Am mers în două localități din țară unde, la un an de la darea în exploatare, cele două proiecte în care s-au investit peste 5 milioane de lei au deja probleme. Am găsit oameni nemulțumiți și semne vizibile de uzură, precum și fisuri în asfaltul de pe terenurile proaspăt amenajate.
Satul Cioburciu, sudul țării
În satul Cioburciu, raionul Ştefan Vodă, care se află la aproximativ 100 km distanță de Chișinău, autoritățile locale au depus dosarul la programul „Satul European 2022” cu proiectul de dezvoltare a unui complex sportiv multifuncțional. Acesta presupune renovarea terenului de baschet, volei, a pistei de alergare și a terenului de joacă. Costul total al acestui proiect a fost de aproximativ 3,4 milioane de lei.
Deși proiectul a fost terminat și dat în exploatare mai bine de un an în urmă, la sfârșitul lunii martie 2024, unii locuitori au sesizat că drumul pe unde mergeau mașinile și camioanele care efectuau lucrările a fost deteriorat și așa și nu a fost făcut înapoi.
„S-a făcut ceva bun pentru școală și pentru elevii din satul Cioburciu. În schimb, ne-a afectat puțin calitatea vieții noastre. S-a deteriorat, într-adevăr: mașini mari veneau cu materiale de construcție și s-a afectat drumul. Și acum, când plouă tare, toată apa se îngrămădește: de pe școală se îngrămădește aici, din sat tot aici se scurge și, inclusiv, ajunge până și în casă. Am avut, am avut apă în casă.”
În această privință, primarul localității, Leonid Nicolau, spune că orice drum se deteriorează și că pe ele trebuie să meargă orice tehnică.
„Materialele de construcție au fost aduse pe drumul acela. Drumul acela îi făcut încă din hehehei. Intrarea, când era aici, în drumul acesta, era strașnică. Eu, de când am devenit primar, iaca, intrarea ceea cât de cât am făcut-o, am aranjat-o. Dar că drumul a fost deteriorat… Băieți, pe drumuri trebuie să meargă tot, orice tehnică. Deteriorat… orice drum se deteriorează și din urma ploilor, mai ales din urma ploilor – îi tare strașnic ce se face.”
Drumul nu este unica problemă. O altă problemă ține de calitatea lucrărilor efectuate. Deși a trecut doar un an de la darea în exploatare a proiectului, pista de alergat are deja fisuri vizibile pe tot perimetrul ei. Mihail Teajco, locuitor al satului Cioburciu, spune că lucrările au fost făcute necalitativ și de mântuială.
„Eu nu pot să spun că… adică, nu știu câți bani s-au cheltuit, dar îmi pare că oleacă îi umflat. Adică, nu poate să fie 3 milioane și cât ai spus matale pentru aista. Îmi pare că e prea mult. […] Referitor la stadionul acesta, eu nu-s mare specialist în domeniul de construcții, dar lucrările s-au făcut. Dar deja sunt plesnituri la betonul acela pe care l-au turnat pe pista de alergare. Plesnește, se așează, adică s-a făcut la mână repede și de mântuială, ori materialele necalitative le-a pus acolo. […] Dar asta-i pistă de alergare, aleargă copii, s-au împiedicat, ce face? Cade jos, se lovește, poate să-și fărâme vreo mână sau vreun picior, doamne ferește, și așa mai departe. Adică nu-i bine că plesnește, dar plesnește din cauză că lucrările s-au petrecut fără calitate.”
La licitație a participat doar o singură companie, SCARTEH SRL, respectiv nu a avut concurență din partea altor agenți economici. Primarul localității ne-a spus că „a pus condiții” și din acest motiv a participat doar o singură companie.
„PRIMAR: Eu am pus condiții, că numai o companie, un agent economic, a participat. Dacă vrei calitate, trebuie să…
REPORTER: Dar cum dvs. puteți să puneți condiții la licitații?
