Statisticile arată că depresia și anxietatea afectează anual mii de persoane în Republica Moldova. Și totuși, doar o mică parte dintre cei care au nevoie de ajutor se adresează specialiștilor. Mulți evită serviciile acestora, din motiv că nu înțeleg foarte bine ce presupune terapia, dar și din cauza prețurilor ridicate. În acest context, ne-am propus să aflăm ce tipuri de terapii există și cât costă să ai grijă de sănătatea mintală în țara noastră.
Pentru început însă, e important să înțelegem că există mai mulți specialiști care ne pot ajuta să ne îmbunătățim starea mintală. În cazul persoanelor care simt disconfort emoțional, tristețe persistentă sau anxietate ușoară, dar nu au nevoie de tratament medicamentos, psihologul sau psihoterapeutul reprezintă cel mai potrivit punct de plecare. Ștefan Popov, psiholog, psihoterapeut și președinte al Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie, ne-a explicat care sunt diferențele dintre cei doi.
„Psihologul este persoana care a absolvit o facultate de psihologie, atât licența, cât și masteratul. Prin urmare, poate oferi servicii de consiliere psihologică individuală, de cuplu sau de grup, dar nu și psihoterapie. Psihoterapeutul, pe de altă parte, are atât licența și masteratul în psihologie, cât și o formare specifică într-o tehnică psihoterapeutică. De regulă, aceste formări se fac în centre private și durează cel puțin trei-cinci ani.”
Potrivit lui Ștefan Popov, absolvirea unei școli psihoterapeutice include nu doar studii teoretice, ci și supervizare, iar viitorul psihoterapeut este obligat să treacă și el printr-un proces psihoterapeutic înainte de a-și lua diploma.
Ce tipuri de servicii oferă psihologii și psihoterapeuții
Referitor la serviciile psihologice și psihoterapeutice, specialistul menționează că acestea includ mai multe tipuri de ședințe, adaptate nevoilor diferitelor persoane. Una dintre cele mai frecvente este consilierea individuală, destinată atât copiilor, adolescenților și adulților, cât și persoanelor vârstnice.
În cadrul acestor ședințe, psihologul oferă suport emoțional, ghidare, recomandări și psihoeducație, ajutând clientul să își înțeleagă propriile emoții, gânduri și comportamente și să dezvolte strategii pentru gestionarea lor. Psihoterapeutul, în schimb, intervine la niveluri mult mai profunde: lucrează cu traume, tulburări afective precum anxietatea, depresia sau bipolaritatea, tulburări de personalitate și psihoze.
Există, de asemenea, consilierea de cuplu și consilierea de familie, care vizează îmbunătățirea comunicării și relațiilor între parteneri sau membri ai familiei. În aceste ședințe, specialiștii facilitează dialogul și evidențiază momentele care creează tensiuni, astfel încât participanții să poată înțelege mai bine nevoile și emoțiile fiecăruia, să rezolve conflictele într-un mod constructiv și să dezvolte relații mai armonioase și mai echilibrate.
Terapia de grup este o altă formă de intervenție, unde mai multe persoane se întâlnesc sub ghidarea psihologului sau psihoterapeutului. Participanții își împărtășesc experiențele și pot regăsi sau valida propriile trăiri în relație cu ceilalți. Aceste ședințe sunt eficiente în dezvoltarea abilităților sociale, în înțelegerea propriilor emoții și în reducerea sentimentului de izolare.
La fel, sunt și servicii specifice de diagnosticare, realizate de psihologi clinicieni sau psihoterapeuți acreditați. Aceste evaluări ajută la înțelegerea modului în care o persoană funcționează din punct de vedere cognitiv, emoțional și comportamental, iar rezultatele oferă baza pentru intervenții psihologice sau psihoterapeutice adaptate nevoilor.
Specificul terapiilor individuale conduse de psihoterapeuți
Potrivit lui Ștefan Popov, terapiile individuale conduse de psihoterapeuți pot varia foarte mult în funcție de școala psihoterapeutică absolvită și de tehnicile deprinse.
„Există terapii care pun accentul pe analiza copilăriei, terapii care se concentrează mai mult pe modul în care gândim și interpretăm realitatea, dar și terapii corporale, în care terapeutul, cu acordul pacientului, aplică tehnici ce implică corpul: exerciții de postură și mișcare, masaj terapeutic, dans etc. De asemenea, este un tip de terapie numită existențialistă. Aici e vorba despre o abordare mai filosofică, destinată persoanelor aflate în crize existențiale, care explorează teme precum moartea, sensul vieții, autocunoașterea sau autenticitatea.”
Notă: acestea sunt doar câteva dintre terapiile existente; în realitate, există zeci de tipuri diferite, fiecare cu metode și abordări specifice.
Cât costă o ședință și cum se formează prețul
Specialistul precizează că, în 2025, cele mai mici prețuri variază între 300 și 400 de lei și sunt, de regulă, stabilite de începători. Cel mai frecvent însă, o ședință costă între 700 și 1.000 de lei.
„Există și specialiști care abuzează în acest sens, fixând tarife de câteva mii de lei pe ședință. De ce spunem că abuzează? Pentru că multe persoane care au nevoie de sprijin emoțional se află într-o situație vulnerabilă și, dacă au capacitate financiară, sunt dispuse să plătească sume mari doar pentru marketing.”
Diferențe semnificative de preț între tipurile de ședințe individuale nu există. Singura excepție o reprezintă ședințele de cuplu sau de familie, care sunt, de regulă, mai scumpe cu aproximativ 30-40 % față de cele individuale. Aceasta se datorează efortului suplimentar al specialistului, care trebuie să gestioneze interacțiunea dintre doi sau mai mulți clienți.
