Cel de-Al Doilea Război Mondial s-a încheiat oficial pe 2 septembrie 1945, după capitularea Japoniei, ce a survenit în urma lansării celor două bombe atomice asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki de către americani. Noi însă marcăm sfârșitul său pe 8 sau 9 mai, atunci când Germania nazistă a capitulat și au încetat luptele de pe continentul european.
În ultimii ani, deși copiii încă sunt aduși organizat la monumente prin unele localități ale Republicii Moldova, glorificarea războiului „câștigat de noi” nu mai este un fenomen atât de popular. Mai degrabă elevii, care au discutat cu noi în timpul documentării subiectului, spun poezii și „sunt informați despre un război tragic care a dus la moartea oamenilor”, ne spune Alexa. Totuși, ziua de 9 mai în unele regiuni este marcată în funcție de viziunile politice ale autorităților locale.
De când s-a schimbat primarul, nu mai e nicio zi a «victoriei».
Elena
Tradiția de a ține un minut de reculegere în memoria eroilor căzuți încă se păstrează, dar nu se organizează mare miting, ci o mică adunare fără tam-tamuri.
Emilian
Pe lângă festivitățile locale dedicate Zilei Europei, unele partide de orientare prorusă organizează pe 9 mai marșuri zgomotoase, la care participă în special persoane în vârstă. Astfel de manifestări, însă la o scară mult mai largă, au loc anual și la Kremlin, unde ziua de 9 mai a fost transformată într-un instrument de propagandă menit să justifice invaziile actuale ale Federației Ruse.
Istoricul Ștefan Bejan menționează că pentru Federația Rusă ziua de 9 mai s-a transformat și într-un „instrument de legitimare a regimului actual”.
Prin glorificarea acestei victorii, regimul promovează ideea unei Rusii „eliberatoare”, justificând inclusiv războiul din Ucraina. Cultul „9 Mai” este folosit politic pentru a mobiliza populația în sprijinul agresiunii asupra Ucrainei.
Ștefan Bejan
Rusia folosește retorica „eliberării de fascism” pentru a justifica invazii și crime de război. Aceasta discreditează moștenirea reală a luptei împotriva nazismului și transformă simbolurile victoriei din 1945 în instrumente de propagandă. În loc de eliberare, Rusia contemporană impune ocupație și război, inclusiv amenințări la adresa Moldovei.
Tot pe 9 mai, pe lângă depuneri de flori și „glorificarea victoriei”, Moldova sărbătorește Ziua Europei. Aceasta își are originea în data de 9 mai 1950, când Franța a propus un nou model de cooperare politică între statele europene, menit să prevină izbucnirea unor noi războaie pe continent.
Coincidența celor două sărbători, de facto, continuă să divizeze societatea și oferă unor politicieni motive de PR politic. Despre aceste detalii vom vorbi mai jos.
Dilema în legătură cu zilele de 8 și 9 mai
Germania nazistă a semnat capitularea pe 7 mai 1945 la Reims, iar sfârșitul oficial al războiului în Europa a fost declarat pe 8 mai.
La cererea lui Stalin, actul de capitulare a fost semnat, din nou, pe 8 mai seara la Berlin, în fața sovieticilor. Din cauza diferenței de fus orar, în URSS era deja 9 mai, motiv pentru care Rusia și alte țări postsovietice marchează sfârșitul războiului cu o zi mai târziu.
În Republica Moldova, oficial, continuăm să marcăm sfârșitul celui mai mare război din Europa pe 9 mai. Ba mai mult, denumirea oficială a zilei conține elemente de glorificare a evenimentelor de acum 80 de ani: „Ziua Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru Independența Patriei”.
La un PAS de a fi în rând cu Europa: în 2023, deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, care aveau majoritate, au încercat să redenumească evenimentul în „Ziua Comemorării și reconcilierii în memoria celor căzuți în Cel de-Al Doilea Război Mondial”, dar și data când el este marcat – 8 mai, precum în statele europene.
Inițiativa a fost criticată de forțele politice proruse de la Chișinău și, într-un final, legea nu a mai fost votată, iar data și denumirea zilei au rămas același.
E de menționat că sfârșitul Celui de-Al Doilea Război Mondial este marcat și în unele state europene, precum Franța, unde la fel poartă denumirea de „Ziua Victoriei în Europa” și face referire la înfrângerea fascismului. Mai nou, președintele american, Donald Trump, cunoscut pentru declarațiile sale controversate, a scris că vrea ca ziua de 8 mai să devină „Ziua Victoriei” și în SUA.
În anul 2023, Ucraina a decis că va marca victoria asupra nazismului pe 8 mai, numind evenimentul: „Ziua Comemorării și a Victoriei asupra nazismului în Al Doilea Război Mondial din perioada 1939-1945”. Astfel, spre deosebire de Republica Moldova, Kievul scoate în prim-plan comemorarea, apoi victoria.
Moldova – țară învingătoare sau învinsă?
Cel de-Al Doilea Război Mondial a început oficial pe 1 septembrie 1939, când Germania nazistă a invadat Polonia din vest. Două săptămâni mai târziu, Uniunea Sovietică a atacat Polonia din est. Aceste acțiuni nu au fost întâmplătoare, ci au fost consecința Pactului Ribbentrop-Molotov, prin care Berlinul și Moscova au convenit, în secret, să-și împartă teritoriile din Europa de Est.
