Nu e o noutate că în fiecare an o parte dintre tinerii din Moldova aleg să meargă la facultate peste hotare. De exemplu, potrivit datelor statistice de la UNESCO, în perioada 2017-2022, 116.189 de tineri din Moldova au plecat la studii în altă țară. În același timp, așa cum studenții noștri migrează pentru studii, alți tineri vin în Moldova să învețe. Chiar dacă numărul acestora nu îl acoperă pe al celor care pleacă, prezența lor are mai multe avantaje. Despre ele, dar și despre experiențele a trei universități la care au fost admiși cei mai mulți studenți internaționali în anul de învățământ 2025/2026 îți povestim în acest material.
Datele de la Biroul Național de Statistică arată că în anul de studii 2025/2026 la universitățile din Moldova au fost înmatriculați 2.311 tineri de peste hotare, cu 503 mai mulți decât în anul precedent, 2024/2025. Așadar, numărul studenților internaționali în martie 2026 a fost de 6.423.
Cei mai mulți vin din România, India și Ucraina. Topul este urmat de Israel, Tunisia și Azerbaidjan, ceea ce arată faptul că în Moldova învață studenți din aproape toate părțile lumii.
Studenți veniți din străinătate învață la toate universitățile de la noi din țară, atât publice, cât și private. Dacă e să vorbim despre instituțiile publice, cei mai mulți s-au înscris la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” – 311 tineri.
Referitor la instituțiile private, trei din patru instituții au înmatriculat studenți străini în 2025. Cel mai mulți sunt la Universitatea Liberă Internațională din Moldova – 674 de tineri.
Notă: în acest material prezentăm perspectivele USMF, UPSC și UTM, deoarece sunt universitățile la care au fost admiși cei mai mulți studenți internaționali în anul de învățământ 2025/2026.
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”
La Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF) învață 1.725 de studenți internaționali. Potrivit lui Igor Cemortan, șeful Departamentului de recrutare și documentare a cetățenilor străini, cei mai mulți studiază Medicina. Urmează Stomatologia și Farmacia. Majoritatea tinerilor sunt din India, Israel și Tunisia.
Igor Cemortan explică prezența unui număr mare de studenți din India prin faptul că, de când USMF a început să înmatriculeze tineri din străinătate (sfârșitul anilor ʼ80), universitatea a mers în 20 de deplasări în India. „La început a fost foarte complicat, pentru că era aproape imposibil să explici oamenilor că există o țară precum Moldova, care nici nu se vede clar pe hartă. Când le spuneam că avem aproximativ trei milioane de locuitori, aceasta era statistica de atunci, ni se spunea că un oraș din India are cinci milioane.”
Totuși, au fost părinți care și-au lăsat copiii să vină în Moldova, povestește Igor Cemortan. Ulterior, informații despre studiile la USMF s-au transmis de la o familie la alta. De asemenea, USMF a încheiat contracte cu anumiți agenți care reprezintă și promovează instituția în India și îi ajută pe studenți să depună actele. În cazul Tunisiei, Igor Cemortan spune că prima tânără a venit acum cinci ani. „Dintre Odesa și Chișinău, ne-a ales pe noi. Peste un an am identificat și o agenție care ne reprezintă acolo. Acum avem 150 de studenți.”
Programele de studiu și taxele pentru studenții internaționali la USMF
Reprezentantul USMF spune că deseori se întâmplă ca tinerii internaționali să se încurajeze unul pe altul să vină la universitate în Moldova. De exemplu, studenții își aduc frații și surorile. De obicei, cei care vor să urmeze medicina analizează calitatea studiilor și prețul. „La noi calitatea și costul studiilor sunt echilibrate pentru mulți părinți.”
Studiile integrate reprezintă un program de învățământ superior în care licența și masteratul sunt combinate într-un singur parcurs continuu, fără separare între cicluri.
Pe lângă contractul anual studenții internaționali trebuie să achită o taxă de admitere de 100 de euro și să urmeze un an preparatoriu. Pentru acest an tinerii achită 2.400 de euro. Rezidenții trebuie să urmeze un curs intensiv de limba română, care costă 450 de euro. Cazare în cămin costă 100 de euro pe lună.
