Privilegiul independenței
Fiecare al doilea elev este de acord cu faptul că, într-o relație, băiatul trebuie să plătească mereu când ies împreună. În același timp, șapte din 10 tineri susțin că fetele ar trebui să poată alege să lucreze după căsătorie, pentru a avea propriul venit. De asemenea, elevii zic că în cazul în care o fată vrea să devină polițistă sau militară, trebuie să aibă șanse egale de muncă.
Spre deosebire de tineri, mai puțini profesori (31 %) consideră că băiatul ar trebui să achite de fiecare dată. Victoria Pila, profesoară de istorie și educație pentru societate (EPS), spune că aceste percepții, în rândul cadrelor didactice, provin din rămășițele unei societăți patriarhale în care au fost formate generațiile mai în vârstă de profesori. În condițiile în care multe cadre didactice sunt femei educate în același context social, astfel de convingeri ajung, uneori, să fie transmise și elevilor.
Chiar dacă în URSS se promova egalitatea de gen, deoarece femeia trebuia să muncească la uzină, să urce pe tractor sau să conducă camioane mari, acasă femeia se supunea unor tradiții și obiceiuri arhaice: trebuie să gătească, să spele, să educe copiii.
Victoria Pila
Sorin Grajdari predă istoria românilor și universală și EPS de opt ani. La orele de EPS le vorbește elevilor despre independența profesională și financiară. „Le spun că atât femeile, cât și bărbații pot avea cariere de succes în orice domeniu, inclusiv în poliție sau armată. De asemenea, le zic că este normal ca ambii parteneri dintr-o familie să contribuie la susținerea financiară, iar cariera și independența profesională nu ar trebui să fie limitate de gen.”
Specialiștii de la UN Women Moldova zic cătinerii sunt expuși la filme, publicitate, povești, rețele sociale care transmit adesea ideea că băiatul trebuie să fie cel care inițiază și susține financiar ieșirile în oraș, ceea ce contribuie la normalizarea acestui comportament încă din adolescență.
Deși la prima vedere poate părea un gest de politețe sau de bunăvoință, acest model reflectă o distribuție mai veche a rolurilor de gen: băiatul este asociat cu rolul de provider/salvator, iar fata – cu cel de beneficiară/cea care trebuie susținută, salvată.
Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară, UN Women Moldova
Pe termen lung, astfel de așteptări pot crea presiuni asupra ambelor părți. Băieții pot simți obligația de a demonstra statut sau generozitate prin capacitatea de a plăti, chiar și atunci când acest lucru nu reflectă realitatea lor economică. Fetele pot ajunge într-o poziție mai pasivă, în care rolul lor în relație nu implică la fel de mult reciprocitate sau autonomie.
Tinerii trebuie încurajați să discute deschis despre așteptările din relații și despre ideea de parteneriat bazat pe respect reciproc și responsabilitate împărțită. Înțelegerea faptului că gesturile de generozitate pot veni din partea ambilor parteneri și că relațiile sănătoase se bazează pe echilibru și reciprocitate.
Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară, UN Women Moldova
Ne dorim sau nu exemple de femei lidere sau savante?
Manualul de istorie românilor și universală pentru clasa a XII-a are patru rubrici în care sunt prezentate personalitățile istorice: „Cariere în istorie”, „Personalitate istorică”, „Eroii care nu se uită” și „Femei în istorie”.
Am răsfoit manualul și am observat următoarele:
# la rubrica „Cariere în istorie” nu regăsim nicio femeie printre cele 12 personalități prezentate;
# la rubrica „Personalitate istorică”, din 26 de persoane, una este femeie;
# la rubrica „Eroi în istorie”, dintre cele cinci personalități, două sunt femei;
# la rubrica „Femei în istorie” găsim doar o personalitate.
Chiar dacă 74 % dintre elevi sunt de acord că fetele pot avea aceleași profesii ca și băieții, 58 % zic că și-ar dori să vadă mai multe exemple de lidere sau savante la lecțiile de la școală. În același timp, jumătate dintre tineri (49 %) recunosc că în manualele și materialele de la școală, apar mai des bărbați în calitate de eroi sau conducători decât femei.
„Femeile au fost adesea lipsite de drepturi și de posibilități de afirmare”
Sorin Grajdari este de părere că, uneori, oamenii, chiar dacă recunosc egalitatea de gen, nu acordă suficientă atenție să o arate și în exemplele din școală. Acesta adaugă că prezentarea în mare partea a bărbaților în manuale poate crea impresia că doar ei sunt cei care reușesc să se afirme în spațiul public și în viața politică sau științifică.
