La alegerile prezidențiale din 2024 au participat la vot 9 din 10 persoane din categoria de vârstă 66-75 de ani. Aceasta este cea mai activă categorie de alegători, arată datele prezentate de economistul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.
O diferența de participare la vot poate fi observată între alegătorii de pe malul drept al Nistrului – 87,6 % – și cei de pe malul stâng al Nistrului – 17,1 %. În diasporă prezența la urne a fost aproximativ aceeași pentru toate grupele de vârstă. Cei mai puțini alegători au fost înregistrați în categoria de vârstă 18-25 de ani – 7,36 % dintre persoanele care și-au exercitat dreptul la vot.
Cifrele prezentate mai sus se referă la alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova, se arată într-un material publicat de ru.diez.
La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au participat 1.477.574 de cetățeni, ceea ce constituie 48,41 % din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale. Cei mai activi alegători au fost cei cu vârste cuprinse între 56 și 70 de ani, reprezentând aproape 33,16 % dintre votanți.
| Categoria de vârstă | Prezența la vot |
| între 18 și 25 de ani | 7,36 % |
| între 26 și 40 de ani | 23,7 % |
| între 41 și 55 de ani | 24,7 % |
| între 56 și 70 de ani | 33,16 % |
| mai mult de 71 de ani | 11,07 % |
La alegerile parlamentare din 2019, prezența la vot a fost de 49,21 %. Cei mai activi alegători au fost, din nou, cei cu vârste între 56 și 70 de ani, care au reprezentat aproape 32 % dintre participanți.
Expertul comunității WatchDog, Ștefan Bejan, explică această tendință prin faptul că generația în vârstă a fost formată în perioada sovietică, atunci când disciplina și supunerea erau reguli fundamentale.
În regimurile dictatoriale, precum cel comunist, participarea la alegeri nu era percepută ca un drept liber, ci ca o obligație impusă. Votul devenea un ritual al loialității față de regim. Prezența la urne era de aproape 100 %, iar absența putea trezi suspiciuni sau chiar atrage consecințe negative. Astfel, alegerile nu erau văzute în primul rând ca un act politic, ci ca o expresie a disciplinei sociale, comparabilă cu mersul obligatoriu la muncă sau cu participarea la activitățile de partid.
Ștefan Bejan, expert WatchDog
Potrivit lui, această „cultură a disciplinei” s-a înrădăcinat adânc în mentalitatea generațiilor mai în vârstă. „Chiar și după prăbușirea regimului, mulți continuă să vadă votul ca pe o datorie de neocolit, la fel de firească precum plata facturilor sau respectarea legilor. Spre deosebire de generațiile tinere, care privesc votul ca pe o alegere voluntară, cei mai în vârstă îl percep drept o obligație civică moștenită din vremurile în care disciplina colectivă primează în fața libertății individuale.”
În plus, datorită experienței de viață, generațiile mai în vârstă sunt mai conștiente de faptul că deciziile politice influențează direct aspecte esențiale pentru fiecare cetățean: serviciile medicale, beneficiile sociale, pensiile, relațiile internaționale, prețurile și multe altele.
Apropo, că tot am vorbit despre tineri, aici găsești o analiza prezenței tinerilor la alegerile din ultimii ani și factorii care influențează participarea lor.
Totodată, explicăm de ce tinerii din Moldova nu merită pesimismul de pe rețele din perioada alegerilor.