Un an preparatoriu la universitate este un program de pregătire înainte de începerea propriu-zisă a studiilor. De obicei, în acest an studenții învață limba de studiu (română, rusă, engleză sau franceză), urmează cursuri introductive (biologie, chimie, fizică) și se acomodează cu sistemul universitar.
Admiterea studenților internaționali la USMF
Studenții străini nu susțin un examen de intrare, ci sunt admiși în baza unui dosar de înscriere și a unui interviu. Igor Cemortan spune că interviul ajută comisia de admitere să înțeleagă care este motivația profesională a tinerilor și ce abilități de comunicare au.
Media se calculează în baza notelor la biologie, chimie, fizică și limba engleză din diploma de absolvire a liceului.
„Experiența e ca un roller-coaster”
Dreyah Candice vine din India și este studentă în anul IV la Medicină. A avut două opțiuni pentru a studia medicina – Moldova și Armenia. A aflat despre țara noastră de la un prieten de familie și a ales să vină în Moldova, pentru că, din spusele ei, în Armenia studenții nu fac multă practică în instituțiile medicale.
Tânăra zice că la început a fost dificil, fiindcă a trebuit să se adapteze la o cultură nouă. „În timp îți creezi un mic «cămin» aici, ca o familie. Experiența e ca un roller-coaster. Sunt suișuri și coborâșuri, care mă ajută să cresc. Nu cred că m-aș fi dezvoltat atât de mult dacă rămâneam acasă.”
Dreyah este vicepreședinta departamentului responsabil de studenții internaționali. Pentru a promova cultura indiană, organizează diverse evenimente, printre care și festivalul „Divali”. Studenții internaționali pot beneficia de schimburi de experiență în țările europene prin programul Erasmus+ și pot participa la forumuri, conferințe și alte activități extracurriculare.
Chiar dacă e în anul IV, tânăra a reușit să beneficieze de două stagii de practică. Studenții pot rămâne în Moldova sau pot merge în țara lor de baștină. Înainte de a lucra direct cu pacienții, studenții învață la centrul de simulare, unde sunt implicați în activități cu manechine și echipamente medicale. De asemenea, interacționează și cu pacienți – actori care simulează diferite patologii. „Studentul învață să comunice și să interacționeze corect cu pacientul. Astfel, el dobândește o pregătire suficientă înainte de contactul real cu bolnavii și practică și limba română”, spune Igor Cemortan.
Dreyah spune că asistentele și medicii au fost deschiși și au ajutat-o să învețe lucruri practice. „De exemplu, am învățat să pun injecții intravenoase, intramusculare, subcutanate, să schimb pansamente. Am făcut practică și în India, unde mediul era foarte bine organizat, dar regulile sunt mai stricte și studenții nu au voie să intervină direct. Poți doar să observi.”
Una dintre provocările cu care s-a confruntat Dreyah a fost limba. Cu ajutorul traducătorului a reușit să se obișnuiască. „Chiar dacă au fost și pacienți mai reticenți, majoritatea erau deschiși și cooperanți. Unii erau curioși despre cultura noastră și comunicarea.” Tânăra ar recomanda studiile la USMF anume pentru experiența practică de care pot beneficia studenții.
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”
La Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (UPSC) învață 560 de studenți internaționali, iar majoritatea vin din România. Potrivit Tatianei Yavuz, șefa direcției de comunicare, imagine și marketing instituțional la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (UPSC), acest lucru se datorează faptului că instituția oferă specialități în domeniul pedagogiei care nu se regăsesc în oferta instituțiilor din România. „De exemplu, avem leadership în pedagogie, dans.”
Tatiana Yavuz spune că prezența studenților internaționali la UPSC este o confirmare că programele pe care le are instituția sunt de interes. „E o validare că ceea ce oferim este important nu doar pentru studenții de la noi, ci și pentru cei internaționali.”
Pentru a atrage studenții străini, UPSC participă la târguri internaționale, atât online, cât și fizic. De exemplu, în 2025, reprezentanții universității au fost la Mumbai și New Delhi. În mai 2026 instituția a fost prezentă la două târguri de carieră la Târgu Mureș și Iași.