PRIMAR: Da’ nu că la licitații. Nu pui condiții la licitații, pui condiții la materiale. Materialul să ne fie de aista, de aista, de aista… Poftim, participați, că licitația îi deschisă.
REPORTER: Și sunteți mulțumit de calitatea lucrărilor?
PRIMAR: Da, foarte mulțumit. Sunt mulțumit de agentul economic care a făcut lucrările.”
Cât despre fisurile vizibile de pe pista de alergat, primarul afirmă că a fost preîntâmpinat de agentul economic, care i-ar fi zis că va reveni să le repare peste doi sau trei ani.
„Pur și simplu, orice… dacă lumea ar cunoaște că orice construcție care se face, mai ales cu betonul – betonul nu-i poți face legătura. Și unde au crăpat porțiunile astea, acestea au fost legătura. Și agentul economic ne-a spus, deodată m-a preîntâmpinat: lăsați așa doi-trei ani, ca să se așeze bine betonul, tăt, tăt, tăt, și, pe urmă, când o să fie întărit bine, a să venim și o să facem conectarea să fie corectă”, susține Leonid Nicolau.
După vizita la Cioburciu am luat legătura și cu Arcadie Ignatov, directorul și fondatorul companiei SCARTEH SRL, care a făcut lucrările pe terenul complexului sportiv. Inițial, acesta ne-a spus că prima dată aude despre faptul că pista de alergare are fisuri pe tot perimetrul, dar ulterior a recunoscut că sunt necesare lucrări adiționale pentru a înlătura problema.
Să spunem așa: el (n.r. primarul) ne-a anunțat, dar, până la urmă, noi chiar astăzi am trecut pe acolo, ne-am uitat și, până la urmă, am convenit că o să fie scos stratul superior și o să fie încă o dată prelucrat și o să fie aplicat, încă o dată, stratul superior.
Arcadie Ignatov, directorul și fondatorul companiei SCARTEH SRL
Deși fondatorul companiei ne-a spus că planifică să refacă pista de alergare, nu ne-a putut da un termen exact când vor începe lucrările. Acesta a ținut să precizeze că lucrările le vor face din resursele companiei. „Nu știu, anul acesta planificăm, dar trebuie să vedem deja timpul ce ne permite, temperatura exterioară.”
În privința drumurilor deteriorate despre care ne-au spus locuitorii, Arcadie Ignatov spune că, așa cum le-a primit, așa le-a transmis. „Adică, cum au fost drumuri deteriorate, așa și le-am transmis. Nu a fost deteriorat nimic adăugător.”
Compania care a efectuat lucrările în Cioburciu, SCARTEH SRL, a câștigat în total trei proiecte în cadrul Programului „Satul European 2022”, în sumă totală de 4,7 milioane de lei. Totuși, în perioada anilor 2022-2025, de când a început programul Satul European, firma a câștigat 23 de contracte cu statul în valoare de 57,5 milioane de lei.
Am discutat cu Diana Enachi, expertă în achiziții publice la IDIS „Viitorul”, care ne-a spus că lucrările au o perioadă de garanție din partea antreprenorului. Respectiv, doar în cazul în care expiră perioada de garanție, compania nu mai are nici o responsabilitate față de lucrări. La Cioburciu, lucrările au o garanție de trei ani din partea antreprenorului, timp în care acesta este responsabil de calitatea lor. Prin urmare, încă timp de doi ani, compania SCARTEH SRL rămâne responsabilă pentru lucrările efectuate în localitate.
„Orice companie care participă la licitație își asumă că, pentru lucrările pe care le execută, va asigura o perioadă de garanție. […] În general, compania ar trebui să fie responsabilă pentru lucrările executate, pe toată durata prevăzută de garanție. Chiar și așa, dacă lucrările prezintă fisuri, înseamnă că, la etapa de recepție, primăria a acceptat lucrări neconforme cu prevederile contractuale – iar aceasta este deja o încălcare din partea primăriei. Primăria nu ar trebui să accepte lucrările până când acestea nu sunt executate conform cerințelor”, menționează experta în achiziții publice.
