Datele furnizate de către Ministerul Educației și Cercetării (MEC) ne arată că circa 13 % dintre candidați au ales să studieze științele economice la universitățile naționale în anul academic 2024/2025. Aurelia Tomșa, doctoră în economie la Academia de Studii Economice a Moldovei, menționează că în orice domeniu, indiferent de țară, există un departament responsabil de gestionarea aspectelor economice. Din acest motiv, evidențiază ea, un absolvent al Facultății de Economie poate activa, practic, în orice sector.
Diversitatea funcțiilor pe care un absolvent al Facultății de Economie le-ar putea ocupa în Moldova o confirmă și Valerian Moraru, ofițer superior în afaceri economice la Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Tânărul a urmat un masterat în economie și guvernare la Universitatea din Leiden și susține că economia este, într-adevăr, un domeniu vast. Cel mai des, cei care fac o licență în economie, vor învăța practic despre toate sectoarele. Drept urmare, un prim sfat din partea lui Valerian ar fi să găsești un microdomeniu în care să te specializezi. „Sunt multe domenii economice pe care ar trebui să le iei în considerare. Aici vorbim despre finanțe, politică monetară, afaceri, asigurări. De exemplu, un economist poate să se angajeze la Banca Națională. Ulterior, ar putea să se dezvolte în cadrul băncilor comerciale.”
Totodată, cei cu studii superioare în economie s-ar putea orienta către companiile de consultanță, antreprenoriat, agricultură, industrie. „Tu alegi cum vrei să-ți modelezi cariera. Important este ca, atunci când mergi să studiezi, să fii interesat de această știință a alegerilor, pentru că asta presupune economia. Ea te învață cum să vezi anumite procese în societate”, afirmă Valerian. Pentru a identifica nișa în care te vei regăsi cu adevărat, tânărul accentuează că specializarea este un must înainte de a reveni acasă.
Ulterior, dobândirea experienței și dezvoltarea unor abilități îți permit să lansezi propria ta afacere. „În economia reală, agentul economic vrea să obțină profit și să valorifice potențialul angajaților. Când vede că poți oferi mai mult, îți oferă și el mai mult pentru a te motiva. Și, într-un an sau doi, poți ajunge în managementul de top”, spune Aurelia Tomșa.
Condițiile de muncă în domeniul economic
Particularitățile profesiei de economist și mediul de lucru în sectorul economic, la fel, diferă în funcție de compania la care alegi să te angajezi. Aurelia Tomșa recunoaște că situația de aici nu poate fi comparată cu țările din Uniunea Europeană. „Diferențele privind condițiile mediului profesional se simt față de ceea ce au văzut studenții noștri în țările unde învață. Dar asta nu înseamnă că e rău. În funcție de domeniu și de segment, lucrurile diferă.”
Valerian descrie economistul ca un „muncitor cu guler alb”, care, de regulă, va activa într-un birou, cu un program fix, asta dacă nu decide să lanseze o afacere. „Economistul clasic stă în birou, bea cafea și desenează grafice, încercând să identifice tendințe economice în liniuțe și cifre. Este un job care necesită atenție la detalii, capacitatea de a observa tendințe mici în date complexe, concentrare, fiindcă faci analize în mod constant. Ai nevoie de abilități de a aplica datele statistice și cunoștințe în big data.”
Pentru a evita totuși rutina biroului, tânărul te îndeamnă să interacționezi și cu mediul de afaceri pentru a înțelege realitatea și pentru a-ți crea o rețea de networking.
Salariile la începutul unei cariere în domeniul economic
Motivația financiară, de asemenea, depinde de sectorul în care tânărul absolvent își dorește să se specializeze. Potrivit Biroului Național de Statistică, câștigul salarial mediu lunar brut, în trimestrul IV al anului 2024, era de circa 28.000 de lei pentru cei care practică activități financiare și de asigurări.
Valerian crede cu fermitate că un absolvent al Facultății de Economie poate face bani acasă pentru un trai confortabil, atât în sectorul public, cât și în cel privat. „Vorbind despre instituțiile publice, salariile încep de la 11.000-12.000 de lei pentru cele mai inferioare poziții la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării sau la Ministerul Afacerilor Externe (MAE). În mediul privat, după un an sau doi de experiență, remunerările pot ajunge până la 20.000-25.000 de lei. Le-aș recomanda tinerilor să folosească sectorul public ca pe o trambulină care să-i propulseze. Dacă sunt interesați, ulterior pot obține un salariu decent și în sectorul public.”
