Tot mai multe guverne încearcă să limiteze accesul minorilor la rețelele sociale, iar unul dintre principalele motive invocate este dauna asupra sănătății. Pe fondul creșterii utilizării platformelor online în rândul adolescenților, Australia și Franța au implementat măsuri de restricționare a accesului copiilor sub 16 ani. În paralel, tot mai multe state, inclusiv Republica Moldova, iau în calcul implementarea unor reglementări similare, fie prin interdicții directe, fie prin sisteme stricte de verificare a vârstei.
Începând cu anul 2025, mai multe state europene analizează măsuri pentru a limita accesul minorilor sub 16 ani la rețelele sociale. Printre țările care iau în calcul restricții sau sisteme stricte de verificare a vârstei se numără Franța, Spania, Țările de Jos, Cehia, Grecia, Portugalia, Danemarca, Marea Britanie și Norvegia. Între timp, din 10 decembrie 2025, Australia a devenit prima țară care a adoptat o lege ce interzice accesul adolescenților la platforme precum YouTube, X, Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat, Reddit, Twitch, Threads și Kick, o decizie care a amplificat dezbaterea la nivel internațional privind responsabilitatea platformelor digitale.
Vor avea acces limitat la platformele sociale și minorii din Republica Moldova?
La data de zece februarie, în Republica Moldova a fost lansată o dezbatere publică pe tema interzicerii platformelor sociale pentru minori. Autoritățile de la Chișinău ar putea decide, până la sfârșitul acestui an, dacă vor interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare, urmând exemplul unor state europene. Declarația a fost făcută de ministrul educației, Dan Perciun, la postul public de televiziune. Oficialul a recunoscut că subiectul ar putea diviza societatea „în două tabere”, însă a precizat că o eventuală decizie trebuie luată după consultări extinse și în baza opiniilor specialiștilor.
„E o polemică dacă trebuie de mers în direcția interdicției sau punem accentul mai degrabă pe prevenție și instruire. Cred că discuțiile din acest an vor împărți societatea în aceste două tabere. Pentru noi contează mult părerea experților și cred că spre sfârșit de an se va contura o decizie dacă urmăm calea unor țări europene sau sporim accentul pe educație media și prevenirea abuzului de utilizare”, a declarat Dan Perciun.
La 6 februarie, în cadrul lansării campaniei naționale „Hai să utilizăm inteligența artificială în siguranță”, secretara de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Michelle Iliev, a declarat că o eventuală limitare a accesului minorilor ar putea fi realizată prin integrarea portofelului digital, care ar permite verificarea vârstei utilizatorilor. Declarațiile vin în contextul unui sondaj recent, potrivit căruia peste 80 % dintre copiii din Republica Moldova utilizează instrumente de inteligență artificială.
Subiectul a fost abordat și de președinta Maia Sandu, care a anunțat pe 22 ianuarie, în cadrul primei conferințe din 2026, că siguranța copiilor reprezintă una dintre prioritățile Președinției în acest an. Șefa statului a subliniat că studiile indică un risc dublu de depresie și anxietate în rândul adolescenților care petrec peste trei ore zilnic pe platformele de comunicare online.
„Ne vom concentra pe trei dimensiuni care se alimentează reciproc: sănătatea mintală în era digitală, prevenirea consumului de droguri și reducerea factorilor de risc pentru sănătatea copiilor. Avem nevoie de un program național de bunăstare mintală în era digitală și siguranță online, sub egida Președinției, împreună cu Guvernul, școlile, autoritățile locale și societatea civilă”, a declarat Maia Sandu, menționând totodată necesitatea unor discuții directe cu platformele sociale.
Australia – prima țară care a implementat restricția
Australia este prima țară care a interzis oficial accesul minorilor sub 16 ani la rețelele sociale. Legea, numită Online Safety Amendment (Social Media Minimum Age) Act 2024, prevede interzicerea minorilor de a deține conturi pe platforme majore de social media, precum TikTok, Instagram, Snapchat, Facebook și YouTube. Legea a intrat în vigoare la 10 decembrie 2025 și prevede amenzi semnificative pentru platformele care nu respectă această regulă.
Potrivit autorităților australiene, măsura urmărește protejarea sănătății mintale a tinerilor, expuși în mediul online la dezinformare, hărțuire și la reprezentări dăunătoare ale imaginii corporale.
Decizia a stârnit reacții diverse în rândul părinților. Publicația Antena3.ro a adunat mai multe opinii pe acest subiect, care ilustrează perspectiva împărțită a societății:
„Îmi făceam griji că vor simți că li se ia ceva sau că vor reacționa negativ, dar își redusese deja timpul petrecut pe rețelele sociale chiar înainte de interdicție. E plăcut să-i avem din nou mai prezenți în casă.”
„Este foarte rău. Copilul meu are 15 ani, unii prieteni sunt blocați, alții nu, majoritatea găsesc metode de a ocoli interdicția, ceea ce duce la excluderea unei minorități. Este îngrozitor pentru ei.”
