (2009)

Saga lui Mantel care reimaginează cu îndrăzneală Europa secolului 16, spusă din perspectiva lui Thomas Cromwell (cu Henry al VIII-lea ca personaj secundar), a câştigat premiile Man Booker şi National Book Critics Circle, a fost adaptată pentru scenă şi filmată ca o nouă miniserie BBC. „Excelenţa repovestirii unei poveşti vechi este frumos ilustrată în examinarea fără cusur a lui Mantel făcută asupra puterii prin progresul lui Thomas Cromwell”, observă criticul Karen R Long. Mary Ann Gwinn, editor literar al Seattle Times, scrie: „Nu m-am simţit niciodată atât de complet catapultată în mintea unui personaj, cu mult mai puţin atât de demult şi de departe”.

2. Edward P Jones, The Known World / Lumea cunoscută (2003)

Cu acţiunea plasată în 1855 pe plantaţia lui Henry Townsend – născut sclav, acum proprietar de sclavi – Lumea cunoscută e un triumf al empatiei, afundând cititorii într-o perioadă morală complexă fără să facă simple judecăţi de valoare. Confruntându-se cu o moarte timpurie, Townsend cântăreşte viitorul plantaţiei sale din Virginia şi al sclavilor pe care îi tratează în felul în care fostul său proprietar, acum mentorul său, l-a învăţat. „Din lectura mea, Lumea cunoscută este cel mai bun roman american publicat în secolul 21 – o operă uluitoare despre oameni care experimentează şi supravieţuiesc sclaviei Americane”, observă criticul Walton Muyumba.

1. Junot Díaz, The Brief Wondrous Life of Oscar Wao / Scurta şi minunata viaţă a lui Oscar Wao (2007)

Câştigătorul sondajului este primul roman al lui Junot Díaz, despre un tocilar de ghetou din New Jersey pe nume Oscar, care visează să fie Tolkienul dominicano-american şi să găsească dragostea. A fost de asemenea nominalizat drept cartea numărul unu de către cei mai mulţi critici. „E ceva mare pentru mine să mă îndrăgostesc de o carte când ADN-ul ei este science-fiction, fantezie şi testosteron”, spune Elizabeth Taylor, editorul literar al The Chicago Tribune. „Aceasta e numai a doua carte a unui autor latin care a primit premiul Pulitzer în ficţiune”, observă criticul şi autorul Rigoberto Gonzalez. „Oscar Wao a reafirmat legăturile puternice pe care latinii le menţin cu limbajul, cultura şi istoria teritoriului lor ancestral. A revitalizat de asemenea întrebările acestea: Cine este american? Ce este experienţa americană?”