Numărul morților a crescut în special pe parcursul ultimilor doi ani. Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, cu sediul la Washington, menționează că Federația Rusă a suferit de la începutul războiului „mai multe pierderi decât orice mare putere în războaie după cel de-Al Doilea Război Mondial”.
În aceste condiții, regimul este nevoit să identifice soldați noi, majorând plățile pentru persoanele care sunt gata să se alăture invaziei.
Din 2022 până în 2026, plata federală oferită la semnarea contractului cu Ministerul rus al Apărării s-a dublat, fiind introduse și anumite plăți locale, oferite militarilor de regiunile în care se înrolează, arată Important Stories.
O altă tactică sunt campaniile mediatice de recrutare, a căror țintă au devenit și cetățenii altor țări. Publicația Verstka scrie că, în 2024, reclamele de recrutare coordonate de Ministerul rus al Dezvoltării Digitale au acumulat peste 1 miliard de afișări doar pe platforma Yandex. O parte dintre aceste campanii au fost direcționate și în țări precum Uzbekistan, Kârgâzstan, Kazahstan, Belarus și Azerbaidjan.
În cazul unei campanii desfășurate de autoritățile regiunii Moscova, Verstka a identificat că peste 20 % dintre afișări au țintit cetățenii din alte țări.
Moldovenii, chemați la război
La sfârșitul lunii ianuarie, aflați la Chișinău, în feedul de pe Facebook ne-a apărut o postare sponsorizată privind înrolarea în armata rusă.
Se căutau luptători de asalt, pe rusă numiți „штурмовики”. Acestea sunt persoanele trimise în prima linie, unde rata de mortalitate este cea mai mare, mai ales în contextul războiului actual.
Mesajul, însoțit de un video „patriotic” – care pune accent pe banii oferiți în schimbul recrutării, era publicat de un cont neoficial, întitulat „Служба в РФ по контракту” (Serviciu în Federația Rusă sub contract).
La un clic distanță, botul asociat cu mesageria profilului ne-a oferit mai multe detalii și ne-a propus să continuăm dialogul pe Telegram sau WhatsApp. Ambele pagini erau create pe două numere de telefon din Republica Ciuvașă, componentă a Federației Ruse, și aveau aceeași fotografie de profil, persoana din spatele lor prezentându-se drept Roman – acesta fiind, cel mai probabil, un prenume fals.
Am încercat să luăm legătura cu recrutorul, creându-ne o identitate falsă.
După un schimb de mesaje, *Roman ne-a spus că trebuie să ajungem în Moscova, unde vom fi întâlniți, iar banii pentru bilete ne vor fi restituiți ulterior. Acesta a mai menționat că, pe loc, vom participa 2-3 săptămâni la antrenamente și instructaj.
Întrebat ce vom face acolo, Roman ne-a zis că acum „sunt în curs de reaprovizionare trupele grupurilor Nord și Centru”, iar „noi ne vom îndrepta spre înlocuirea pierderilor”.
Legat de remunerare, ni s-a promis un salariu lunar de aproape 65.000 de lei (300.000 de ruble), nici de patru ori mai mare decât salariul mediu în Republica Moldova, dar și aproape 500.000 de lei pentru semnarea contractului. Discuția s-a încheiat cu solicitarea pașaportului, după care noi nu am revenit cu alte mesaje.
„Răspunsul” primit de la Meta
#diez a identificat reclamele, fiindcă erau două, privind recrutarea soldaților pe 25 ianuarie, adică după trei zile de când acestea rulau. Între timp, una dintre ele acumulase 48 de comentarii și șapte distribuiri, unele făcute inclusiv de persoane din țara noastră.
De asemenea, o persoană care se prezintă pe Facebook drept locuitoare a raionului Edineț a scris la fotografia de profil a recrutorului „pogovoriti”, adică „vorbim”. Am încercat să o contactăm, dar nu ne-a oferit un răspuns.
Am contactat Meta pentru a afla de ce reclamele nu au fost eliminate sau restricționate până în prezent și ce face compania pentru a împiedica utilizarea platformelor sale în scopuri de mercenariat. Peste două zile, compania ne-a spus că „reclamele au fost dezactivate pentru încălcarea politicilor”. Ulterior, a fost ștearsă sau dezactivată și pagina aflată în spatele postărilor.