În următoarele luni, Moscova a executat în Polonia ocupată peste 22.000 de persoane. Aceste evenimente sunt cunoscute drept masacrul de la Katân. Totodată, aceasta a ocupat și alte țări, precum Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, dar și teritoriul numit Basarabia.
După ce a ocupat actualul teritoriu al Republicii Moldova, Moscova a început demararea politicilor ample de rusificare și deznaționalizare, execuția așa-numitelor „elemente periculoase ale populației” și a organizat primul val de deportări.
În vara anului 1941, Germania și aliații săi, printre care și România, au atacat Uniunea Sovietică. Bucureștiul și-a reîntors Basarabia, apoi a mers mai departe, ocupând teritorii dincolo de Nistru. În război deja erau implicați și locuitorii de pe teritoriul actualei Republici Moldova. În august 1944, România a întors armele împotriva Germaniei, iar trupele sovietice au reocupat Basarabia, integrând-o din nou în Uniunea Sovietică și mobilizând populația la război.
Fiecare a cincea persoană originară din Republica Moldova care a luptat în Armata Roșie a căzut pe câmpul de luptă.
În anii 1944-1945, aproximativ 56.000 de persoane născute pe teritoriul actual al Republicii Moldova au decedat în lupta contra Germaniei naziste. După finalizarea războiului, Moscova a desfășurat în Basarabia foametea organizată, aceasta luând viața a aproximativ 200.000 de persoane. A urmat și al doilea val de deportări și execuții, procesul de rusificare al populației noastre devenind și mai agresiv.
Marșurile de 9 Mai – o tradiție mai nouă decât credeai
Anual, Federația Rusă organizează pe 9 mai parade militare. Unii dintre noi ar putea crede că ele sunt o „tradiție” care datează încă din anul 1945, însă acest lucru este un fals. Din 1945 până în 1990, Uniunea Sovietică a desfășurat cu ocazia „Zilei Victoriei” doar patru parade.
Artur Leșcu, doctor în istorie, spune că, după 1949, veteranii de război nu au primit premii, iar 9 mai a fost declarată zi liberă doar în anii 1945, 1946 și 1947.
Stalin înțelegea foarte bine că victoria a fost obținută cu un preț mult prea mare, pe care popoarele din URSS nu îl puteau ierta ușor și nici uita prea repede. Nemulțumirea ar fi putut provoca proteste, iar nemulțumiți erau milioane de civili. Pierderile uriașe au fost cauzate nu atât de armatele lui Hittler, cât de proasta gestionare a apărării organizate de Stalin.
Artur Leșcu
Istoricul spune că, după încetarea războiului, regimul și-a construit ideologia pe principiul că atrocitățile nu trebuie să se repete niciodată, respectiv manifestările pompoase erau evitate. Totuși, în timp, „propaganda și cultul morții au început să înlocuiască treptat adevărul despre atrocitățile întâmplate”.
Paradele anuale din Federația Rusă au început în anul 1995, iar după venirea lui Vladimir Putin la putere, potrivit istoricului, ele s-au transformat într-o ideologie statală.
Mitul victoriei oferă Rusiei de astăzi iluzia grandorii și o ajută la acoperirea golurilor lăsate de destrămarea imperiului sovietic. Kremlinul își asumă de facto întregul merit pentru victoria într-un război la care Rusia are la fel de multe merite precum alte popoare din URSS, inclusiv Ucraina. Dar și Polonia sau Marea Britanie.
Artur Leșcu
Ziua de 9 mai în Federația Rusă, pe parcursul ultimilor ani, s-a transformat și într-o modalitate de promovare a imperialismului rusesc, iar inscripții precum „Spre Berlin”, „Putem repeta” sau „Pentru patrie, pentru Stalin” în continuare circulă pe mașinile sau rețele de socializare ale unor locuitori din Rusia.
Ba mai mult, propaganda de la Kremlin de ani buni obișnuiește să povestească locuitorilor săi despre cum Moscova va cuceri militar Ucraina, Europa și va învinge SUA. În discursurile actorilor de la Kremlin este vizată și Republica Moldova, care, în ultimele luni, dintr-o „țară săracă și cu oameni puțin inteligenți” a fost transformată într-un „stat rusofob”.
Marșurile de la noi, chiar și pe timp de război
În Republica Moldova, marșurile dedicate zilei de 9 mai au început din anii 2000, odată cu venirea lui Vladimir Voronin la putere. PCRM a legat sărbătoarea de propria imagine politică. După anul 2009, marșurile au început să fie organizate și de Partidul Socialist, iar ex-președintele Igor Dodon a preluat organizarea lor.
Fastul marșurilor nu a încetat nici după invazia rusă din Ucraina. Ba mai mult, unii politicieni de la Chișinău au vizitat inclusiv parada de la Kremlin, iar oligarhul condamnat Ilan Șor a anunțat crearea blocului politic „Victoria”.
În acest an, forțele politice proruse de la Chișinău și zeci de canale de propagandă afiliate Moscovei au demarat încă de la începutul primăverii o amplă campanie de promovare a zilei de 9 mai. Igor Dodon a menționat că la eveniment vor fi „mai mulți ca oricând”.
