Se declară stare de alertă la nivel național în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 5 martie 2026. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost votat de cabinetul de miniștri.
Guvernul a votat proiectul de hotărâre la propunerea lui Sergiu Diaconu, directorul Centrului Național de Management al Crizelor, pentru a fi introdusă stare de alertă în sectorul energetic, pe o perioadă de 60 de zile, în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
Începând cu ziua de sâmbătă, am început cu atenție să urmărim ce se întâmplă în Golful Persic, cele două operațiuni militare lansate de SUA și Israel în Iran. De sâmbătă e o criză majoră, e un război, care nu știm cât va dura. Nu este unica criză prin care trecem. Orice criză trebuie să o abordăm cu profesionalism și luciditate.
Alexandru Munteanu, prim-ministrul Moldovei
Prim-ministrul a ținut să menționeze că nu este o escaladare prin declararea stării de alertă: „Nu declarăm stare excepțională, care este un alt nivel de escaladare. Deocamdată nu considerăm necesar să facem acest lucru, dar suntem gata la orice derulare a situației. Incertitudinea este mare, nu ne poate zice nimeni când acest conflict se va termina”.
Alexandru Munteanu spune că, drept urmare a stării de alertă, va fi prioritizat consumul intern de energie electrică în orele de vârf, pentru a proteja stabilitatea sistemului energetic.
Sergiu Diaconu a explicat că scopul declarării stării de alertă este de a menține stocuri suficiente de produse petroliere pentru consumul intern, să fie asigurată continuarea alimentării cu energie electrică, în special în orele de consum maxim, și să fie protejați consumatorii casnici și infrastructura critică.
Decizia se bazează pe analiza integrată a indicatorilor de risc, realizată la nivelul Centrului Național de Management al Crizelor. Observăm o acumulare de factori externi: volatilitatea crescută pe piețele petroliere în contextul situației din Orientul Mijlociu, degradarea infrastructurii energetice din Ucraina, ca urmare a atacurilor repetate ale Federației Ruse.
Sergiu Diaconu, directorul Centrului Național de Management al Crizelor
Pe durata stării de alertă sunt întreprinse următoarele măsuri:
# Serviciul Vamal va permite exportul/reexportul produselor petroliere principale de tip standard din Portul Internațional Giurgiulești (PILG) doar în cazul în care cantitățile depozitate depășesc plafonul de 8.000 tone pentru benzină și 25.000 de tone pentru motorină;
# operatorul general al PILG va prezenta zilnic Serviciului Vamal informațiile cu privire la stocurile de produse petroliere de tip standard depozitate în PILG;
# produsele petroliere principale de tip standard plasate în regim de punere în liberă circulație (import), depozitare temporară și antrepozit vamal nu vor putea fi ulterior plasate în regim de export/reexport;
# Serviciul Vamal va vămui în regim prioritar produsele petroliere plasate în regim de punere în liberă circulație (import) prin instituirea unor coridoare dedicate de vămuire, menite să asigure fluidizarea fluxurilor comerciale și reducerea timpilor de procesare;
# Agenția Rezerve Materiale va completa rezervele de stat de produse petroliere principale până la nivelul maxim prevăzut de Nomenclatorul bunurilor materiale din rezervele de stat, în limita disponibilității capacităților de stocare necesare;
# operatorul sistemului de transport al energiei electrice ÎS „Moldelectrica” va seta la zero valorile capacității interconexiunilor transfrontaliere la alocările pentru ziua următoare și intrazilnice în direcția export, pe toate granițele, în intervalele orelor 06:00-09:00 și 16:00-22:00 (ora CET), cu excepția zilelor de duminică şi sărbătorilor naționale, specificate în Codul muncii nr. 154/2003;
# producătorii sau furnizorii de energie electrică de pe piața internă care nu au semnate contracte de vânzare-cumpărare a energiei electrice pe piața internă vor tranzacționa energia electrică pe piața pentru ziua următoare și pe piața intrazilnică din Republica Moldova;
# părțile responsabile de echilibrare, cu excepția SA „Energocom”, care includ participanți la piața energiei electrice și care nu îndeplinesc prevederile pct. 3.6., nu vor fi remunerate pentru dezechilibrele pozitive.
Conform proiectului de hotărâre votat de cabinetul de miniștri, evoluțiile recente de pe piața internațională indică o creștere accentuată a volatilității prețurilor petrolului, determinată de escaladarea tensiunilor din zona Golfului Persic și suspendarea tranzitului navelor petroliere prin Strâmtoarea Hormuz – rută maritimă strategică, prin care circulă zilnic volume echivalente cu circa o cincime din consumul global de țiței. La deschiderea burselor internaționale din 2 martie 2026, contractele futures pentru petrolul Brent au înregistrat o creștere bruscă de peste 13 %, atingând 82 USD/baril și stabilizându-se ulterior în intervalul 79-80 USD/baril, ceea ce reprezintă o variație zilnică de aproximativ 9 %. Prognozele analiștilor (ex. Bloomberg și ARGUS) indică posibilitatea unor creșteri suplimentare, până spre nivelul de 100 USD/baril, în scenariile unei crize geopolitice prelungite la nivelul regiunii.
Conform aceluiași proiect, în aceste condiții, Republica Moldova – integral dependentă de importurile de produse petroliere – rămâne expusă în mod direct riscurilor de piață. Totodată, ponderea produselor petroliere în consumul final de energie a Republicii Moldova reprezintă peste 40 %.
Mai jos puteți vedea proiectul hotărârii de Guvern.
În dimineața zilei de 28 februarie, Israelul, în cooperare cu SUA, a atacat Iranul. Drept urmare a acestui atac, Ali Khamenei, liderul Iranului, a fost ucis.
Amintim că, pe 13 iunie 2025, Israelul în cooperare cu SUA a lansat o serie de atacuri aeriene coordonate asupra Iranului, vizând situri nucleare, baze ale Gărzii Revoluționare și puncte strategice de comandă militară. Obiectivul „Războiului de 12 zile” de atunci a fost prevenirea Iranului de a avea arme nucleare.