Profesorul ar trebui să le explice elevilor că, de-a lungul timpului, femeile au fost adesea lipsite de drepturi și de posibilități de afirmare, motiv pentru care doar un număr redus dintre ele au devenit cunoscute sau au rămas în memoria istoriei.
Sorin Grajdari
El recomandă și utilizarea altor surse de informare, pe lângă manual, pentru a le vorbi tinerilor despre femeile care au contribuit la schimbarea cursului istoriei.
Despre discriminare le vorbește elevilor și Victoria Pila, atât la ora de EPS, cât și la istorie. De asemenea, la lecții profesoara pune un mare accent pe femeile care s-au afirmat în istorie. „Le explic copiilor că sunt atât de puține pentru că societatea patriarhală nu le-a permis să se afirme, nu că nu ar fi putut să o facă. Chiar și cea mai democratică țară din lume (așa se consideră ei) SUA, nu a ales niciodată o femei în funcția de președinte al statului.”
Spre exemplu, Victoria Pila vorbește la ore despre rolul unor femei precum Elisabeta I a Angliei, regina Victoria, regina Maria a României sau Margaret Thatcher. Ca exemple contemporane, le amintește elevilor despre președinta Maia Sandu, dar și despre femei care conduc instituții importante de la Bruxelles și Strasbourg, precum Roberta Metsola sau Kaja Kallas.
Despre Maia Sandu, dar și despre alte femei din Moldova care se află în funcții de conducere, le povestește și Sorin Grajdari elevilor săi. „Există femei care ocupă funcții importante în stat – în cadrul ministerelor, în parlament sau în fruntea unor primării din țară. […] Mai nou, Universitatea de Stat din Moldova are, pentru prima dată, o femeie în funcția de rector, aleasă prin vot.
„«Geniul», «liderul» sau «savantul» sunt asociate implicit cu figura masculină”
De-a lungul timpului, generațiile de elevi au fost expuse unui curriculum în care modelele de excelență prezentate în manuale și lecții sunt, în mare parte, masculine. Potrivit specialiștilor de la UN Women Moldova, această expunere repetată creează un cadru de referință în care „«geniul», «liderul» sau «savantul» sunt asociate implicit cu figura masculină”.
Prin urmare, nu este vorba neapărat de o respingere conștientă a modelelor feminine, ci mai degrabă de o familiaritate mai redusă cu acestea. Atunci când anumite exemple apar rar în procesul de învățare, interesul pentru ele poate fi mai scăzut, deoarece nu fac parte din repertoriul obișnuit de referințe al elevilor.
Specialiștii spun că atunci când prezența femeilor în istorie, literatură sau științe este redusă la câteva exemple izolate, iar contribuțiile lor sunt menționate doar marginal în paranteze, elevii pot înțelege că acestea reprezintă excepții. Totodată, ar putea interpreta că spațiul public, leadershipul sau performanța științifică sunt asociate în mod predominant cu bărbații.
„Includerea contribuțiilor femeilor în manuale nu denaturează istoria, ci contribuie la prezentarea unei imagini mai complete și mai echilibrate a acesteia, oferind tuturor elevilor șansa de a se regăsi în diversitatea modelelor prezentate.”
Au fetele note mai mari?
Conform datelor din Barometrul Școlar, 70 % dintre elevi sunt de acord că, în școala lor, profesorii au o atitudine egală față de băieți și fete. Totuși, fiecare al patrulea tânăr consideră că fetele sunt apreciate cu note mai bune decât băieții și că profesorii tind să implice în procesul de învățare mai mult fetele. Pe de altă parte, băieții au prioritate atunci când vine vorba de sport.
Sorin Grajdari confirmă că în societate există anumite stereotipuri, precum că fetele sunt mai silitoare și mai atente, iar băieții – mai activi sau mai neatenți. Chiar dacă rolul profesorului este să fie obiectiv și să evalueze elevii în funcție de cunoștințele, efortul și participarea fiecăruia, indiferent dacă este fată sau băiat, stereotipurile pot influența modul în care cadrele didactice îi percep pe elevi.
În experiența sa, Victoria Pila a observat că „fetele sunt mai străduitoare, scriu mai frumos, sunt mai perseverente, iar băieții sunt mai gălăgioși și nu au răbdare să ducă lucrurile la bun sfârșit”. Ea spune că, involuntar, unii profesori favorizează fetele pentru că, în mare pare, „acestea sunt sunt mai sârguincioase și mai liniștite.”
