Recent, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a anunțat inițierea unor modificări la Codul educației. Proiectul de lege care propune aceste schimbări a fost pus în consultări publice, iar printre modificări se numără reorganizarea mai multor instituții de învățământ, reintroducerea parțială a notelor în clasa a IV-a și posibilitatea ca rectorii să obțină un nou mandat dacă universitatea lor fuzionează prin absorbție cu alte instituții. Acest ultim punct a stârnit însă controverse și reacții publice.
Ce presupune modificarea propusă
Rectorul unei universități este persoana care conduce instituția și o reprezintă în relația cu alte universități. Actualmente, rectorii universităților se numesc pentru o perioadă de cinci ani și nu pot deține mai mult de două mandate consecutiv. Mandatul unui rector încetează în momentul în care împlinește 65 de ani. Aceeași regulă se aplică și pentru prorectori.
Conform noilor modificări, rectorul unei universități care a absorbit alte instituții va putea obține un mandat suplimentar la cele două. Cu alte cuvinte, rectorul va avea posibilitatea să fie la conducerea universității 15 ani.
De ce se introduce această excepție
Ministrul Dan Perciun lămurește că reorganizarea prin absorbție este „un proces complex și de durată, care necesită stabilitate în conducere”.
Potrivit MEC:
# continuitatea managerială este necesară pentru a evita blocaje, întârzieri și dezechilibre în proces;
# același rector poate gestiona mai eficient etapele integrării instituțiilor;
# se reduce riscul unor perturbări semnificative dacă schimbarea conducerii are loc în timpul sau imediat după reorganizare;
# stabilitatea conducerii oferă credibilitate în relația cu partenerii, finanțatorii și autoritățile;
# se asigură finalizarea obiectivelor strategice care au stat la baza deciziei de absorbție.
Cine decide dacă rectorul va obține al treilea mandat
Senatul, în componență extinsă, în care sunt integrați și reprezentanții instituțiilor absorbite, va decide dacă îi oferă sau nu al treilea mandat rectorului care gestionează procesul de absorbție.
Senatul este principalul organ de conducere al universității. El este format din cadre didactice, cercetători, personal administrativ și studenți. Membrii sunt aleși prin vot secret de către profesori, departamente, centre de cercetare, studenți și reprezentanți ai sindicatelor.
Cu alte cuvinte, comunitatea academică va fi cea care va decide dacă rectorul primește un al treilea mandat sau nu.
Cine sunt rectorii care ar putea beneficia de un mandat suplimentar
După cum am menționat mai sus, un rector poate primi un mandat suplimentar (al treilea) doar dacă, în perioada în care a condus, universitatea pe care o reprezintă a absorbit alte instituții. În ultimii ani, instituțiile de învățământ din Moldova au trecut prin mai multe procese de fuzionare.
În 2023, Universitatea de Stat din Moldova (USM) a absorbit fosta Universitate de Stat de Educație Fizică și Sport, Academia de Administrare Publică și 13 institute de cercetare. Rector era Igor Șarov, care în prezent se află la primul mandat, care se încheie în 2026.
În 2022, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” a absorbit Universitatea de Stat din Tiraspol și două institute de cercetare. Rectoră era Alexandra Barbăneagră, care din 2025 a preluat al doilea mandat.
Tot în 2022, Universitatea Tehnică a Moldovei a absorbit fosta Universitate Agrară și trei institute de cercetare. În acel an, rector era Viorel Bostan, care, în prezent, se află la al doilea mandat. Mandatului său expiră în anul 2026.
Universitatea din Cahul – miezul unei probleme la Chișinău?
Recent, MEC a propus fuzionarea între UTM și Universitatea „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul. Reprezentanții ministerului și ai universității poartă în prezent discuții, iar în curând, vor avea o întâlnire cu profesorii pentru a analiza atât avantajele, cât și îngrijorările legate de fuziune. „În funcție de această discuție vom decide pașii următori”, a declarat Dan Perciun.