De asemnea, Diana Enachi spune că la Cioburciu cerințele la licitația organizată de primărie au fost exagerate și depășesc limitele cadrului legal.
Primăria a solicitat o cifră de afaceri de la antreprenori de 6,7 milioane de lei, care este o cerință abuzivă. Legea (art. 21 din legea 131/2015) spune că aceasta nu poate depăși de două ori valoarea estimată a contractului, care este de 2.798.128 de lei.
Diana Enachi, expertă în achiziții publice la IDIS „Viitorul”
Satul Zberoaia, centrul țării
În satul Zberoaia, raionul Nisporeni, care se află și el la 100 km distanță de Chișinău, autoritățile locale au depus dosarul la programul „Satul European 2022” cu proiectul de construcție a unui teren artificial de minifotbal. Costul total al acestui proiect a fost de 1,9 milioane de lei. Beneficiarii acestui proiect ar trebui să fie copiii din localitate, aproximativ 300.
Terenul de fotbal a fost dat în exploatare la sfârșitul lunii iunie 2024, adică un an în urmă. Am mers și aici la fața locului pentru a vedea lucrările care s-au efectuat și ce cred locuitorii satului despre acest proiect.
L-am întâlnit pe Valeriu Ciochină, profesor de educația fizică al Gimnaziului Bălăurești. El antrenează o grupă de fotbal de 15 copii. Dânsul spune că face antrenamentele cu elevii pe terenul de fotbal de lângă Gimnaziul Zberoaia de cel puțin opt ani, inclusiv meciurile amicale cu alte echipe, tot le fac pe terenul respectiv, nu pe cel nou construit în cadrul programului Satul European.
„Dacă s-au găsit surse, și terenul cela, vasăzică, de acum este teren mare, de standarde mari… școlii îi ajunge asta. Îi clar că el cere un pic de reparații, are probleme, dar, dacă satul, primăria a hotărât să facă un teren mare, fiindcă au tradiții frumoase, vreau să vă spun, fiindcă ei fac turnee între maturi, da, și clasele, de exemplu, vârstele 16-17; 18-19 – îi binevenit. Numai că n-am jucat pe terenul ăla, nu știu în care situație este el.“
Menționăm că în satul Zberoaia se află alte două terenuri de fotbal, unul dintre ele fiind amplasat lângă gimnaziul din localitate. Totodată, terenul artificial de minifotbal, construit prin programul Satul European, a fost amenajat chiar lângă un stadion mai mare, situat pe un câmp de la marginea localității. Astfel, satul Zberoaia, cu 1.600 de locuitori, are în prezent trei terenuri de fotbal.
„Sunt investiții foarte bune pentru sat, pentru copii, chiar și pentru persoanele care sunt pe loc. Păcat că mulți dintre noi plecăm și copiii noștri sunt plecați, și, deci, asta, din păcate. Deci, un pic târzior.”
„LOCUITOARE: Casă de cultură este, dar nu-i nică. Nu-i nimeni.
REPORTER: Dar tineri sunt în sat, care să meargă la aceste terenuri?
LOCUITOARE: Nu prea. Am rămas noi, în cârjă, aici.”
„Trebuie stadion, pentru că tineretul unde o să facă treabă? Ei trebuie să se treniruiască (trad. rus – antreneze), trebuia să… nimic. […] Acolo, și cu ghirile noi ne antrenam, cu ștanga, cu eee. Eu, la ghire, am luat locul II pe raion, dar amu, cu picioarele, nu pot, îi gata, trebuie cu cârja numai.”
O altă locuitoare din Zberoaia, care locuiește chiar lângă terenul nou construit, ne-a spus că, de când stadionul a fost finalizat, nu vede copii sau tineri jucând pe el – este mereu pustiu.
