De 12 ani, CEDA contribuie la înnobilarea educației antreprenoriale și la consolidarea învățământului profesional tehnic din Republica Moldova. Din 2022, proiectele sunt conduse de Olga Șuleanschi, care a parcurs toate etapele interne – de la angajată la directoare de programe. În acest dialog, vorbim despre curaj, reforme lente, tineri care vor să facă afaceri onest, despre școli și profesori care învață, în egală măsură, să genereze valoare reală.
Interviu cu Olga Șuleanschi, directoare de programe, Centrul pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri (CEDA)
– Dragă Olga, acum 12 ani, CEDA a pornit să revoluționeze piața de educație antreprenorială în Republica Moldova cu o echipă mică și mult entuziasm. Ce lecție despre inițiativă și curaj credeți că vă definește experiența de 12 ani?
– CEDA este activă din 2014, iar eu am preluat funcția de director în 2022, după ce am făcut parte din echipă în calitate de angajată. Lecția care ne definește este simplă: nu poate exista rezultat acolo unde nu există implicare reală – profesională, dar și personală.
Reformele în educație sunt lente și necesită consecvență. Curajul înseamnă să continui chiar și atunci când schimbarea nu este imediat vizibilă. Pilonii noștri au rămas aceiași: dezvoltarea învățământului profesional tehnic și promovarea educației antreprenoriale. Ceea ce se schimbă sunt instrumentele prin care ajungem la rezultat.
– Apropo, în prezentarea dvs. pe portalul CEDA spuneți că „un bun specialist arde și se sacrifică pentru o idee”. Ideea pentru care ardeți astăzi, care e și cum s-a schimbat pe parcurs?
– Ideea este aceeași: modernizarea învățământului profesional tehnic și consolidarea educației antreprenoriale.
„Arderea” la care m-am referit înseamnă dedicare autentică. Noi interiorizăm fiecare proiect, fiecare inițiativă. Nu lucrăm formal, ci încercăm să dăm maximum pentru a obține rezultate sustenabile. În timp, abordările se diversifică, însă misiunea rămâne constantă.
– Mulți tineri spun că nu au suficient sprijin sau resurse pentru a porni o afacere. Ce le-ați răspunde celor care simt că „nu e momentul potrivit”?
– „Nu e momentul potrivit” este, de regulă, primul mit. Momente perfecte nu există.
Le recomand tinerilor să își testeze riguros ideea înainte de lansare: să analizeze piața, să piloteze produsul sau serviciul, să evalueze riscurile. Antreprenoriatul nu înseamnă impuls, ci pregătire.
În același timp, trebuie să normalizăm ideea de ajustare. Prima idee nu este întotdeauna cea finală. Important este procesul de învățare și adaptare.
– Ce înseamnă, dincolo de teorie, să ai spirit antreprenorial într-o lume în care joburile și profesiile se schimbă rapid?
– Înseamnă flexibilitate și capacitatea de a pivota.
Noi vorbim despre două concepte: spirit antreprenorial și spirit intraprenorial. Poți dezvolta propria afacere, dar poți fi și un angajat valoros, cu inițiativă, care contribuie activ la schimbare și care este prețuit pentru asta.
Într-un context al transformărilor rapide, această mentalitate oferă siguranță: nu depinzi exclusiv de o singură formulă profesională.
– Care este cea mai mare vulnerabilitate pe care o observați la tinerii din Republica Moldova – și care este, în același timp, atuul lor?
– Vulnerabilitatea majoră rămâne accesul la finanțare. Procedurile sunt complexe, iar resursele limitate, mai ales pentru tinerii din medii vulnerabile.
De cealaltă parte, atuul lor este orientarea spre inovație și dorința de a activa într-un cadru onest. Observ o generație care vrea să lucreze legal, transparent, să contribuie economic și să-și asume responsabilitatea socială a afacerii.
– Deci, chiar dacă e o presiune să o faci legal, corect – într-un final se merită, pentru că dormi mai liniștit, da?
– Exact. Tot mai mulți tineri înțeleg că avantajele activității transparente cresc costurile inițiale, dar se recompensează în timp.
Ani la rând am luptat cu imaginea negativă a antreprenorului moștenită din anii ’90. Astăzi, tot mai mulți tineri afirmă clar: „Vreau să fac lucrurile corect.” Este o schimbare esențială.
– Proiectele de ghidare în carieră ale CEDA au ajuns la zeci de mii de beneficiari. Care sunt cifrele care facă echipa CEDA mândră de efort?
– Dacă ne uităm doar la ultimii doi ani, impactul este unul foarte concret.
În 2024, în cadrul proiectului CREATIVO, au fost dezvoltate 11 activități antreprenoriale în 11 instituții de învățământ profesional tehnic (IÎPT), iar alte 12 sunt implicate în faza a doua a proiectului, CREATIVO II, cu susținerea partenerilor noștri Swiss Cooperation Office Moldova (SDC) și Liechtenstein Development Service (LED). Peste 120 de cadre didactice au fost instruite în antreprenoriat social, iar elemente specifice au fost integrate în curricula disciplinei „Bazele Antreprenoriatului”.
