În nuvelele și în romanele recomandate pentru lectură se întâlnesc diverse personaje, care se clasifică după mai multe criterii. Unul dintre acestea este tipul uman pe care îl reprezintă. În acest articol, te invităm să afli care sunt personajele din textele literare care reprezintă tipul uman al tânărului sau al tinerei în devenire.
La orele de limba și literatura română, elevii de liceu studiază o serie de texte. Pe lângă acelea din manualele școlare, există o listă cu lecturi recomandate pentru fiecare clasă: a X-a, a XI-a și a XII-a. Lucrările lirice îl au prezent pe eul liric. În schimb, cele epice și cele dramatice sunt reprezentate de o varietate de personaje. Prin caracterizarea acestora elevii le creează un tablou amplu, ca ulterior să îi clasifice într-unul dintre tipurile umane studiate.
Tipul tânărului sau tinerei în devenire reprezintă personajele literare care de-a lungul narațiunii se remarcă prin mai multe schimbări pozitive. Observarea procesului de maturizare, oferirea unor modele educaționale, precum și împărtășirea valorilor umane actuale sunt unele dintre aspectele care ar include personajul în această tipologie.
Ionuț Jder
Ionuț Jder este unul dintre personajele principale din romanul „Frații Jderi”, de Mihail Sadoveanu. Începutul de roman îl prezintă ca fiul din afara căsătoriei al lui Manole Păr-Negru, comisul de la Timiș aflat în slujba lui Ștefan-Vodă. De-a lungul întâmplărilor, Ionuț, mezinul familiei, trece de la tânărul care abia învăța cum să mânuiască sabia în fața dușmanului, la bărbatul care e vrednic în bătălii și care ajunge apărătorul domnitorului. Această trecere dintre adolescență și maturitate îl face pe Ionuț să cunoască trădarea în luptă, pierderea dragostei, dar și riscul propriei vieți. Vitejia de care a dat dovadă și statornicia în luarea deciziilor îl prezintă drept un personaj din categoria tipului uman al tânărului în devenire.
Felix Sima
Felix Sima este unul dintre protagoniștii romanului „Enigma Otiliei”, de George Călinescu. Proaspăt absolvent al Liceului Internat din Iași, rămas orfan, Felix pleacă la București pentru a deveni student la Medicină. Tânărul ajunge la casa unchiului său, unde urmează să locuiască. Acolo o întâlnește pe Otilia Mărculescu, fiica vitregă a lui Giurgiuveanu. Acesta se îndrăgostește de Otilia, iar întâmplările ulterioare îl fac să cunoască povara singurătății, precum și iubirea neîmpărtășită în contradictoriu cu realizarea marelui vis – de a-și duce la bun sfârșit studiile la Medicină. Imaginea lui Felix Sima, a tânărului în devenire, este conturată de evoluția personală, reflectată prin intermediul deciziilor luate. Sfârșitul romanului îl prezintă pe Felix drept un profesor universitar remarcat, autor de memorii și de comunicări științifice, colaborator în tratate de medicină.
Titu Herdelea
În romanul „Ion”, de Liviu Rebreanu, este prezentată și povestea familiei Herdelea, care are o influență majoră asupra vieții satului. Titu Herdelea este cel mai mare dintre copiii familiei. La ai săi 23 de ani, tânărul este pasionat de lectură și poezie. În ciuda insistențelor familiei de a se face preot sau învățător, alege să meargă pe propriul drum. Îi plăcea să scrie poezii, una dintre ele fiindu-i publicată în revista „Familia”. Se frământa cu dorințe nelămurite, cu planuri peste puterile lui, dar pe care dorea să le realizeze. Ajunge la Sibiu, ca reprezentant al „Tribunei Bistrița”, unde cunoaște o lume nouă, influentă. Ideile discutate despre unirea românilor de dincoace și de dincolo de Carpați îl captivează. Subiectul prezintă interes în rândul clasei înalte a intelectualilor, în care Titu ajunge, ca un tânăr talentat, pasionat de literatură. Printr-un șir de stări, pe alocuri cu caracter antagonist, Titu Herdelea înglobează imaginea unui tânăr în devenire.
Elena Velceva
Elena Velceva, menționată frecvent ca Lența, este protagonista romanului „Și a fost noapte…”, de Aureliu Busuioc. Lența este absolventa gimnaziului de menaj și visează să meargă la Chișinău, la Institutul Pedagogic. Mama fetei insistă ca aceasta să se căsătorească cu Plamen, pețitorul Lenței. Era anul 1944, iar în micul oraș din sudul Basarabiei, oberleutnantul austriac Werner Storch ajunge acolo împreună cu unitatea militară pe care o conduce. Aceștia sunt cazați în casa Lenței pentru o scurtă perioadă, până ajung sovieticii. Totuși, Elena se îndrăgostește de tânărul austriac Werner. Războiul îi desparte, iar Lența pleacă la Chișinău să își urmeze studiile, dincolo de căsătoria mult așteptată de către mama sa. În 1953, tânăra lucra la teza sa de aspirantură, fapt care i-a permis să iasă dincolo de granițele URSS. În scopul cercetării, Lența ajunge în Bulgaria, Polonia, Franța etc. În ciuda presiunilor sociale, Elena Velceva reprezintă tipul uman al tinerei în devenire, care reușește să-și îndeplinească visul de a studia într-o perioadă de mare constrângere politică.
Rusanda Cibotaru
Rusanda este una dintre protagonistele romanului „Frunze de dor”, de Ion Druță. Împreună cu prietena sa, Domnica, tinerele care par nedespărțite, trec printr-o serie de încercări însoțite de decizii care le fac să pară tot mai diferite. Rusanda reprezintă tipul uman al tinerei în devenire, în timp ce Domnica rămâne să ilustreze tipul unei fete ordinare a anilor ’50. Domnica a terminat doar patru clase, în timp ce Rusanda și-a continuat studiile. Ceva timp mai târziu în Valea Răzeșilor vine un tânăr învățător care îi propune Rusandei să urmeze și ea calea pedagogiei. Fata acceptă, pleacă la Soroca, la cursuri, și se întoarce profesoară în satul natal. Tânăra Rusanda Mihailovna ajunge subiect de discuție atât pentru oamenii neobosiți ai localității, cât și pentru Gheorghe Doinaru, băiatul care o iubea. De când a devenit profesoară, tânărul se lamentează dacă poate sau nu să o ceară de soție, el fiind doar un biet muncitor al câmpurilor și al ogoarelor. Dincolo de marea dezamăgire pe care o trăiește în iubire, Rusanda sparge tiparul unei societăți constrânse în viziuni și devine profesoară pentru copiii din Valea Răzeșilor.
Te invităm să vezi și care sunt filmele regizate în baza romanelor și nuvelelor recomandate la bac.