UN Women Moldova menționează că este îngrijorător faptul că aproximativ un sfert dintre elevi cred că fetele sunt notate mai bine sau sunt considerate mai implicate în învățare doar pe baza genului. O astfel de percepție, chiar și atunci când nu reflectă realitatea obiectivă, poate genera tensiuni sau resentimente între colegi.
Fetele pot ajunge într-o poziție inconfortabilă, în care rezultatele și eforturile lor sunt puse sub semnul întrebării. Succesul lor riscă să fie interpretat ca rezultat al unui tratament preferențial doar pentru că sunt fete și nu al competenței sau al muncii depuse.
În același timp, băieții pot dezvolta o percepție de neîncredere față de corectitudinea sistemului de evaluare. Aceasta poate diminua motivația pentru învățare și implicare academică, alimentând ideea că rezultatele nu depind în mod real de efortul depus.
Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară, UN Women Moldova
Specialiștii le recomandă profesorilor să se bazeze pe un proces de evaluare transparent și bazat pe criterii clare și explicite.
„Vedem băieții jucând, în timp ce fetele rămân pe margine, în rol de susținătoare”
UN Women Moldova precizează că atunci când, în cadrul orelor de educație fizică sau al activităților sportive, băieții primesc mai frecvent prioritate sau sunt încurajați mai mult să participe, iar fetele sunt orientate spre activități considerate „mai potrivite” lor, se transmite mesajul că prezența lor în spațiul competițional este secundară sau condiționată.
De multe ori, pe terenurile de fotbal sau de baschet vedem băieții jucând, în timp ce fetele rămân pe margine, în rol de susținătoare. Acest tipar contribuie la consolidarea stereotipului conform căruia spațiul performanței fizice și al competiției aparține în mod predominant băieților.
Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară, UN Women Moldova
Pe termen lung, astfel de practici influențează percepțiile despre rolurile de gen. Fetele pot ajunge să își subestimeze abilitățile fizice sau să se autoexcludă din anumite activități sportive și, uneori, să nu fie luate în aceeași măsură în serios, chiar și atunci când practică sport de performanță.
În același timp, băieții sunt încurajați să se conformeze unui model de masculinitate centrat pe forță, competitivitate și dominanță. În realitate, această dinamică limitează potențialul ambelor categorii de elevi de a explora o gamă mai diversă de interese, abilități și forme de exprimare, inclusiv în domeniul sportului și al activității fizice.
45 % vs 79 %
Se vorbește sau nu la școală despre egalitate de gen?
Doar 45 % dintre elevi confirmă că profesorii discută despre egalitatea de gen în școală. Profesorii sunt de o altă părere. 79 % dintre cadrele didactice afirmă că, de fapt, astfel de discuții au loc.
Diferența dintre afirmațiile elevilor și ale profesorilor este mare și poate fi explicată fie prin faptul că:
#1. elevii nu înțeleg suficient de bine semnificația și elementele egalității de gen în procesul de predare;
#2. profesorii nu sunt sinceri în răspunsurile lor;
#3. subiectele sunt abordate superficial și nu sunt memorate de către elevi.
Din perspectiva sa de profesoară, Victoria Pila este sigură că profesorii vorbesc despre egalitatea de gen, însă elevii, pentru că sunt deseori neatenți, nu-și amintesc despre aceste discuții. În același timp, e de părere că unii tineri consideră că subiectul nu este atât de important. „Le-a vorbit profesorul despre ceva și a trecut pe lângă urechile lor.”
Pe de altă parte, Sorin Grajdari crede că mesajele cadrelor didactice nu ajung întotdeauna clar la elevi. „Contează foarte mult metodele de predare folosite și modul în care profesorul transmite informația. Dacă mesajul nu este adaptat la elevi și la modul lor de înțelegere, există riscul ca elevii să nu perceapă discuția despre egalitatea de gen, chiar dacă profesorul consideră că a abordat subiectul.”
Datele arată că cel mai des elevii discută despre egalitatea de gen în cadrul dezbaterilor și a discuțiilor în grup, la cluburile sau cercurilor extracurriculare și când au sesiuni de lectură.
Sorin Grajdari, spre exemplu, folosește studii de caz, analizează situații, organizează dezbateri dezbateri sau le prezintă elevilor scurtmetraje despre egalitate. Recent a discutat cu tinerii despre rolul femeilor în istorie. A oferit exemple de femei care au obținut performanțe în sport, femei laureate ale Premiului Nobel, dar și femei care s-au afirmat în diverse domenii ale vieții sociale, culturale sau științifice. De asemenea, au analizat situații în care drepturile femeilor sunt încă încălcate în anumite state. Pentru a înțelege mai bine aceste realități, elevii au lucrat și pe baza unor studii de caz pe această temă.