În 2025, peste 16 IÎPT din sectorul agricol au fost implicate, împreună cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Educației, Camera de Comerț și alți parteneri, în proiectul FARMKEEN, pentru îmbunătățirea practicii de producere a elevilor.
În cadrul proiectului „Soluții pentru Tineri” (Sollution4Youth), susținut de Austrian Development Agency (ADA), peste 150 de tineri au fost instruiți în antreprenoriat, iar 65 au beneficiat de sprijin financiar pentru dezvoltarea propriilor inițiative. Pentru mulți dintre ei, aceasta a fost prima investiție reală în visul lor.
În parteneriat cu Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC), am dezvoltat și lansat un chatbot multilingv pe platforma angajat.md, dedicat orientării pe piața muncii. În prima săptămână de la lansare, acesta a înregistrat peste 25.000 de accesări, iar peste 80 de reprezentanți ai ANOFM au fost instruiți pentru a-l utiliza și promova. Interesul manifestat în mediul online a depășit 500.000 de persoane.
Dincolo de cifre, pentru noi și partenerii noștri contează faptul că aceste intervenții construiesc competențe, încredere și opțiuni reale de carieră pentru tineri – în special pentru cei din medii vulnerabile sau din zone rurale.
– Rezultatele activităților antreprenoriale din instituțiile profesional-tehnice arată că școala poate genera valoare economică reală. Cum schimbă această abordare mentalitatea elevilor față de propria lor formare? Dar cum ar trebui să se reflecte acest adevăr în politicile statului de încurajare a antreprenoriatului?
– Grație Proiectelor CREATIVO, implementate la școli profesional tehnice si centre de excelență, elevii lucrează la produse și servicii reale, solicitate pe piață. Ei văd întreg circuitul economic – de la comandă la producție, vânzare, marketing, promovare și reinvestire în instituție.
Această experiență dezvoltă responsabilitate și competențe autentice. Elevii o fac în instituție, înțeleg valoarea muncii lor și impactul economic direct.
La nivel de politici, este importantă susținerea inițială a acestor activități, în special în zonele rurale, și încurajarea unei culturi manageriale mai antreprenoriale în școli.
Ca să știți, contrar așteptărilor noastre de acum 12 ani, reticența pe care am avut-o față de antreprenoriatul în școli a venit de la profesori, iar una dintre cele mai importante transformări observate în ultimii ani este schimbarea mentalității cadrelor didactice.
Inițial, ei spuneau: „Nu suntem economiști, cum putem preda antreprenoriat?”. Astăzi, după multe dezbateri și ateliere, tot mai mulți profesori își asumă rolul de facilitatori ai competențelor antreprenoriale.
Reformele în educație sunt lente, dar cumulative. Ceea ce s-a început în 2014 produce acum rezultate vizibile. Ne bucură această avalanșă de rezultate, care justifică efortul nostru.
– Dar de cealaltă parte, care-i greutatea unei alegeri nu prea potrivite de partea elevilor? Cum poate un tânăr să evite o alegere profesională făcută „din inerție” sau sub presiunea familiei?
– O alegere greșită afectează motivația și parcursul profesional. Problema este rigiditatea sistemului, care uneori îngreunează schimbarea din mers a direcției.
Pentru a evita deciziile din inerție, este esențială orientarea în carieră încă din gimnaziu și implicarea, iar deseori neimplicarea părinților în proces. Alegerea trebuie să fie asumată, nu impusă. Dar avem și situații in care, chiar dacă s-a făcut o alegere aleatorie, adolescenții au prins gustul meseriei, iar apoi au văzut în asta un pretext de afacere, gratie educației antreprenoriale.
– Zeci de tineri au fost susținuți de CEDA și partenerii săi cu echipamente pentru lansarea propriei afaceri, iar sute au participat la Concursul „Cel mai bun plan de afaceri”. Ce diferență face acest tip de sprijin în viața unui absolvent și ce calități observați la tinerii care reușesc?
– În învățământul profesional tehnic, disciplina „Bazele antreprenoriatului” este obligatorie, iar planul de afaceri este o condiție de testare a cunoștințelor, finalizează cu un examen și reprezintă un instrument aplicativ real.
Sprijinul financiar și mentoratul transformă teoria în acțiune. Pentru mulți tineri din mediul rural, aceasta este o alternativă concretă la migrație.
Cei care reușesc au perseverență, disciplină și capacitatea de a învăța din greșeli, dar și din experiențele proprii.
– Dacă un cititor #Diez are o idee, dar și foarte multe frici, care sunt primii trei pași întru inițierea afacerii?
– Să se instruiască temeinic. Să opteze pentru mentorat și ghidare profesionistă. Să identifice oportunități de finanțare potrivite.
Elanul este important, dar pregătirea și sprijinul corect fac diferența. Antreprenoriatul începe cu mentalitatea – resursele vin ulterior, ca instrumente pentru o idee bine construită.
