Poate știi sau poate nu știi, dar „Universitatea #diez” revine și în acest an. Misiunea proiectului este simplă: să-i ajutăm pe liceeni să înțeleagă mai bine cum e viața de student(ă) dincolo de hotarele țării. Ghizii lor devin chiar tinerii care au ales să studieze în străinătate și care povestesc, din prima sursă, cum arată parcursul lor academic și personal.
La ediția curentă, trei tinere care învață în Suedia, Danemarca și Germania vor face echipă și îți vor povesti despre cum decurge studenția lor peste hotare. Fie că îți dorești să urmezi facultatea în una dintre aceste țări, fie că nu, te invităm să urmărești lunar confesiunile lor despre dorul de casă, examene, activități studențești și realitățile vieții în străinătate. Deocamdată, nu ezita să le cunoști.
Abrar Elmubark – Universitatea Uppsala din Suedia
Abrar Elmubark este studentă în anul trei la Facultatea de Farmacie a Universității Uppsala din Suedia. Încă de la liceu știa că vrea să învețe în acest domeniu, așa că a început să compare universitățile din Suedia care oferă această specializare. Tânăra se află în Suedia din 2020. După primul semestru din clasa a XI-a a decis să continue liceul la Stockholm. A studiat la profilul „Natur”, echivalentul profilurilor bio-chimie și mate-info. După absolvire, și-a dorit să rămână în Suedia, pentru că studiile universitare sunt gratuite pentru cetățenii UE.
Tânăra a ales „Uppsala” din mai multe motive. În primul rând, instituția este cea mai veche universitate din Scandinavia, fiind fondată în 1447. Facultatea de Farmacie este recunoscută în Europa pentru calitatea cercetării și pentru contribuțiile sale la inovația în domeniul farmaceutic. „M-a atras faptul că aici s-au format oameni de știință cunoscuți, cum ar fi Carl Linnaeus, părintele clasificării moderne a speciilor, și Anders Celsius, creatorul scării de temperatură care îi poartă numele.”
De asemenea, între universitate și Premiile Nobel există o legătură istorică. Laureații premiului vin să susțină prelegeri, iar unii cercetători ai instituției de învățământ au fost nominalizați sau au colaborat la proiecte care au stat la baza unor descoperiri premiate. Tot la Uppsala centrul global al Organizației Mondiale a Sănătății și Agenția Suedeză a Medicamentelor.
Abrar locuiește la Stockholm, iar Uppsala se află la 40 de minute distanță cu trenul. Spune că perioada de adaptare în comunitatea universitară a fost mai ușoară decât se aștepta. Cei care au ghidat-o au fost profesorii și echipa administrativă a instituției. Cel mai provocator a fost să facă tranziția de la limba engleză, în care a studiat la liceu, la limba suedeză. De asemeena, în procesul de adaptare au ajutat-o tinerii din Asociația Studenților Farmaciști, care organizează activități de cunoaștere și te ajută să înțelegi procesul de studii.
Abrar explică că cerințele academice la Facultatea de Farmacie sunt înalte și doar o parte dintre studenți reușesc să finalizeze programul. Sistemul universitar diferă într-o oarecare măsură de cel din Moldova. Spre exemplu, tinerii nu au mai multe discipline în paralel. Fiecare curs durează aproximativ o lună, iar la final se susține un examen. Un semestru are în total 30 de credite (ECTS). Cum se obișnuiește în Moldova, pe lângă examene, studenții susțin lucrări de laborator, prezentări, participă la seminarii și workshopuri. Prezența la prelegeri nu este obligatorie, însă este recomandată.
De obicei, studenții au câte o prelegere sau două pe zi a câte 90 de minute. În funcție de subiectul cursului, unele sunt mai scurte, altele mai intense. De obicei, orele încep la 10:00 și durează până la 15:00-16:00. Conform regulamentului universitar, după ora 17:00 nu pot fi programate cursuri. De asemenea, Abrar menționează că pauza de prânz (12:00-13:15) este „sfântă” pentru suedezi. Nimeni nu lucrează atunci.