„Pentru mine este o ușurare. Acum am sprijin guvernamental. Fără interdicție, eram singura responsabilă de siguranța online a fiului meu, cu puteri limitate de a-l proteja.”
„Fiul meu și-a pierdut posibilitatea de a câștiga bani din YouTube. Canalul lui, cu 2.500 de abonați, era monetizat. A fost un proiect de echipă, ca hobby. A încetat să mai creeze conținut când a aflat că platforma intră sub incidența interdicției. E păcat, pentru că era un model bun pentru copiii de vârsta lui și mai mici.”
De ce tot mai multe state restricționează accesul minorilor la rețelele sociale
Într-un material dedicat fenomenului, Radio Europa Liberă a evidențiat creșterea numărului de cazuri de dependență digitală în rândul minorilor, prezentând totodată opiniile autorităților și ale experților cu privire la cauzele acestui fenomen.
Potrivit sursei menționate, un motiv important invocat de statele care intenționează să restricționeze accesul minorilor la rețelele sociale, inclusiv dezbătut și în Republica Moldova, este impactul negativ tot mai evident al tehnologiei asupra copiilor. Autoritățile vorbesc și despre efectele asupra sănătății și dezvoltării acestora, în special influența asupra sănătății mintale a tinerilor, unde sunt raportate creșteri ale anxietății, depresiei și dependenței de mediul online. De asemenea, o preocupare majoră este expunerea minorilor la conținut ilegal sau care promovează ura, violența ori comportamente nocive. În paralel, se atrage atenția asupra modului în care algoritmii platformelor pot amplifica astfel de conținuturi și pot manipula atenția utilizatorilor tineri, favorizând distribuirea materialelor dăunătoare.
Psihoterapeuta Emilia Vorobiov, despre impactul restricțiilor
Tendința de a interzice rețelele sociale pentru minori prinde tot mai mult contur, respectiv, am discutat cu psihologa și psihoterapeuta Emilia Vorobiov despre impactul restricțiilor asupra tinerilor
„Din punctul de vedere psihologic, noi parcurgem câteva etape de dezvoltare, dar avem pentru fiecare vârstă anumite caracteristici. Dacă ei au acces la rețele de socializare, este riscul ca stima lor de sine să scadă, să simtă multă confuzie, pentru că ei nu pot să filtreze informațiile obiectiv. Ei văd: «Aha, există alt copil care are atâtea jucării, care are telefon mai bun și multe altele», atunci apar primele tipare. De aceea, dacă există acces la gadgeturi, la rețele sociale, ele trebuie să fie supravegheate 100 % și să nu fie conturi proprii.”
Emilia Vorobiov ne-a explicat că rețelele pot avea atât efecte negative, cât și pozitive asupra minorilor, însă utilizarea lor trebuie să fie echilibrată și atent gestionată.
„Rețelele sociale au și o importanță asupra adolescenților, în primul rând, asta îi poate ajuta să se învețe a exprima, ducând un blog, ei pot să arate viața lor, ei pot să-și manifeste talentele lor. Doar că, din nou, această formă de auto manifestare e important să fie supravegheată de către un adult.”
Și, totuși, rămâne întrebarea cât de benefică este această soluție pentru minori. În continuare, psihoterapeuta ne-a explicat cum vede aceste efecte și la ce consecințe ar putea duce lipsa accesului la rețelele sociale.
„Ca specialist eu cred că această interdicție nu neapărat este o soluție foarte eficientă, pentru că nu funcționează pe termen lung. Va apărea minciuna sau utilizarea ascunsă a rețelelor. Va fi, din păcate, și o izolare socială pe care o va simți adolescentul, pentru că alții țin legătura prin intermediul rețelelor, însă ei nu pot să-și contacteze prietenii.
La fel, va fi un sentiment de control excesiv și, apoi, el nu o să se simtă autonom, respectiv, nu o să poată face diferență între ce pentru el e OK și ce nu este OK. Între această protecție și libertate este important să existe un echilibru, și anume prin reguli explicate, nu impuse.”
Psihoterapeuta consideră că, între 12 și 14 ani, accesul la rețelele sociale ar trebui să fie limitat și ghidat prin reguli clare, explicate pe înțelesul copilului, iar utilizarea dispozitivelor trebuie să aibă loc sub supravegherea părinților.
„Nu este o vârstă exactă la care să oferim acces copilului la rețele. E important să vedem cât e de pregătit copilul din punct de vedere psihologic, cât e de matur emoțional, dacă are capacitate de autocontrol. În general, sub 12 ani nu recomand accesul independent, dar cu supravegherea 100 % a adultului.”
Spre sfârșit, Emilia Vorobiov subliniază importanța unei comunicări permanente între copil și părinte despre ceea ce vede online și despre emoțiile pe care le trăiește. Totuși, în opinia sa, interdicția strictă de acces la rețelele sociale până la 16 ani poate fi utilă doar ca măsură generală de protecție, cu caracter temporar.
Autoare: Beatrice Tertea
