Recent, Primăria Municipiului Chișinău a fost implicată într-un scandal pe social media. Mai mulți internauți au fost blocați pe pagina de Facebook a instituției de stat, după ce în mediul online a apărut o postare „ciudată”. La scurt timp, internetul s-a umplut cu meme despre „Ghena și Nicoleta”, iar numărul persoanelor blocate pe pagina de Facebook a primăriei a crescut. În continuare, îți explicăm de ce este ilegal ca cetățenii să fie blocați pe paginile instituțiilor de stat și ce pedepse riscă acestea dacă recurg la astfel de gesturi.
Incidentul cu „Ghena și Nicoleta” a amplificat procesul de blocare al persoanelor pe pagina de Facebook a Primăriei Municipiului Chișinău. Totuși, acest obicei își are începuturile cel puțin din 2022. Mai mulți internauți blocați pe paginile oficiale ale primarului Ion Ceban și Primăriei Municipiului Chișinău au creat un grup în care au povestit în ce circumstanțe au ajuns în black list.
Un tânăr a scris că primul block și l-a luat în anul 2022: „Mă numesc Sandu și sunt blocat de Ceban (2022), Bulgac (2025), paginile oficiale de Facebook și Instagram ale primăriei (de ieri).”
Cristian Platon spune că a fost blocat pentru un comentariu care conținea critică constructivă în legătură cu niște lucrări pe care le făcea primăria. „Eram blocat când încă nu era mainstream. Rețeta? Scrie la postarea reparației străzii Albișoara că degeaba au adăugat câteva canale de scurgere dacă sistemul de scurgere nu a fost curățat preventiv. Revii cu screenshot al comentariului peste șase luni, când primăria se trezește să rupă drumul nou făcut pentru a curăța sistemul de canalizare stradală”, se arată în postarea tânărului.
Și jurnalistul #diez Maxim Pistrui a fost blocat de Ion Ceban în anul 2023, pentru că a întrebat într-un live de ce edilul nu comentează niște informații apărute despre vizita sa la Moscova. Ulterior, Maxim Pistrui a trimis o solicitare de informații la Primăria Municipiului Chișinău pentru a afla dacă există un regulament în baza căruia sunt blocați cetățenii. Colegul nostru nu a primit un răspuns până în prezent. „Astăzi, am fost blocat și pe pagina Primăriei Chișinău”, a scris Maxim într-o postare.
În acest grup sunt zeci de relatări în care jurnaliști, creatori de conținut și cetățeni de rând relatează despre circumstanțele în care le-a fost îngrădit accesul la informații publice, după ce au criticat unele acțiuni ale primarului capitalei și ale echipei sale. Blocarea cetățenilor pe paginile oficiale ale persoanelor publice, dar și pe paginile instituțiilor de stat contravine legislației în vigoare.
Transparența în procesul decizional și dreptul la informații publice
Andrei Curăraru, expert în politici publice de la WatchDog, a acuzat autoritățile municipale de cenzură și a scris că va iniția un proces dacă primăria nu va debloca persoanele restricționate. Ca argument, Andrei Curăraru a invocat două legi și două articole care demonstrează că obiceiul Primăriei Municipiului Chișinău de a bloca cetățenii „incomozi” este ilegal.
#diez a analizat aceste legi, pentru a înțelege sub incidența căreia cade primăria capitalei.
Sub incidența acestei legi cad următoarele autorități publice:
# Parlamentul;
# Președintele Republicii Moldova;
# Guvernul;
# autoritățile publice autonome;
# autoritățile administrației publice centrale de specialitate;
# autoritățile unităților teritoriale autonome cu statut juridic special;
# autoritățile administrației publice locale;
# persoanele juridice de drept public și privat care gestionează și utilizează mijloace financiare publice.
Primăria Municipiului Chișinău este vizată în mod direct de Legea nr. 239/2008.
Articolul 15 al acestei legi spune că „autoritățile publice vor asigura accesul la deciziile adoptate prin publicarea acestora în modul stabilit de lege prin plasarea acestora pe pagina web oficială, prin afișare la sediul lor într-un spațiu accesibil publicului și/sau prin difuzare în mass-media centrală sau locală, după caz, precum și prin alte modalități stabilite de lege”. Așadar, autoritățile, prin blocarea sau restricționarea unor utilizatori pe social media, limitează accesul acestora la informație.
Pentru încălcarea legii nr. 239/2008 Primăria Municipiului Chișinău poate fi trasă la răspundere disciplinară.
