România se confruntă cu o premieră în ceea ce privește sistemul judiciar. După ce a primit peste 2.000 de pagini de sesizări de la magistrați din întreaga țară, în urma investigației Recorder, Președintele Nicușor Dan anunță că va organiza un referendum între magistrați în ianuarie 2026 pentru a afla dacă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), instituția care garantează independența judecătorilor și procurorilor, acționează în interes public sau doar în interesul unui grup restrâns din interiorul sistemului. Inițiativa vine după ce Președinția a primit aproximativ 2.000 de pagini de sesizări de la magistrați din întreaga țară, care semnalează promovări arbitrare, abuzuri și presiuni asupra judecătorilor și procurorilor, inclusiv la cea mai importantă instanță a țării, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Președintele Nicușor Dan a explicat că magistrații care i-au trimis sesizări se tem să vorbească despre neregulile din sistem. Acesta i-a invitat la discuții deschise la Palatul Cotroceni.
Am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Totuși, e o chestiune foarte serioasă. Vorbim de a treia putere în statul ăsta.
Nicușor Dan, Președintele României
Problemele semnalate includ:
# promovări arbitrare în instanțe, influențate de relațiile cu conducerea CSM;
# delegări discreționare, uneori între tribunale și curți de apel, fără explicații clare;
# abuzuri și presiuni asupra magistraților care critică conducerea sistemului;
# probleme legate de conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.
Inițiativa Președintelui vine în urma documentarului Recorder „Justiția capturată”, care a prezentat mai multe cazuri de manipulare a dosarelor de corupție din România unde s-a recurs la:
# schimbarea arbitrară a completurilor de judecată, pentru ca dosarele să ajungă la prescriere;
# mutarea magistraților în alte instanțe;
# implicarea conducerii DNA și a Inspecției Judiciare în controlul activității magistraților.
După publicarea documentarului, peste 200 de magistrați și-au exprimat solidaritatea cu cei care au vorbit despre neregulile din justiție, iar ulterior numărul acestora a depășit 800.
Referendumul va avea o singură întrebare: „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. Președintele României a spus că, în funcție de răspunsul magistraților, CSM ar putea fi obligat să își schimbe conducerea.
Cine sunt magistrații care au semnalat probleme
Sesizările au venit de la judecători și procurori din 27 de instanțe și 14 parchete, inclusiv Direcția Națională Anticorupție (DNA) și parchetele militare. Printre orașele de unde provin magistrații se numără Bistrița, Constanța, Lugoj, Târgoviște și București, iar dintre județe – Ilfov, Olt, Mureș, Botoșani, Timiș, Cluj, Brașov.
Magistrații au sesizat probleme atât în instanțele locale, cât și la nivelul Curților de Apel și al Înaltei Curți de Casație și Justiție. În plus, Președinția a primit peste 180 de mesaje de la cetățeni, avocați, grefieri și avertizori publici, care au atras atenția asupra disfuncționalităților din sistem.
Ce este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)
CSM este instituția care garantează independența judecătorilor și procurorilor din România și are rolul de a organiza promovările, detașările și delegările în sistemul judiciar. Componența CSM include:
# 14 judecători și procurori aleși de colegii lor la nivel național;
# doi reprezentanți ai societății civile, aleși de Senat;
# trei membri de drept: ministrul justiției, președinta ICCJ și procurorul general.
Astfel, CSM este un actor central în menținerea echilibrului și independenței justiției, iar ingerința politică sau presiunea publică asupra sa este interzisă.
De ce referendumul ar putea fi ilegal și de ce se vorbește de suspendarea Președintelui României
În România, Președintele poate fi suspendat din funcție doar în anumite condiții foarte stricte, prevăzute în Articolul 95 din Constituție. Suspendarea nu se poate face arbitrar și presupune un proces legal și consultarea Curții Constituționale (CCR).
Conform Constituției, suspendarea poate avea loc doar dacă Președintele săvârșește fapte grave care încalcă Constituția. Acestea pot fi, de exemplu, depășirea atribuțiilor legale, ingerințe în alte puteri ale statului sau nerespectarea rolului său de mediator între puteri.
După anunțul privind referendumul din ianuarie, opoziția parlamentară, grupul PACE, format din partidele SOS România și POT, susține că anunțul referendumului intern între magistrați reprezintă o încălcare a separației puterilor în stat. Senatorul Ninel Peia, membru PACE, afirmă că Președintele ar fi „sfidat atribuțiile constituționale ale CSM”. Acesta este susținut și de partidul AUR, condus de George Simion.
Astfel, opoziția consideră că există fapte grave care ar justifica declanșarea procedurii de suspendare. Procesul implică mai mulți pași.
Inițierea propunerii:
# cel puțin o treime dintre parlamentari (deputati și senatori) trebuie să susțină propunerea;
# propunerea se aduce imediat la cunoștința Președintelui.
Consultarea Curții Constituționale:
# CCR verifică dacă motivele invocate sunt reale și constituționale;
# Curtea poate valida sau respinge inițiativa de suspendare.
Votul în Parlament:
# propunerea se discută în Camera Deputaților și Senat, în ședință comună;
# este necesar votul majorității parlamentarilor pentru ca procedura să continue.
Referendumul național:
# dacă CCR și Parlamentul aprobă suspendarea, se organizează un referendum național pentru demiterea Președintelui în maximum 30 de zile;
# doar dacă majoritatea cetățenilor votează pentru demitere, Președintele este înlăturat din funcție.
Dacă Parlamentul ar decide suspendarea Președintelui și s-ar organiza un referendum național unde majoritatea populației va susține demiterea lui Nicușor Dan, aceasta ar fi prima oară când un președinte român ar fi suspendat într-un context legat de intervenția în justiție.