Doctora în economie precizează că în cazul tinerilor care revin de peste hotare pentru a se angaja există și alte onorarii, diferite de salariul obișnuit. De exemplu, ei ar putea beneficia de granturi, burse, reduceri de taxe, subvenții pentru antreprenori, acces la credite. „Pot exista și motivații profesionale, cum ar fi locuri de muncă în instituțiile publice. Confortul financiar este important, dar la fel de important este confortul legat de societate, infrastructură, divertisment, cultură, posibilități de relaționare, securitate, sănătate. Toți acești factori pot fi motivaționali pentru cei care activează și vor să activeze într-o economie.”
Provocări și abilități la începutul carierei
În calitate de tânăr absolvent al unei facultăți de economie din afara țării, trebuie să fii conștient că odată ce îți dorești să activezi pe piața muncii din Moldova, realitatea în care vei lucra diferă de cea din străinătate. Trebuie să recunoaștem că Republica Moldova se află la o altă etapă de dezvoltare din punct de vedere economic, în comparație cu țările în care de obicei tinerii moldoveni merg la studii. De aceea, Valerian lămurește că la facultate este esențial să înțelegi esența conceptelor, deoarece atunci când vei reveni acasă, vei fi nevoit să aplici cele învățate în termeni reali.
Pe lângă diferențele privind nivelul de dezvoltare al sistemului economic din Moldova și cele din străinătate, Aurelia Tomșa spune că mentalitatea din Moldova ar putea fi un obstacol pentru cei care vin de peste hotare. „Este absolut normal să existe provocări, mai ales că vorbim despre lumi diferite – Moldova și sistemele economice din care vin, de obicei, absolvenții noștri. Depinde și de gradul de pregătire al persoanei. Cu cât este mai experimentată, cu cât mai multe stagii de practică a făcut în diverse companii, cu atât va avea și alte viziuni, iar această experiență o poate folosi și în activitatea de aici.”
O altă provocare enunțată de către ofițerul superior în afaceri economice este deconectarea de la realitățile moldovenești. „Eu am venit din Regatul Țărilor de Jos și acolo era un total alt nivel de dezvoltare. Mi-a fost greu să proiectez ceea ce am învățat despre un sistem și o economie de piață avansată pe o economie de piață mai puțin avansată. Este esențial să rămâi conectat la ceea ce se întâmplă acasă, la rapoartele pe care le publică organizațiile neguvernamentale.”
Din aceeași categorie a barierelor fac parte și așteptările salariale ale tinerilor, similare cu cele din Vest. Valerian subliniază că uneori aceștia nu înțeleg că acasă condițiile sunt diferite și există un confort al familiei sau al societății. „Unii tineri nu au răbdare să lucreze pentru stat un an, doi, trei, iar apoi să se dezvolte sau să-și deschidă o afacere. Dacă decizi să revii acasă, trebuie să fii suficient de umil ca să înțelegi că poți începe de la o poziție sau un salariu care nu este cel mai mare. Acum este destul de ușor să avansezi în carieră și să obții un salariu care îți permite un trai confortabil acasă.” Solicitarea unei măriri de salariu, de exemplu, ar trebui să fie însoțită de niște dovezi precum că deții anumite abilități. „Pentru o companie un angajat este o sursă de profit. Acesta trebuie să genereze mai mult decât este plătit. Asta e o logică economică simplă. Dacă nu ai generat nimic, ambițiile trebuie un pic temperate.”
Pentru o integrare fără dificultăți în câmpul muncii, specialiștii enumeră câteva capacități de care ar trebui să dea dovadă un viitor economist:
# dexteritate în analiză și cercetare;
# capacitatea de a prelucra volume foarte mari de date;
# abilitatea de a se încadra în diverse domenii;
# o viziune largă asupra lucrurilor;
# capacitatea de a lua decizii folosind mai multe componente;
# estimarea riscurilor;
# evaluarea pieței;
# să învețe și să se perfecționeze pe întreg parcursul carierei.
Piața de muncă a Republicii Moldova este flexibilă, din acest motiv doctora recomandă perfecționarea permanentă. „Abilitățile de comunicare și relaționare trebuie să le ai și să le dezvolți – acestea sunt fundamentale.” În opinia lui Valerian, economiștii reprezintă niște surse de informare importante pentru companii, fiindcă anume ei sunt cei care oferă informații despre piață, posibile predicții pentru viitor. Pornind de la acest rol, abilitățile soft, precum comunicarea asertivă, negocierea, prezentarea convingătoare sunt uneori mult mai esențiale decât abilitățile hard.