Am discutat și cu câțiva copii din localitate care jucau pe terenul de fotbal de lângă gimnaziu, aveau un meci amical. I-am întrebat dacă au jucat vreodată pe terenul nou, construit acum un an, și ne-au spus că nu, menționând că a fost deschis cu puțin timp în urmă. În același timp, părerile copiilor s-au împărțit: unii spun că le place mai mult stadionul vechi de lângă gimnaziu, fiindcă are iarbă artificială, iar alții spun că și-ar dori mai mult să joace pe terenul nou.
Terenul artificial de minifotbal din Zberoaia, construit în cadrul programului „Satul European 2022”
Terenul de minifotbal nou, construit în cadrul programului Satul European 2022, l-am găsit pe un câmp de la marginea localității, fiind amplasat lângă un teren de fotbal mai mare. Deși a fost dat în exploatare acum un an, platforma de beton pe care a fost construit are deja fisuri vizibile, iar plăcile de cauciuc nu au fost amplasate uniform și formează găuri pe suprafața terenului.
Am discutat cu primarul localității, Dinu Guțuțui, despre acest proiect, iar el ne-a spus că nu este mulțumit în totalitate de antreprenorul care a efectuat lucrările, fiindcă acesta executa mai multe proiecte concomitent în cadrul programului Satul European și nu reușea să le finalizeze pe toate, inclusiv din punct de vedere al calității.
„REPORTER: Dvs., în general, sunteți mulțumit de calitatea lucrărilor care a fost efectuată de către companie?
PRIMAR: Nu, cum, nu pe nota 5, dar… având în vedere posibilitățile care le au acum antreprenorii și luând în considerație faptul că inițial trebuia să fie importată o parte din material din Ucraina, fiind războiul, știți, s-au schimbat puțin planurile. […] Trebuia să fie importat cauciucul acesta din Ucraina, până la urmă nu țin minte cum au rezolvat ei, fiindcă n-am intrat în esența de unde procură materialele. Pe noi ne-a interesat ca toate materialele să corespundă certificatelor de calitate, în conformitate cu ce se cere în timpul când se dă în exploatare terenul. […] Au intervenit niște schimbări în ceea ce ține prețurile și au fost niște neconcordanțe în deviz. De aceea s-a primit că liniile noi trebuia să le facem, porțile ni s-au dat de la asociația raională de fotbal. Adică au fost unele probleme care au apărut nu din vina noastră, dar din situația care s-a creat în perioada aceasta, după războiul din Ucraina. […] Noi, când vorbim că dacă se trebuia de investit sau nu trebuia de investit, păi bine, dacă nu investim, cu ce se ocupă tineretul, ia spuneți-mi. De bine, de rău, vin aici și bat mingea. Dacă nu bat mingea, se duc și bat porțile sau stau cu sticla în mână. Mai bine să stea cu piciorul pe minge decât cu sticla în mână. Evident că sunt poate probleme și mai majore. La noi este problemă cu deficitul de apă vara. Dar acum am depus, în parteneriat cu Consiliul Raional, sperăm că o să ajungă apa de la Vital iar și în Zberoaia.”
Am luat legătura cu Iulian Mămăligă, fondatorul companiei NISCONSLUX, care a efectuat lucrările de construcție a terenului artificial de minifotbal în Zberoaia. Acesta ne-a spus că nu cunoaște nimic despre fisurile care au apărut timp de un an pe platforma unde a fost construit terenul, menționând că primarul nu l-a sesizat despre acest lucru.
„Despre fisuri, nu știu; trebuie să mergem la fața locului și o să vedem care e situația cu fisurile și din ce cauză sunt ele. Pur și simplu, noi nu suntem producători de beton ca să dăm careva garanții. Noi doar executăm lucrările. Dacă există probleme la calitatea betonului, nu știu, o să chemăm reprezentantul companiei de beton, o să luăm probe, o să vedem care e marca betonului și așa mai departe.”
Cât ține de plăcile de cauciuc, care nu au fost amplasate uniform și s-au format găuri pe suprafața terenului, acesta spune că a explicat primarului că trebuie să fie montate plăci de dimensiuni mai mici pe suport de beton, ultimul însă a insistat să fie montate plăcile așa cum era prevăzute în documentație, și acesta ar fi motivul de ce au apărut probleme.