Programele de studiu și taxele pentru studenții internaționali la UPSC
La UPSC studenții străini pot alege o specialitate dintre cele două disponibile pentru licență sau una dintre cele trei disponibile la masterat. Taxele variază între 2.000 și 3.400 de euro pe an. La doctorat taxele sunt între 2.000 și 2.500 de euro.
Pe lângă contractul anual, studenții internaționali trebuie să achite o taxă de admitere de 125 de euro. Și în acest caz studenții trebuie să urmeze un preparatoriu care costă 1.700 de euro.
„Nimeni nu te presează și poți să-ți dezvolți abilitățile”
Eva Bumbu este din Ucraina și studiază în anul I Arta plastică la Facultatea de Arte Vizuale și Design. A aflat despre UPSC de la o rudă și crede că Moldova este o țară potrivită pentru a obține educație artistică de calitate. „Este și un mediu de învățare liniștit, unde nimeni nu te presează și poți să-ți dezvolți abilitățile.”
La început i-a fost dificil, deoarece a trebuit să se adapteze unui nou mediu, limbii, dar și cerințelor de la facultate. „Profesorii sunt buni, comunicativi și te ajută. Îi susțin pe studenți și le oferă posibilitatea să se afirme. Îmi place că se creează o atmosferă creativă și am posibilitatea să mă dezvolt în domeniul artei.”
Eva spune că la UPSC studenții de peste hotare sunt încurajați să participe la programe de schimb, la proiecte internaționale, la activități creative și educaționale.
Tânăra nu regretă decizia de a învăța la UPSC, iar după absolvire și-ar dori să se dezvolte în domeniul artelor plastice și să caute oportunități de creștere profesională.
Universitatea Tehnică a Moldovei
La Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) învață 548 de studenți internaționali. Majoritatea vin din Israel, iar cei mai mulți urmează programul „Medicină veterinară”.
Daniela Pojar, prorectoră pentru finanțe și relații internaționale, este de părere că pentru universitățile din Moldova este foarte important să atragă studenți internaționali. „Studentul este important nu doar pentru universitate, ci și pentru dezvoltarea economiei naționale. El nu achită doar taxa de studii, ci și cazarea, cumpără produse locale, utilizează serviciile din țara noastră.”
În cadrul emisiunii „Vorbim la Pauză”, Daniela Pojar menționează că prezența studenților internaționali încurajează universitatea să investească în modernizare. „Ne «impunem» să devenim mai buni și să ne dezvoltăm competențele de vorbire în limba engleză. Încercăm să observăm diferențele de cultură ale studenților din străinătate. Dezvoltăm toleranța atât printre profesori, cât și printre studenți.”
Programele de studiu și taxele pentru studenții internaționali la UTM
La UTM studenții străini pot alege o specialitate dintre cele trei disponibile pentru licență sau una dintre cele trei disponibile la masterat. De asemenea, universitatea dispune și de un program integrat. Taxele variază între 2.300 și 3.200 de euro pe an.
Pe lângă taxa anuală studenții internaționali trebuie să achite o taxă de admitere de 100 de euro și să urmeze un an preparatoriu de învățare a limbii române, care costă 1.000 de euro. Tinerii trebuie să susțină un test de cunoaștere a limbii române.
Toate actele necesare pentru admitere se regăsesc aici.
„Aici există mai multe oportunități de a aplica practic ceea ce înveți”
Maxim Kaluian este din Ucraina și în vara anului 2025 a absolvit Arhitectura la UTM. Decizia de a învăța la Chișinău a fost spontană. Își dorea să rămână în Ucraina, însă nu a putut, deoarece în locul examenului la matematică, obligatoriu pentru admiterea la arhitectură, a ales să-l susțină pe cel la istorie. A încercat în România, însă nu a reușit să obțină un loc la buget. Când se întorcea acasă, a trecut prin Chișinău, unde a aflat că este ultima zi de admitere la UTM. Pentru că nu a putut depune actele, s-a înscris în a doua etapă.
„În Moldova studiile oferă o bază solidă de cunoștințe. Comparativ cu alte țări, aici există mai multe oportunități de a aplica practic ceea ce înveți, mai ales la UTM.”
Studiile de licență au durat șase ani, însă Maxim a mai urmat un an preparatoriu. Tânărul a avut mai multe stagii de practică și spune că cei șapte ani de facultate nu au fost plictisitori. „Am fost implicat în diverse activități, am învățat lucruri practice, am acumulat experiență și am construit relații bune cu colegii și profesorii.”