Dintre toate cursurile pe care le-a avut și le are, tinerei i-a plăcut cel mai mult „Farmacologia”. „Am avut profesori profesori implicați în cercetări internaționale privind dezvoltarea medicamentelor noi.” De asemenea, i-au plăcut „Toxicologia” și „Farmacovigilența”, fiindcă a învățat despre evaluarea siguranței medicamentelor și despre mecanismele prin care se monitorizează efectele adverse.
Abrar a descoperit cultura suedeză datorită prietenilor săi, prin călătorii și prin experiențele zilnice. A cunoscut oameni din toate colțurile Suediei – de la sud, la nord – care i-au arătat mâncăruri tradiționale, muzică locală și povești populare.
Mi-a plăcut să explorez cultura prin vizite la muzee și în locuri istorice. Le descopeream adesea întâmplător sau după ce le vedeam pe rețelele sociale. Am participat și la sărbători tradiționale suedeze precum Lucia, Valborg și Midsommar. Aceste experiențe mi-au arătat cât de frumoasă și liniștită este cultura locală.
Abrar Elmubark
Alexandra Moraru – Universitatea din Danemarca de Sud, Danemarca
Alexandra Moraru studiază la Facultatea de Inginerie Software din cadrul Southern University of Denmark din septembrie 2024. A ales această facultate, deoarece încă din liceu a fost interesată de informatică și programare. Și-a dorit să afle mai multe despre crearea și gestionarea diferitor tipuri de aplicații, pagini web și despre cum funcționează, în general, toată tehnologia.
Faptul că IT-ul este un domeniu care se dezvoltă constant, are deja un rol enorm în societatea contemporană și ai posibilitatea de a lucra din orice colț al lumii, a jucat un rol esențial în luarea acestei decizii.
Alexandra Moraru
A optat pentru Danemarca, fiindcă știa că țara are un sistem educațional superior bine organizat și care oferă diferite oportunități pentru studenți. De asemenea, un factor care a contat sunt studiile gratuite pentru cetățenii UE. „Eu învăț într-un oraș situat la sud, numit Sønderborg. Când m-am înscris la facultate, era singurul campus care oferea posibilitatea de a studia în engleză. Acum sunt mai multe opțiuni.”
Deși credea că nu va face față traiului în Danemarca și că își va dori să se întoarcă acasă, Alexandra spune că perioada de adaptare a trecut ușor. „La început, îmi era foarte dor de familie și număram zilele până voi pleca în vizită (acest lucru încă nu s-a schimbat). Treptat, mi-am făcut prieteni noi și am cunoscut și alți moldoveni care sunt aici. Așa a început să se acomodeze.”
La Software Engineering în fiecare semestru are, de obicei, câte trei sau patru materii și câte un proiect de grup care le leagă între ele. Cel mai mult îi place cursul de Web Technologies, pentru că învață să creeze un site de la zero și înțelege cum funcționează partea de front-end și back-end. De asemenea, îi place și cursul de Programming for Hardware Constrained Environments unde lucrează cu plăcuțe Raspberry Pi Pico [n.r. microcontrolere de dimensiuni foarte mici concepute pentru proiecte de electronică, robotică și programare]. Aici învață cum să programeze dispozitive care funcționează cu resurse limitate.
În total, are patru ore de curs pe zi, de patru ori pe săptămână. Restul timpului îl dedică proiectelor de grup la care lucrează atât online, cât și în hubul creat special pentru studenții de la Software Engineering.
Uneori, Alexandra preferă să rămână la universitate și după cursuri, pentru că spațiile sunt primitoare și liniștite. Această atmosferă o ajută să se concentreze mai ușor.
De când e în Danemarca, tânăra a observat că danezii pun mult preț pe echilibrul dintre muncă și viața personală și pe timpul petrecut cu familia și prietenii. În general, spune că sunt relaxați, politicoși și foarte calmi, iar relațiile dintre ei se bazează pe încredere și respect.
Îmi pare interesant cât de mult contează pentru ei «hygge», adică bucuria lucrurilor simple. Poate fi o seară liniștită acasă, o cafea cu prietenii sau o atmosferă plăcută în jur. De asemenea, am observat că sunt foarte atenți la mediu și la sustenabilitate. Preferă să meargă cu bicicleta, să recicleze și să cumpere produse locale ori de câte ori pot.