Dan Perciun a declarat pentru #diez că ideea de bază a acestei fuziuni este consolidarea unui centru universitar la Cahul, oferirea unor resurse financiare suplimentare, creșterea atractivității studiilor și asigurarea că există un centru universitar puternic în sudul Moldovei. „În condițiile actuale, universității îi va fi greu să facă față provocărilor demografice.”
MEC menționează că au fost luate în considerare și alte instituții care ar fi potrivite pentru a absorbi Universitatea din Cahul. Este vorba despre UPSC și USM. Totuși, din cauză că USM și UPSC se confruntă cu anumite dificultăți financiare, a fost aleasă UTM.
Ministerul le va acorda sprijin suplimentar până la finalul anului. Totodată, USM se află încă în procesul complex de integrare a institutelor de cercetare – un demers administrativ de amploare care continuă să reprezinte o provocare pentru conducerea universității. […]
Opțiunea UTM este propusă, deoarece permite, pe de o parte, dezvoltarea și consolidarea specialităților inginerești, IT și agricole relevante pentru economia națională, iar pe de altă parte, pentru că, în comparație cu alte două universități analizate, dispune de o situație financiară semnificativ mai solidă.
Ministerul Educației și Cercetării
De ce noua modificare a devenit scandal în spațiul public
După ce a fost anunțată această propunere de modificare în Codul educației, rectorul USM, Igor Șarov a venit cu o postare publică prin care menționează că „orice intenție de reorganizare care, în percepția publicului, ar putea duce la menținerea aceleiași familii la conducerea unei universități pentru un total de aproximativ 44 de ani contravine flagrant principiilor de transparență, alternanță și democrație”.
Nu suntem în Coreea de Nord. Reforma universitară nu poate fi justificată prin calcule administrative sau eforturi de «optimizare» dacă prețul ei este autonomia universitară, echilibrul regional și încrederea publică.
Igor Șarov, rector al USM
Menționăm că Viorel Bostan este rectorul UTM din 2016, iar înainte de el, universitatea a fost condusă de tatăl său, Ion Bostan (în perioada 1992-2016).
Într-o postare, Dan Perciun a declarat că fuziunea unor instituții de învățământ implică o muncă amplă de integrare juridică, financiară, administrativă și academică. „Acest proces poate dura mai mulți ani și necesită o coordonare strânsă la nivelul managementului universitar.”
Universitatea Tehnică a cunoscut un proces de modernizare fără precedent în ultimii 10 ani și este un pilon de bază al economiei naționale, gestionând în continuare un proces contestat constant – integrarea Universității Agrare. Comunitățile universitare vor decide cine să le reprezinte.
Dan Perciun, ministrul educației și cercetării
Viorel Bostan a venit cu o reacție publică pe pagina sa de Facebook, unde menționează că i se reproșează faptul că este fiul academicianului Ion Bostan, care a fost rector la UTM în perioada 1992-2016.
Insinuarea constă în omiterea intenționată a unui detaliu important: mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte prin vot secret, alegeri la care participă toate cadrele didactice, științifico-didactice și de cercetare din universitate, iar cel puțin 20 % din alegători trebuie să fie studenți.
Acest detaliu omis intenționat este completat cu acuzații gratuite și la care se adăugă pentru efect Coreea de Nord. În lipsa unei critici a activității mele profesionale, sunt acuzat că perpetuez o dinastie și se insinuează perfid că realizările mele personale sunt datorate faptului că sunt fiul tatălui meu, care a fost rectorul universității pe care am onoarea astăzi să o conduc.
Totodată, se insinuează ca alegătorii din universitate nu au discernământ și pot fi cumpărați/manipulați/forțati.
De ce se recurge la acest atac? Frustrări personale, resentimente ale foștilor, o banală răzbunare sau o simplă invidie cauzată de propria incapacitate intelectuală.
Viorel Bostan, rectorul UTM