Având ID-urile reclamelor, le-am introdus în Biblioteca de Reclame Meta pentru a afla detalii despre publicul și țara țintă. Aceste detalii puteau fi aflate după ce reclamele încetau să mai ruleze. Postările, însă, au dispărut și din bibliotecă. Am contactat din nou Meta pentru a cere detalii despre reclamele eliminate, însă deocamdată nu am primit un răspuns.
Folosind cuvinte-cheie, pe 27 ianuarie am identificat încă un cont de Facebook care căuta mercenari – Служба по контракту РФ (Serviciul militar prin contract în Federația Rusă). De această dată, reclamele rulau începând cu data de 19 ianuarie, adică de opt zile, și, din nou, nu ne ofereau informații despre publicul lor țintă, care ar fi putut să nu vizeze neapărat doar Republica Moldova.
Ulterior, cele trei reclame au fost șterse, dispărând și din biblioteca Meta. Pagina care le-a postat, însă, a rămas activă.
Pe 31 ianuarie, contul a distribuit încă o postare sponsorizată, care a fost blocată la aproape o oră de la apariția ei. De această dată, Meta a păstrat informațiile privind impactul acesteia, care, însă, a fost minim.
Reclama putea să ruleze în toată lumea și a fost văzută doar de cinci bărbați din Germania, Letonia, Lituania, Țările de Jos și Marea Britanie.
Camera inferioară a parlamentului Uzbekistanului a votat la începutul lunii februarie, în prima lectură, sancționarea persoanelor care promovează participarea la acțiuni militare pe teritoriul unui alt stat sau de partea acestuia.
Din 2022, în Uzbekistan au fost deschise cel puțin 338 de dosare penale pentru mercenariat, vizând participarea la conflicte armate peste hotare. Potrivit proiectului ucrainean „Хочу жить”, Kievul cunoaște numele la cel puțin 2.715 cetățeni ai Uzbekistanului care luptă sau au luptat împotriva Ucrainei.
Până în 2025, cel puțin 10 persoane originare din Republica Moldova au decedat în războiul din Ucraina, potrivit Mediazona. RISE Moldova a povestit anterior despre decesul a cinci moldoveni, recrutați de gruparea rusă Wagner din închisorile ruse.
Retragerea cetățeniei și ani grei de închisoare
În ultimii ani, Republica Moldova a lăsat fără cetățenie mai multe persoane care s-au alăturat invaziei din Ucraina, înrolându-se în armata rusă.
De asemenea, altele s-au ales cu dosare penale pentru mercenariat și riscă până la 10 ani de închisoare.
Pe 29 octombrie 2025, oamenii legii au desfășurat percheziții în mai multe locații din Moldova în cadrul unei investigații privind mercenariatul. Persoanele vizate au luptat în Ucraina și alte state pentru bani, unii făcând parte și din gruparea „Wagner”.
Operațiunea a avut loc în cooperare cu autoritățile din Ucraina și cu agenția Europol.
În timpul perchezițiilor au fost ridicate echipamente militare și muniții deținute ilegal.
La sfârșitul lunii februarie 2026, poliția din Republica Moldova și Ucraina a anunțat reținerea mai multor persoane suspectate că ar fi fost racolate de serviciile rusești pentru asasinate la comandă. Printre principalii bănuiți se numără Nicolai Șepeli, condamnat anterior în Rusia pentru trafic de droguri și transferat ulterior în Republica Moldova.
În 2022, Președinta Maia Sandu i-a semnat grațierea, în baza demersurilor Procuraturii Generale și a concluziilor Comisiei pentru grațieri, care îl considera victimă a traficului de ființe umane. Primul demers de grațiere a fost depus în 2021, când procuratura era condusă de Alexandr Stoianoglo.
Grațierea învinuitului a fost deja anulată. Printre persoanele racolate s-ar afla și o tânără de 19 ani din regiunea transnistreană.
Astăzi, 24 februarie 2026, s-au împlinit 1.461 de zile de război.