Punctul 1 din articolul 32 al Constituției Republicii Moldova garantează cetățenilor libertatea la exprimare, în timp ce punctul 2 indică asupra dreptului la viziune proprie. Comentariile critice scrise pe rețelele de socializare ale instituțiilor de stat nu lezează onoarea sau demnitatea funcționarilor publici. Respectiv, blocarea cetățenilor este o măsură neîntemeiată.
Constituția, în calitate de document suprem al statului, garantează dreptul absolut al cetățenilor la libera exprimare, iar pentru încălcarea acestui drept Primăria Municipiului Chișinău, la fel ca alte instituții de stat, riscă să fie sancționată, conform prevederilor Codului civil al Republicii Moldova.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)
Articolul 10 din CEDO garantează libertatea de exprimare a cetățenilor. Exercitarea acestui drept poate fi supusă unor restrângeri doar atunci când este pusă în pericol securitatea națională.
Așa cum comentariile critice aduse Primăriei Municipiului Chișinău și edilului capitalei nu afectează securitatea națională a Republicii Moldova, reprezentanții primăriei nu pot restrânge dreptul la libera exprimare a cetățenilor. Respectiv, nu-i poate bloca sau restricționa pe aceștia.
Pentru încălcarea articolului 10 din CEDO, instituțiile de stat pot fi sancționate.
Această lege are drept scop „eficientizarea procesului de informare a populației și a controlului efectuat de către cetățeni asupra activității autorităților publice și a instituțiilor publice”.
Subiecții acestei legi sunt:
# Parlamentul;
# Președintele Republicii Moldova;
# Guvernul;
# administrația publică;
# autoritatea judecătorească;
# instituțiile publice centrale și locale;
# organizațiile fondate de către stat în persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial;
# persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg, selectează, posedă, păstrează sau dispun de informații oficiale.
Primăria Municipiului Chișinău este vizată în mod direct de Legea nr. 982/2000.
Punctele 1 și 2 din articolul 11 al acestei legi menționează obligativitatea instituțiilor de stat de a asigura dreptul la informație al cetățenilor.
Așadar, prin restricționarea conturilor pe rețelele de socializare, instituțiile de stat limitează accesul acelor cetățeni la informațiile publicate acolo.
Și în acest caz instituția poate fi sancționată.
Avocatul Emil Bîzu a explicat pentru #diez că în Moldova nu există o instituție publică care se ocupă cu constatarea unei asemenea contravenții precum restricționarea cetățenilor pe social media. Totuși, el a precizat că pentru aceste acțiuni Primăria Municipiului Chișinău poate fi acționată în judecată și, în urma unei decizii judecătorești, ar putea fi obligată să deblocheze toți utilizatorii care au fost restricționați.
Totodată, el a accentuat că „primăria săvârșește o faptă ilicită, fiind pasibilă de răspundere civilă delictuală”.
Dacă și tu ai fost restricționat(ă) pe rețelele de socializare ale Primăriei Municipiului Chișinău, poți completa această petiție.
Reacții din partea autorităților
La câteva zile după scandalul cu „Ghena și Nicoleta”, Ion Ceban a oferit jurnaliștilor primul comentariu în legătură cu restricționarea utilizatorilor pe pagina de Facebook a Primăriei Municipiului Chișinău. El a declarat că „sunt anumite circumstanțe când comentariile pot fi șterse”. Totodată, edilul a negat existența unor persoane în cadrul echipei sale care s-ar ocupa de ștergerea comentariilor sau de blocarea cetățenilor.
„Chiar dacă ar exista ce spuneți dumneavoastră și nu ar fi o intervenție din exterior, în anumite circumstanțe, când sunt cuvinte necenzurate sau altele, nu pot fi admise pe pagina primăriei, iar cineva separat să se ocupe de asta, nu se ocupă”, a declarat Ion Ceban.
Primăria Municipiului Chișinău a scris că pagina sa de Facebook a fost compromisă, iar postarea despre ștergerea comentariilor incomode este rezultatul „unei accesări neautorizate”. Cu toate acestea, instituția de stat nu a precizat de ce în continuare unii oameni rămân blocați și nici nu a făcute publice informațiile cu privire la acel incident.
În cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu”, Ion Bulgac, consilier în cabinetul primarului capitalei, a spus că „pagina primăriei este curățită de comentarii care instigă la ură”. La fel, acesta a declarat că și algoritmii Facebook au rol decisiv în restricționarea unor utilizatori.
Cu toate acestea, zeci de cetățeni au completat formularul WatchDog și au povestit că au fost blocați pentru comentarii de critică constructivă. În prezent, aceștia încă sunt restricționați pe pagina primăriei.