Dacă după revenirea în Republica Moldova te confrunți cu identificarea unui loc de muncă, atunci poți accesa cu încredere Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Site-ul îți va oferi mii de funcții vacante. „O altă modalitate de a identifica un loc de muncă sunt târgurile de carieră. Avem inclusiv o expoziție a târgurilor de carieră care se organizează la Moldexpo, minimum o dată pe an. Fiecare instituție chiar organizează astfel de evenimente, unde vin agenții economici și recrutează tineri specialiști”, povestește doctora în economie.
Încă o opțiune ar fi portalul civic.md. Platforma îți pune la dispoziție câteva rubrici ca angajare, burse, stagii, voluntariat, care te vor ajuta să-ți găsești jobul potrivit. Valerian spune că sectorul public oferă o varietate de locuri de muncă vacante. Tinerii sunt încurajați să lucreze pentru stat, cel puțin pentru a acumula experiență.
Echivalarea studiilor
Dacă îți dorești să activezi în câmpul muncii din Republica Moldova, atunci, în unele cazuri, va trebui să-ți echivalezi diploma. De regulă, angajatorul decide dacă are sau nu nevoie de o echivalare a diplomei. Actele de studii pentru recunoaștere, echivalare și autentificare se depun la Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație al MEC. Depunerea actelor de studii se face doar în baza programării prealabile aici.
Recunoașterea și echivalarea actului de studii are loc în funcție de:
# tipul programului de studii/programului de formare profesională;
# numărul de credite transferabile;
# conținutul programului de studii/de formare profesională;
# calificare profesională (suplimentul la diplomă/certificatul de calificare), prin comparație cu sistemul educațional național, în vederea stabilirii nivelului pe care acestea le conferă în învățământul național.
Procedura de recunoaștere și echivalare durează 30 de zile lucrătoare de la data depunerii dosarului complet. Dosarul trebuie să conțină următoarele acte:
# o cerere adresată MEC, prin care se solicită recunoașterea și echivalarea actului de studii;
# o fotocopie a actului de studii;
# suplimentul la diplomă/foaie matricolă și/sau alte documente adiționale;
# o fotocopie a actului de studii, în baza căruia a fost posibilă continuarea studiilor în străinătate;
# procura notarială;
# fotocopia buletinului de identitate/pașaportului.
Aurelia Tomșa precizează că ar trebui să acorzi o atenție deosebită acestei etape, deoarece acest lucru este în interesul tuturor. În procesul de echivalare, se verifică inclusiv dacă instituția la care ai învățat se regăsește în sistemul de învățământ al țării respective, dacă notele corespund, dacă actele sunt valide și dacă există confirmări de acreditare. „Diplomele în limbile franceză, engleză, rusă și română se acceptă așa cum sunt, iar actele în alte limbi trebuie traduse în limba de stat.”
De exemplu, după ce a revenit acasă, Valerian nu a fost nevoit să-și echivaleze actul de studii. „Autoritățile chiar așteaptă foarte mult studenții din diasporă. În perioada în care am activat la MAE, m-am simțit valorizat tot timpul acolo, pentru că ei mă vedeau ca pe acel tânăr care s-a întors. Nu au solicitat echivalarea diplomei. Asta a fost valabil chiar și în condițiile de depunere a dosarelor, care presupuneau prezentarea unui extras al notelor, dar în cazul meu nu a fost necesar.”
Oportunități profesionale
Angajatorii care recrutează tinerii absolvenți investesc frecvent în dezvoltarea acestora prin intermediul oportunităților pe care le oferă. Odată ce devii parte a unei echipe, vei beneficia de numeroase traininguri, instruiri pentru dezvoltarea ta profesională. „Angajații pot oferi o valoare adăugată mai mare atunci când sunt instruiți, când au experiențe diversificate, când au un tip de comunicare eficientă în colectiv. Majoritatea companiilor organizează traininguri, indiferent că vorbim despre finanțe, bănci, sistem bancar, structuri guvernamentale”, adaugă Aurelia Tomșa.
La etapa actuală, oportunitățile din Moldova sunt fără precedent, explică Valerian. Pe de o parte, acestea se datorează procesului de integrare în Uniunea Europeană și programelor de finanțare disponibile, iar pe de altă parte – lipsei forței de muncă, care oferă posibilități rapide de avansare în carieră pentru tinerii profesioniști.
