Pe 7 mai 1945, în orașul Reims, a fost semnat actul de capitulare necondiționată a Germaniei naziste. Însă Iosif Stalin, indignat de faptul că actul nu s-a semnat la Berlin, a insistat ca documentul să fie considerat drept unul prealabil și a cerut germanilor să semneze altul. Așadar, la Berlin, pe 8 mai 1945, ora 24:00 (ora locală) sau pe 9 mai, ora 2:00 (ora Moscovei) a fost semnat actul repetat. Acest decalaj al fusului orar creează de cele mai multe ori diferențe în ceea ce ține de ziua în care țările din Europa și cele din spațiul postsovietic marchează finalizarea conflictului militar.
Istoricul Ștefan Bejan menționează că pentru Federația Rusă ziua de 9 mai s-a transformat și într-un „instrument de legitimare a regimului actual”.
Prin glorificarea acestei victorii, regimul promovează ideea unei Rusii „eliberatoare”, justificând inclusiv războiul din Ucraina. Cultul „9 Mai” este folosit politic pentru a mobiliza populația în sprijinul agresiunii asupra Ucrainei.
Rusia folosește retorica „eliberării de fascism” pentru a justifica invazii și crime de război. Aceasta discreditează moștenirea reală a luptei împotriva nazismului și transformă simbolurile victoriei din 1945 în instrumente de propagandă. În loc de eliberare, Rusia contemporană impune ocupație și război, inclusiv amenințări la adresa Moldovei.
Ștefan Bejan
Coincidența celor două evenimente pe care le marcăm în Republica Moldova
În Republica Moldova, oficial, continuăm să marcăm sfârșitul celui mai mare război din Europa pe 9 mai prin marșuri dedicate. Denumirea oficială a zilei conține elemente de glorificare a evenimentelor de acum 81 de ani: „Ziua Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru Independența Patriei”.
În anul 2023, deputații Partidului Acțiune și Solidaritate au încercat să redenumească evenimentul în „Ziua Comemorării și reconcilierii în memoria celor căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial”, dar și data când el este marcat – 8 mai, precum în statele europene. Inițiativa a fost criticată de forțele politice proruse de la Chișinău și, într-un final, legea nu a mai fost votată, iar data și denumirea zilei au rămas aceleași.
Tot pe 9 mai, pe lângă depuneri de flori și „glorificarea victoriei”, Moldova sărbătorește Ziua Europei.
Cum marchează țările din Europa sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial
Așa cum am menționat și la început, sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial este marcat și în alte țări din Europa. Ziua de 8 mai este privită în primul rând ca un moment de comemorare, mai degrabă decât ca o celebrare a victoriei unui stat împotriva altuia. De exemplu, anul trecut, la aniversarea celor 80 de ani de la finalizarea conflagrației mondiale, Parlamentul European a adus un omagiu veteranilor și a celebrat pacea.
La 80 de ani după ce armele au tăcut în toată Europa, onorăm curajul celor care au luptat și sacrificiul celor care au căzut. Ne amintim nu doar de sfârșitul unui război, ci și de nașterea uniunii noastre.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola
Tot anul trecut, Franța a marcat cei 80 de ani de la finalizarea războiului prin ceremonii solemne. La Paris, Președintele Emmanuel Macron a depus o coroană de flori la statuia lui Charles de Gaulle și a mers pe Champs-Élysées până la Arcul de Triumf, unde a reaprins flacăra veșnică la mormântul Războinicului Necunoscut. De asemenea, Macron a vorbit despre valorile care au triumfat în 1945 și a avut loc o paradă a personalului forțelor armate franceze.
Ziua de 8 mai în Germania, cunoscută drept „Ziua Eliberării”, marchează capitularea necondiționată a Republicii Federale Germane în 1945. Germanii văd această zi drept una de comemorare, axată pe ideea de eliberare de sub nazism, și nu pe cea de înfrângere. Deși nu este o sărbătoare legală la nivel național, Berlinul a declarat-o ocazional zi liberă unică, așa cum s-a întâmplat în 2020 și 2025.
În 2025, festivitățile din Regatul Unit au durat câteva zile. Parada londoneză care a comemorat cea de-a 80-a aniversare a sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa a avut loc pe 5 mai. De asemenea, Turnul Londrei a inaugurat o instalație artistică cu 30.000 de maci din ceramică pentru a marca cea de-a 80-a aniversare.
Cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa, fostul președinte al Poloniei, Andrzej Duda, a declarat că țara sa trebuie să facă tot posibilul pentru a rămâne „puternică și sigură”, în contextul în care lumea se confruntă din nou cu o creștere a instabilității și a conflictelor. Într-un discurs adresat armatei, prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a promis că va consolida capacitățile de apărare ale Poloniei și va proteja țara. Polonia a schimbat oficial comemorarea Zilei Victoriei de pe 9 mai pe 8 mai în 2015, pentru a se alinia cu țările din Europa de Vest și pentru a se distanța de tradiția din perioada sovietică.
În iunie 2025, Camera Deputaților din Parlamentul României a adoptat un proiect de lege care stabilește că România va sărbători oficial Ziua Victoriei pe 8 mai, și nu pe 9 mai. Anul trecut, Ministerul Apărării din țara vecină i-a comemorat pe eroii români căzuți pe front prin organizarea unui marș și a unor ceremonii solemne la patru cimitire din țară și din străinătate.
În anii 1944-1945, aproximativ 56.000 de persoane născute pe teritoriul actual al Republicii Moldova au decedat în lupta contra Germaniei naziste. După finalizarea războiului, Moscova a desfășurat în Basarabia foametea organizată, aceasta luând viața a aproximativ 200.000 de persoane. A urmat și al doilea val de deportări și execuții, procesul de rusificare al populației noastre devenind și mai agresiv.
Conform datelor din manualul de istorie pentru elevii claselor a XII-a, la nivel mondial, peste 60 de milioane de persoane, aproximativ 25 de milioane de ostași și circa 35 de milioane de civili și-au pierdut viața în timpul acestui război.
Pe lângă pierderile umane, pierderile materiale cele mai severe le-a suferit Uniunea Sovietică. Războiul a dus la distrugerea a peste 1.710 orașe, peste 70.000 de sate și așezări avariate, 6 milioane de clădiri, iar 25 de milioane de oameni au rămas fără locuință. Au fost distruse 23,6 milioane de locuințe, 14,5 milioane de structuri publice, industriale și peste 200.000 de kilometri de linii de cale ferată în întreaga Europă.
În ceea ce privește societatea, istoricii consemnează că impactul războiului a adus o prăbușire a nivelului de trai și a producției industriale în multe țări europene, care s-au confruntat ulterior cu o perioadă de dificultăți în procesul de reconstrucție.
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalele noastre de Telegram: RO și RU.