„Despre plăci, noi i-am explicat din start că plăcile de 4 cm nu sunt destinate pentru a fi montate pe suport de beton. Ele au niște găuri, care se plasează anume pe nisip. Acele găuri, cumva, se compactează în nisip și stau pe suprafață. În proiect erau de 4 cm, de aceea și așa am mers. Noi i-am propus primarului să le excludem, să le schimbăm pe 2 cm, ca ele să se lipească pe toată suprafața. Primarul nu a dorit, a zis că de 4 cm. (…) Primarul ne-a sunat telefonic de două ori și ne-a spus, în general, de pavaj; nu a spus de plăci de cauciuc sau altceva. A spus că s-a lăsat puțin în partea din vale. Asta e ceea ce ne-a spus el”, menționează fondatorul companiei NISCONSLUX.
Diana Enachi, expertă în achiziții publice, menționează că, indiferent de numărul de lucrări pe care le are antreprenorul, acesta este obligat să le îndeplinească calitativ și în termenii prevăzuți.
Compania nu trebuie să-și asume contracte pe care nu le poate executa în termenul care a fost solicitat. Chiar dacă participă la mai multe licitații și, într-un final, ajunge să fie declarată câștigătoare la mai multe, dar nu are capacitatea să le execute pe toate, se poate retrage și să refuze semnarea contractului. […] În cazul în care compania nu respectă prevederile contractului de executare a lucrărilor, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ, autoritatea publică trebuie să solicite respectarea contractului, iar, în caz contrar, să nu le recepționeze și să rezoluționeze contractul. În cazul în care autoritatea publică recepționează lucrări care nu au corespuns cu cerințele impuse în contract, poartă responsabilitate.
Diana Enachi, expertă în achiziții publice la IDIS „Viitorul”
Spre deosebire de licitația de la Cioburciu, compania care a efectuat lucrările în Zberoaia, NISCONSLUX, a concurat în cadrul licitației cu alte șase companii. Totuși, din motivul că a propus cel mai mic preț, și anume 1.892.464 de lei, aceasta a câștigat tenderul. În cadrul Programului Satul European 2022, compania a câștigat două licitații în sumă totală de 3,5 milioane de lei. Iar în perioada anilor 2022-2025, de când a început programul Satul European, NISCONSLUX a câștigat patru contracte cu statul în sumă de aproximativ 4,5 milioane de lei.
În raportul de monitorizare a lucrărilor, efectuat de Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală pe 19 iunie 2025, Primăria Zberoaia menționează că, pentru cheltuielile de întreținere a terenului de minifotbal va aloca anual suma de 200 de lei.
Menționăm că, pe lângă terenul de minifotbal, Primăria Zberoaia a câștigat alte două proiecte în cadrul programului Satul European, în sumă totală de 1,3 milioane de lei, pentru renovarea unei săli de sport și termoizolarea planșeului podului la Gimnaziul Zberoaia.
Pe lângă construcția terenurilor de sport, în programul „Satul European 2022” au fost făcute și alte proiecte care se referă într-o anumită măsură la tinerii din localități. În mare parte, acestea țin de renovarea căminelor culturale, reparația școlilor și grădinițelor.
Banii pentru realizarea proiectelor din cadrul programului Satul European sunt alocați din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, adică din bugetul statului.
La sfârșitul lunii ianuarie 2025, Ziarul de Gardă a relatat despre un alt proiect din programul „Satul European”, în valoare de 10 milioane de lei, implementat în comuna Bilicenii Vechi, raionul Sângerei, unde au fost acuzații de corupție între actuala și fosta primară. Motivul: în timpul implementării proiectului au fost plătite aproape 700.000 de lei pentru materiale și lucrări care au fost văzute doar în acte, nu și în realitate.
Autor: Petru Beșleaga
Fact-checking: Marcela Zămosteanu