Oportunitățile profesionale din partea angajatorilor sunt și un rezultat al ineficienții universităților de a pregăti specialiști aliniați la necesitățile pieței de muncă. Valerian consideră că această lacună impune companiile să dezvolte propriile cursuri de formare, să organizeze instruiri în afara țării, să aducă mentori în companie. „Deși situația este mai îmbucurătoare decât acum 10-15 ani, totuși încă există un decalaj între competențele absolvenților și cerințele angajatorilor.”
Dacă după finalizarea studiilor peste hotare ți-ai propus să revii acasă pentru a pune umărul la economia țării, atunci cei doi specialiști îți oferă câteva sfaturi pentru începutul carierei tale:
# nu-ți fie frică să încerci lucruri noi;
# învață și dezvoltă-te continuu;
# construiește-ți un plan de acțiuni clar pe termen scurt, mediu și lung;
# compară posturile de muncă la care ai putea fi acceptat peste hotare cu cele din Moldova;
# începe cu un stagiu de practică, chiar și plătit modest;
# participă la traininguri, conferințe;
# nu pretinde funcții înalte și salarii mari de la început;
# identifică un mentor care te-ar putea ghida și care o să-ți ofere feedback;
# renunță la rețineri, fiindcă pentru cei tineri absolut toate ușile sunt deschise.
Experiența lui Valerian poate servi drept o sursă de motivație pentru tine dacă preconizezi să revii acasă. De exemplu, tânărul a ales să se întoarcă în Republica Moldova, chiar dacă a primit oferte de muncă și în Țările de Jos. „Dacă doream să mă încadrez în câmpul muncii din Țările de Jos, pentru început trebuia să fac trei-patru stagii de practică neplătite. Ulterior, aș fi fost nevoit să lucrez la consolidarea unei rețele de networking. După ce am depus dosarul la MAE, am văzut că din primul an experiența mea profesională conta, îmi asumam responsabilități, lucram direct la dezvoltarea țării mele. Consider că tinerii ar trebui să urmeze stagii de practică chiar în timpul studiilor, fiindcă astfel își vor dezvolta și cariera într-un mod mai rapid.”
Datorită programului lansat de #diez – Moldova Brain Gain – în colaborare cu Ambasada Țărilor de Jos, unii tineri din Republica Moldova care învață în Țările de Jos au reușit să practice cunoștințele acumulate în cadrul instituțiilor naționale. În vara anului trecut, Maria Barburoș, studentă la specialitatea Econometrie și Cercetare Operațională de la Universitatea Maastricht, a efectuat un stagiu de șase săptămâni la Biroul Național de Statistică. Tânăra afirmă că econometria este folosită în Moldova, dar există puțini specialiști în acest domeniu. Este un sector foarte necesar și cu perspective bune în viitor.
O altă stagiară a aceluiași program, Victoria Brânza, își face studiile la Facultatea de Economie și Management în cadrul Universității din Tilburg. Când tânăra a primit mesajul pe poșta electronică că va face stagiul la Expert-Grup, a fost foarte fericită, fiindcă avea această organizație în gând. Una dintre cele mai valoroase lecții pe care le-a învățat în cadrul stagiului a fost cea despre etica de lucru. „Am înțeles cum e să lucrezi într-o organizație și am văzut procesul de distribuire a sarcinilor și raportărilor. M-am simțit parte din echipă, nu doar ca stagiară, ci și ca un angajat activ.”
Mihail Mologan este student la Facultatea de Economie și Economia Afacerilor în cadrul Universității Erasmus din Rotterdam. Tânărul a făcut parte din programul Moldova Brain Gain și timp de șase săptămâni a realizat un stagiu la MAIB. Stagiul i-a oferit ocazia să își consolideze abilitățile de comunicare, să înțeleagă cum e să lucrezi într-o companie mare și să trăiască din plin fiecare zi. „Prima dată niciodată nu o uiți și prima dată ca stagiar mi-a plăcut anume lifestyle-ul de a merge la birou, de a lua prânzul cu colegii, de a socializa. Oficiul era modern, cu design după standardele europene și cu open space. Era plăcut.”
În curând, vom lansa o nouă rundă a programului de internshipuri plătite pentru studenții și absolvenții din Țările de Jos. Stagiile vor avea loc în această vară și se vor desfășura la diferite organizații din Moldova.
Moldova Brain Gain este o campanie educațională lansată de #diez și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Prin intermediul acesteia, ne dorim să reconectăm studenții și studentele care-și fac studiile la universități neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i/încurajându-le astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare, contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.