Victoria Pila folosește și jocuri interactive pentru a discuta despre stereotipurile de gen. Un astfel de exercițiu este jocul „Un bărbat poate, o femeie poate”, unde elevii decid dacă o anumită acțiune sau profesie poate fi realizată atât de un bărbat, cât și de o femeie (spre exemplu: „poate zbura în cosmos”, „poate fi președinte de țară”, „poate conduce un tractor”, „poate coase haine”, „poate repara un automobil”, „poate aranja părul”). Acest exercițiul îi ajută să identifice stereotipurile existente în societate și să înțeleagă că profesiile și rolurile nu ar trebui limitate de gen.
În ultimii cinci ani, 42 % dintre profesorii din Moldova au beneficiat de instruiri privind egalitatea de gen. În același timp, doar 38 % spun că ar avea nevoie de astfel de formări.
Când le vorbim elevilor despre egalitatea de gen?
UN Women Moldova subliniază că educația pentru egalitatea de gen poate începe de la vârste foarte mici, prin activități și povești care încurajează respectul, cooperarea și libertatea de alegere, fără stereotipuri.
Pe măsură ce copiii cresc, mesajele ar trebui să devină mai complexe: fetele și băieții pot avea aceleași aspirații, pot participa la aceleași activități și merită aceleași oportunități. La școala primară și gimnazială se discută despre stereotipuri și influența lor, iar la adolescență se abordează relații sănătoase, responsabilități, autonomie și prevenirea violenței.
Egalitatea de gen nu reprezintă o disciplină separată, ci mai degrabă o perspectivă transversală care poate fi integrată în diferite materii de la educație civică și istorie până la fizica și chimie.
Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară, UN Women Moldova
„Băieții sunt adesea «încurajați» să fie puternici, competitivi, să nu își exprime vulnerabilitatea”
În același timp, UN Women Moldova menționează că implicarea băieților în discuțiile despre egalitatea de gen este importantă, deoarece aceste teme nu privesc doar experiențele fetelor sau ale femeilor, ci modul în care societatea definește rolurile pentru toți.
Pentru ca aceste conversații să fie constructive, ele trebuie abordate într-un mod incluziv, explicând că egalitatea de gen aduce beneficii concrete și băieților. În multe societăți, inclusiv în cele europene, băieții cresc într-un sistem de așteptări influențat de norme patriarhale.
Băieții sunt adesea «încurajați» să fie puternici, competitivi, să nu își exprime vulnerabilitatea și să își asume rolul principal de susținător al familiei. Cercetările arată că aceste norme pot avea consecințe negative și pentru băieți: ele cresc presiunea socială, limitează exprimarea emoțiilor și pot fi asociate cu niveluri mai ridicate de comportamente de risc sau probleme de sănătate mintală.
Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară, UN Women Moldova
Din această perspectivă, specialiștii menționează că egalitatea de gen poate fi explicată băieților nu ca o pierdere a statutului, ci ca o extindere a libertăților personale. Într-o societate mai egală, băieții au mai multă libertate de a-și exprima emoțiile fără teama de a fi judecați, de a alege profesii sau interese considerate „netradiționale” pentru bărbați și de a construi relații bazate pe cooperare și respect reciproc, nu pe dominație sau presiunea de a demonstra constant forță.
Barometrul Școlar a fost creat în urma unui sondaj realizat pe un eșantion de:
# 2.176 de elevi din clasele V-IX şi X-XII (sondajul A1);
# 2.177 de elevi din clasele V-IX şi X-XII (sondajul A2);
# 1.570 de părinți/tutori ai elevilor participanți la sondajul A1;
# 2.463 de profesori care predau în clasele elevilor participanți la sondajul elevilor A1;
# 95 de directori de școli.
Datele au fost colectate în perioada 2-22 mai 2025 în cazul elevilor și 2 iulie – 9 septembrie 2025 în cazul părinților și a cadrelor didactice. Studiul a acoperit 110 școli din 71 de localități (46 de sate și 25 de orașe).
Surse pentru fotografiile copertă:
# fotografia 1: envanto/fotodestock;
# fotografia 2: envanto/fotodestock;
# fotografia 3: envanto/Sorapop
# fotografia 4: envanto/vetre