Alexandra Moraru
Mariana Silitrari – Universitatea din Heidelberg, Germania
Mariana Silitari e studentă la Facultatea de Științe Educaționale și Politice din cadrul Universității din Heidelberg, Germania. Când era în clasa a XII-a a aflat despre programul de burse DAAD, care oferă tinerilor șansa de a studia în Germania. A aplicat la această bursă având pe listă trei instituții de învățământ superior și când a fost selectată a ales Universitatea din Heidelberg.
Unul dintre motivele care au determinat-o pe Mariana să aleagă această universitate este faptul că e cea mai veche din Germania. De asemenea, 56 de laureați ai Premiului Nobel sunt absolvenți ai instituției, iar anual, se adună aproximativ 32.000 de studenți.
Heidelberg este un oraș romantic, tineresc, înconjurat de munți și dominat de faimosul său castel medieval, construit în 1225. Fiecare tânăr își poate găsi cu ușurință propriul cerc de prieteni și are oportunitatea de a se implica în numeroase activități oferite de universitate.
Mariana Slitari
Mariana spune că viața studențească la Heidelberg este diversă: de la cursuri și seminarii până la programe sportive, excursii, tururi ghidate și prelegeri deschise susținute de cercetători, muzicieni sau personalități politice. „În luna septembrie, de exemplu, Angela Merkel a fost invitată la Heidelberg în cadrul unui eveniment de prezentare a propriei sale cărți – zi care a stârnit major interesul comunității academice.”
Tânăra menționează că studenții au oportunitatea de a combina două sau chiar trei programe de licență, ceea ce oferă o flexibilitate care nu se prea întâlnește la universități. Fiind interesată de politică, de relații internaționale, de schimburi culturale și de educație, Mariana a ales să îmbine două programe de licență: Științe Educaționale și Științe Politice. Explică că domeniul este destul de vast și cuprinde atât noțiuni fundamentale – documentele Uniunii Europene, sistemul politic german, teorie politică –, cât și elemente specifice domeniului educațional – precum analize PISA ale sistemelor de învățământ, cursuri de pedagogie interdisciplinară și didactică.
Programul pe care l-am ales pune un accent deosebit pe cercetare, lucru intensiv cu documente și analize atât cantitative, cât și calitative. Un aspect care m-a fascinat cu adevărat este posibilitatea de a participa la seminarii organizate de liderii Studiului PISA, o experiență care aduce teoria în contact direct cu cercetarea de nivel internațional și oferă perspective unice asupra educației la scară globală.
Mariana Slitari
Adaptarea la viața din Heidelberg a decurs mult mai ușor decât s-ar fi așteptat. Un rol esențial l-a avut programul de excursii al universității. Prin intermediul acestuia Mariana a descoperit cultura și gastronomia germană, a învățat zicale și proverbe și a trăit experiențe vii de viață și istorie. Într-un singur an a vizitat orașe precum Berlin, Hamburg, Bremen, Bonn, Köln, München, Nürnberg, Tübingen, Freiburg.
Pot spune cu bucurie că am făcut, practic, «înconjurul Germaniei» în 365 de zile. Călătorind am întâlnit numeroși studenți și am legat cunoștințe. Mai târziu i-am cunoscut chiar și pe organizatorii proiectului cu care am mai schimbăm uneori gânduri, idei și relatări despre experiențele mele.
Mariana Slitari
Universitatea #diez este proiectul prin care tinerii își adună toate experiențele și povestesc cum e să fii student(ă) departe de casă. Aici descoperi oameni, întâmplări, culturi și mărturii sincere despre viața internațională. De-a lungul acestor ani, proiectul a crescut și a dezvoltat o serie specială de podcasturi cu tineri talentați și care inspiră.
Dacă încă nu știi despre Universitatea #diez, aici găsești o rubrică specială în care studenții și studentele din cadrul proiectului au relatat despre sesiuni, note, cluburi universitare, dorul de casă, visuri și aspirații.
Dacă înveți peste hotare și îți dorești să faci parte din proiect, așteptăm e-mailul tău la adresa [email protected].