Tânărul zice că, atunci când era student, taxa anuală de studii la Arhitectură era de 40.000 de lei. Pentru că a prezentat documente doveditoare a „rădăcinilor moldovenești” a reușit să reducă taxa până la 19.000 de lei. „Studiile la arhitectură sunt costisitoare, chiar și pentru studenții la buget. Materialele, machetele, mai ales cele care sunt printate în dimensiuni mari, le achităm noi, studenții. Nu primim vreun sprijin din partea universității.”
Un aspect cu care Maxim nu este de acord este faptul că studenții internaționali nu pot învăța la buget, chiar dacă au rezultate foarte bune și nu au restanțe. „Eu mă aflam într-o astfel de situație, însă regulamentul nu a permis să trec la buget.”
Maxim menționează că în timpul studenției a fost ales președintele Ligii studenților internaționali. Totuși, din cauză că nu s-a investit în funcționarea și menținerea acesteia, Liga a fost desființată. În schimb, a beneficiat de două experiențe Erasmus+. Maxim a fost timp de o săptămână în Șanlıurfa, Turcia, dar și pe parcursul unui semestru la Universitatea Politehnica din Timișoara.
Tânărul lucrează din anul III la un birou de arhitectură și design interior din Moldova. Vrea să colaboreze cu un coleg și să realizeze proiecte atât în Moldova, cât și peste hotare. „Sunt foarte motivat, dar și conștient că mai am multe de învățat.”
Burse pentru studenții internaționali
UTM este singura universitate din Moldova care oferă burse de școlarizare pentru studenții internaționali. E vorba despre cinci burse anual. Trei dintre ele sunt pentru „Medicină veterinară”, care este un program de studii integrate (licență și masterat). Două burse sunt pentru programul de licență „Inginerie software”.
# Costul unui an de studiu la „Medicină veterinară” este de 2.800 de euro (aproximativ 56.300 de lei). Un student trebuie să învețe șase ani, ceea ce ar însemna aproximativ 337.800 de lei.
# Costul unui an de studiu la „Inginerie software” este de 2.500 de euro (aproximativ 50.300 de lei). Un student trebuie să învețe șase ani, ceea ce ar însemna aproximativ 201.200 de lei.
Fiecare bursă oferită de UTM acoperă integral taxele de școlarizare pe întreaga durată a programului de studii.
Bursele de școlarizare nu includ cheltuielile legate de legalizarea documentelor și eliberarea permisului de ședere în Republica Moldova, asigurarea medicală, biletele de călătorie, vizele și alte taxe.
O platformă web pentru studenții internaționali
Pentru a ajuta studenții internaționali în perioada admiterii, în Moldova a apărut o platformă web care prezintă ofertele educaționale ale universităților naționale. Este vorba despre studyin.md, unde sunt prezentate informații despre programele de licență și masterat în limba engleză, oferite, la etapa actuală, de cinci universități publice din țară.
Study in Moldova este structurată în patru compartimente:
# „De ce să alegi Moldova?”;
# „Planificarea studiilor” – aici se regăsesc informații despre taxele și durata programelor de studii, despre programele de studii în sine, despre cum poți obține o viză de studii și despre tot ce ar trebui să știi despre aplicare;
# „Universități” – sunt prezentate informații despre Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”;
# „Burse” – bursele pe care le oferă universitățile din Moldova studenților internaționali.
De asemenea, pe această platformă pot fi găsite informații și despre condițiile de trai pe care instituțiile le oferă studenților străini, dar și pașii pe care trebuie să-i urmeze un tânăr pentru a se înscrie la universitate.
Ce beneficii aduc studenții internaționali pentru Moldova
Igor Cemortan, reprezentantul USMF, menționează, în primul rând, vizibilitatea. Spune că fără studenții internaționali, probabil, numele universităților și chiar al Republicii Moldova nu ar fi cunoscut în atât de multe țări. De asemenea, Igor Cemortan crede că prezența studenților internaționali a determinat într-o oarecare măsură USMF să se modernizeze. De exemplu, actualmente nu mai angajează profesori sau alte cadre dacă persoana nu cunoaște cel puțin o limbă de circulație internațională.