În plus, potrivit lui Ștefan Popov, ar fi normal și ca serviciile de psihoterapie să fie puțin mai scumpe decât cele de consiliere psihologică, având în vedere complexitatea acestora și formarea extinsă a specialistului. „În Republica Moldova însă, această diferențiere nu se respectă încă, pentru că sistemul nu este bine structurat, iar clienții nu fac distincția între specialiști. Totuși, recent s-a votat legea psihologului și un punct din aceasta e legat de prețurile ședințelor. Deja urmează să vedem dacă vor fi schimbări.”
În general, specialistul menționează că serviciile psihologilor și psihoterapeuților sunt costisitoare, deoarece implică mai multe componente – de la chiria cabinetului și achiziționarea materialelor necesare, până la investițiile în formări și cheltuielile administrative.
„Formările, de exemplu, sunt foarte scumpe – câte cel puțin 5.000 de euro fiecare. Și un psihoterapeut bun nu se limitează la una singură. El practic permanent se află în formări. Pe lângă acestea, mai sunt seminarele, conferințele și literatura de specialitate necesare pentru a menține competențele la zi. În plus, psihoterapia a fost dintotdeauna considerată un serviciu de lux. Încă de la Freud, când toți clienții erau aristocrați.”
Cum să alegi un specialist potrivit
#1. Primul pas este să te informezi despre tipurile de terapie care există și să înțelegi care dintre acestea ți se potrivește, adică ce vrei să se întâmple la ședințe: să lucrezi cu traumele din copilărie, să te concentrezi pe gândurile și preocupările din prezent sau să încerci metode mai practice, cum ar fi masajul. „Nefiind informați cu privire la specificul psihoterapiei, mulți aleg adesea un psihoterapeut în mod arbitrar. Unii caută, pur și simplu, un număr de telefon pe Google, fără să conștientizeze că alegerea unui psihoterapeut implică multe subtilități și că, în lipsa unei documentări, depinde doar de noroc dacă persoana aleasă se va potrivi nevoilor.”
#2. Al doilea pas este să cauți un specialist care oferă tipul de terapie de care ai nevoie și care să se potrivească obiectivelor tale. „În procesul căutării, e importantă și verificarea studiilor, formărilor specialistului. În prezent, când legea psihologului nu este încă în vigoare și nu există un colegiu care să reglementeze activitatea, oricine își poate scrie pe ușă «psiholog».”
#3. Al treilea pas este să te familiarizezi cu personalitatea specialistului, dacă este posibil. „Dacă există materiale online cu acel psihoterapeut – podcasturi, interviuri –, ar fi bine ca potențialul client să le urmărească, pentru a înțelege și de la distanță aproximativ ce tip de personalitate are. Inclusiv, ar fi bine să citească recenzii și recomandări.”
Notă: recomandările nu ar trebui să fie unicul criteriu în alegerea specialistului. Chiar dacă un prieten sau un membru al familiei a avut rezultate foarte bune cu un anumit specialist, asta nu înseamnă că experiența va fi la fel și pentru tine.
#4. Pasul numărul 4 se referă la prima ședință. Mai exact, să observi cum te simți alături de specialist, cât de în siguranță și confortabil. „Atunci când ne întrebăm de ce depinde calitatea sau rezultatele ședințelor, unul dintre factorii principali este relația dintre terapeut și client. Chiar dacă terapeutul are diplome și acreditări multiple, el poate să nu reușească să creeze o relație de încredere. Mai mult decât atât, uneori, clientul poate simți disconfort doar din cauza expresiei feței sau a vocii terapeutului, iar în aceste condiții abordarea nu mai contează.”
#5. Cel de-al cincilea pas, atunci când ești sigur(ă) că te vei înțelege cu specialistul, este să-l întrebi ce tehnici folosește, chiar dacă ai găsit deja această informație online. Iar dacă înțelegi că nu e ceea ce îți trebuie, renunță și caută pe altcineva. „Există persoane care își fac mult timp curaj să meargă pentru prima dată la o ședință și, într-un final, nu găsesc acea conexiune cu specialistul sau abordarea nu li se potrivește. Apoi, din cauza acestei experiențe, își formează o imagine generală negativă despre toți, ceea ce nu este corect. În acest caz, ar trebui să continue căutările. Unii oameni merg la șapte-opt terapeuți până reușesc să găsească pe cineva potrivit.”
Opțiuni gratuite
În Republica Moldova activează 40 de centre comunitare de sănătate mintală, care oferă consiliere gratuită. Aici găsești lista celor din centrul țării, aici – lista celor din sudul țării, iar aici – din nordul țării. Totodată, dacă ai între 10 și 24 de ani, poți suna la linia telefonică lansată de Youth Klinic Moldova. La numărul 080080022 se răspunde în regim nonstop, apelurile fiind confidențiale și gratuite din orice colț al țării și din orice rețea fixă sau mobilă.
Conform ultimului studiu național STEPS, în anul 2021, aproximativ 18,3 % dintre adulții cu vârsta cuprinsă între 18 și 69 de ani – adică peste 300.000 de persoane – au prezentat simptome de depresie sau anxietate. Dintre aceștia, doar 1,7 %, adică puțin peste 5.000 de persoane, au apelat la ajutor specializat.
Date mai recente, de exemplu pentru 2024, încă nu sunt, însă alte studii similare arată o creștere a numărului de persoane care se confruntă cu probleme de sănătate mintală, pe fondul crizelor economice și sociale din această perioadă.
Aici găsești o serie de materiale video marca #diez în care îți povestim despre modul în care funcționăm și te ajutăm să te înțelegi mai bine pe tine și pe cei din jur.
