La sfârșit de an, tradițional, facem totalurile și planificăm următoarele 365 de zile. Cine nu o face? O să începem să ne lăudăm cu faptul că, anul curent, newsletterul Adăugător a ajuns la 530 de cititori. Ura! Dacă tot am început discuția despre cititori, ne dorim ca anul viitor această comunitate mică să se dubleze. Pentru ca acest lucru să se întâmple, recomandă unui prieten interesat de educație să se aboneze la Adăugător.
După chestionarul pe care l-am făcut în ianuarie 2025, am revenit cu o structură actualizată și cu un design nou. Sperăm că l-ai apreciat. Am adăugat și câteva rubrici noi, printre care oportunități de angajare, o întrebare de quiz și evenimente pe care să nu le ratezi.
Acum, să trecem la sinteză. Timp de câteva luni, am abordat subiecte incomode. Nu am oferit răspunsuri, pentru că la Adăugător te invităm pe tine să reflectezi asupra lor.
Decembrie. Pe final de an, am ajuns să vorbim despre nota de 2 și despre ideea de eșec productiv. Discuția a pornit de la emoțiile elevilor, de la frici, furii și anxietăți, dar a ajuns rapid la rolul părinților și la nevoia aproape instinctivă de a-i proteja pe copii de orice experiență negativă. Dincolo de polemică, concluzia a fost una inconfortabilă, dar necesară: greșelile, atunci când sunt însoțite de feedback, pot ajuta mai mult la învățare decât reușitele constante. Libertatea de a greși dezvoltă curiozitatea, autonomia și capacitatea de a repara singur un eșec. Poți să citești materialul aici.
Noiembrie. Ne tot preocupa întrebarea: „De ce studenții se angajează?”. În noiembrie, am analizat impactul muncii asupra calității studiilor universitare. Datele, articolele și cercetările ne-au arătat că joburile intensive pot afecta performanța academică, însă munca part-time, mai ales atunci când este legată de domeniul de studii, poate avea efecte pozitive atât asupra notelor, cât și asupra tranziției spre piața muncii. Experiența redacției noastre ne-a confirmat teoria, performanța academică și munca nu se exclud reciproc atunci când sunt gestionate conștient și cu limite clare. Găsește materialul aici.
Octombrie. În octombrie, discuția s-a mutat spre ideea că universitatea este un drum, dar nu singurul. Am vorbit despre scăderea importanței diplomei de licență în anumite domenii și despre apariția studiilor alternative – cursuri specializate, ucenicii sau programe cu microcredite. Deși în Republica Moldova fenomenul este încă redus, am reușit să identificăm câteva exemple care ne demonstrează că o carieră poate fi construită și în afara traseului academic clasic. Citește materialul aici.
Septembrie. Ediția din septembrie a fost dedicată modului în care tehnologia ne fragmentează capacitatea de concentrare și cât de greu ne este în prezent să ne reținem atenția mai mult de 47 de secunde. Multitaskingul, notificările continue și expunerea constantă la ecrane, potrivit cercetărilor citate, este asociată cu stresul, dificultăți de organizare a gândirii și imaginație redusă. Conținutul de tip fast-food nu contribuie doar la faptul că învățăm mai greu, dar și la ceea că începem să luăm decizii, într-un ritm alert, dictat de stimuli externi. Articolul integral îl găsești aici.
August. În august, când se fac totalizările examenelor, am încercat să înțelegem de ce ne interesează atât de mult ce mai face colegul cu 10 pe linie. Dincolo de curiozitatea aparent inocentă se ascunde nevoia de validare și de măsurare a propriei valori. Presiunea nu apasă doar asupra celor care compară, ci și asupra celor comparați, care ajung să-și lege succesul sau eșecul de performanța școlară, chiar și atunci când aceasta nu mai are relevanță. Ediția din august o găsești aici.
Iulie. În perioada admiterii, am vorbit despre profesiile viitorului și despre noile specialități universitare apărute în Moldova acum patru ani, cu accent pe Producție Multimedia. Popularitatea programului arată o adaptare la necesitățile contemporane de pe piața muncii – rețele sociale, clipuri video interactive, game design, design grafic etc. Aceste programe universitare însă tind să pară perfecte doar pe foaie. Absolvenții primului ciclu de licență în Producție Multimedia ne-au povestit despre discrepanța între promisiunea curriculară și experiența reală. Totuși, practica intensă din program și evaluările prin proiecte au fost percepute diferit, în funcție de așteptările și autonomia fiecărui student. Citește aici materialul integral.
Iunie. Dilema educației din ultimii doi-trei ani ține de inteligența artificială. În iunie, am analizat dacă totuși AI-ul are loc în educație. Studiile și datele locale ne-au arătat că inteligența artificială este deja integrată în rutina studenților, mai puțin în cea a profesorilor. Concluziile sunt simple. Folosit ca instrument complementar, AI-ul poate sprijini gândirea critică și structurarea ideilor. Folosit ca înlocuitor al efortului intelectual, riscă să ducă la lene cognitivă, dependență și pierderea implicării reale în procesul de învățare. Articolul din iunie îl găsești aici.
Mai. În cadrul primei ediții din acest an într-un format nou am vorbit despre bac. Am analizat bacalaureatul ca pe un un fenomen cultural, nu doar ca un examen. Deși curriculumul ar trebui să formeze competențe reale, bacul a ajuns să fie perceput ca un moment decisiv pentru întreaga viață, încărcat artificial cu frică și presiune. Profesorii au explicat cum pregătirea pentru examen poate fi folosită ca un instrument ce ajută în structurarea gândirii, nu ca o vânătoare de note, iar psihologii au vorbit despre anxietatea colectivă construită în jurul acestui test. Bacalaureatul a fost descris ca un „animal sălbatic” modern, alimentat de repetiția constantă a ideii că eșecul nu este o opțiune, deși, în realitate, el este doar o etapă, nu un verdict asupra valorii personale. Citește aici articolul.
Ce ne așteaptă la anul? Mai multe subiecte care să ne dea de gândit. Iar dacă ai un subiect numai bun pentru acest newsletter, poți să ne lași recomandarea într-un e-mail la adresa [email protected].