Nu știu dacă, în lipsa studenților internaționali, ar fi existat aceeași motivație pentru această dezvoltare.
Igor Cemortan
Datele din 2025 arată că circa 280 de cadre didactice universitare din Moldova au trecut prin cursuri de îmbunătățire a capacităților de limbă engleză pentru predarea cursurilor.
De aceeași părere este și Tatiana Yavuz de la UPSC, care precizează că prezența studenților internaționali ajută universitatea să se plieze standardelor educaționale internaționale.
Majoritatea cadrelor didactice sunt cercetători de valoare, au relații cu profesori de peste hotare. Fie că publică un articol sau un manual, fie participă la un simpozion sau la o conferință internațională, numele lor se face vizibil. Respectiv, apare și curiozitatea de unde vine acest profesor.
Tatiana Yavuz
Totuși, Igor Cemortan nu exclude și partea financiară. Spune că studenții internaționali contribuie semnificativ la bugetul universității. „Datorită acestor venituri universitatea își permite să deschidă centre noi, să achiziționeze manuale, echipamente și tehnică. O parte dintre fonduri sunt direcționate și către salarizare.”
Despre partea financiară menționează și Daniela Pojar, prorectoră la UTM. Dânsa spune că prezența studenților internaționali este o sursă de venit atât pentru universitate, cât și pentru cadrele didactice. Profesorii de la grupele cu predare în limba engleză au un spor la salariu.
Nu putem să-i remunerăm la fel ca pe cei care predau în limba română, deoarece este un efort în plus. Trebuie să faci materiale didactice, dar și ore suplimentare de limba engleză.
Daniela Pojar
Din observații, Tatiana Yavuz menționează că numărul de studenți internaționali crește de la un an la altul datorită recomandărilor tinerilor care aleg să învețe în Moldova. „Avem bunul nume și studenți care le relatează colegilor de peste hotare despre noi.”
Cum contribuie statul la internaționalizarea universităților
În contextul procesului de aderare a Moldovei la UE, Ministerul Educației și Cercetării investește în internaționalizarea universităților prin proiectul „Învățământul superior din Moldova”. Pentru a promova instituțiile la nivel mondial, a sprijinit elaborarea unor suporturi curriculare noi, traducerea a 12 programe de studii de licență.
Pe lângă modernizarea curriculumului, una dintre prioritățile MEC este creșterea numărului de programe comune cu universități de peste hotare și a numărului de programe în limbi de circulație internațională. De exemplu, din toamna anului 2026, USM ar putea avea un program de masterat cu diplomă triplă (USM, Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne din Franța și Universitatea din București).
Mai multe informații despre diplomele duble sau triple și despre instituțiile de învățământ din Moldova care oferă această oportunitate vezi în acest material.
De asemenea, MEC a investit în pregătirea cadrelor didactice. Potrivit datelor, 280 de profesori implicați în predarea celor 12 programe de studii traduse au urmat cursuri de limba engleză. Cadrele didactice sunt încurajate să susțină certificări internaționale ale competențelor lingvistice ale acestora.
Totodată, MEC își propune să atragă profesori de peste hotare în universitățile din Moldova și să faciliteze mobilități ale cadrelor de la noi în instituțiile internaționale.
Recent, Guvernul a aprobat un program care prevede susținerea internaționalizării învățământului superior. Una dintre prevederi presupune ca universitățile să restituie Ministerul Educației și Cercetării 5 % din veniturile generate de studenții străini.
Ministerul investește, prin programul Băncii Mondiale, în cursuri de limba engleză, în traducerea specialităților în limba engleză și în programe de promovare externă. Pentru a asigura sustenabilitatea acestor eforturi, 5 % din veniturile generate de studenții străini vor fi direcționate către Ministerul Educației. Astfel vor continua investițiile în activități care generează venituri și care contribuie la internaționalizarea învățământului superior.
Dan Perciun, ministrul educației și cercetării
Potrivit șefului de la Educație, acest fond va fi folosit doar pentru internaționalizare și atragerea studenților din alte țări.
Surse pentru fotografiile copertă:
# fotografia 1: Facebook/UPSC;
# fotografia 2: UTM.
