Codul educației zice că în învățământul primar pot fi organizate clase sau grupe cu program prelungit (GPP). Nu fac parte din orele obișnuite de la școală și nu sunt incluse în programul obligatoriu.
Cu alte cuvinte, grupele sunt activități suplimentare pe care școlile le pot organiza, dar doar dacă există bani suplimentari pentru acestea. Grupele pot fi finanțate din bugetul de stat sau din alte surse legale: plăți de la părinți – cu condiția de a fi virați în contul trezorerial al instituției de învățământ –, granturi sau donații.
De unde a început finanțarea grupelor cu program prelungit
Sursă: gds.ro
Până în anul 2021, cheltuielile pentru GPP erau achitate din bugetul școlilor. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, în septembrie 2021, unele școli nu au avut resurse necesare pentru a deschide grupe cu program prelungit. Drept soluție, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport (DGETS) a solicitat peste 5 milioane de lei de la Direcția Generală Finanțe a Primăriei municipiului Chișinău pentru a oferi finanțare.
În urma acestei intervenții, din 11 octombrie 2021, numărul grupelor a crescut de la 723 la 1.012 în 114 instituții. Inițial, finanțarea a fost stabilită până la 31 decembrie 2022. Potrivit șefului adjunct al DGETS, Andrei Pavaloi, din ianuarie 2022, Primăria Chișinău a preluat toate cheltuielile pentru grupele din municipiu. Respectiv, școlile urmau să primească bani pentru finanțarea grupelor de la DGETS.
Conform unui buletin informativ al primăriei în domeniul educației emis în mai 2023, pentru activitatea grupelor autoritatea publică locală a alocat peste 35 de milioane de lei în anul 2022 și 72 de milioane de lei în 2023.
Problema finanțării din 2024
Sursă: Dumitru Angelescu/Libertatea
Pe 3 ianuarie 2024 în spațiul public a apărut o circulară prin care DGETS din cadrul Primăriei municipiului Chișinău a anunțat despre „suspendarea activității claselor și grupelor cu program prelungit pentru semestrul II al anului de studii 2023/2024”. Cu o zi înainte, în data de 2 ianuarie, viceprimara Olga Ursu precizase că DGETS va trebui să „eficientizeze cheltuielile care țin de grupele cu regim prelungit, dar și alte servicii educaționale complementare” (cursuri opționale, ateliere și cluburi extracurriculare) achitate de primărie.
Decizia menționată de Olga Ursu a fost luată de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a municipiului Chișinău pe 29 decembrie 2023, iar motivul invocat a fost alocarea bugetului insuficient pentru primărie din bugetul național.
Documentul privind sistarea GPP a fost semnat de șeful adjunct al DGETS, Andrei Pavaloi, și a fost expediat instituțiilor de învățământ din municipiu. Ulterior, a fost făcut public în grupul de Facebook „Părinți solidari”.
Contactat atunci de #diez, șeful DGETS a menționat că, prin intermediul CSE, s-a decis sistarea finanțării acestor grupe, nu a activității acestora. „Când a fost adoptat bugetul național, s-a constat un deficit bugetar enorm, iar identificarea anumitor resurse financiare pentru susținerea activității grupelor cu program prelungit nu a fost posibilă. În acest context, prin intermediul CSE, s-a decis sistarea finanțării acestor grupe, nu a activității. Probabil s-a făcut o anumită interpretare de către mai mulți oameni sau ceva nu a fost pe înțelesul tuturor.”
Comparând textul din circulară cu declarațiile lui Andrei Pavaloi, se poate observa că mesajele sunt diferite. Decizia primăriei de a închide grupele cu program prelungit a fost criticată pe rețelele de socializare. În fața instituției au protestat mai mulți părinți și politicieni, iar în spațiul public a fost lansată o petiție către Ion Ceban.
Soluția inițială propusă de DGETS
Într-o încercare de a menține existența GPP, reprezentanții municipalității au identificat o formulă aprobată de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) din Chișinău. Mai exact, soluția oferită de primărie era ca părinții, care vor dori să își înscrie copiii la ore suplimentare, să achite sume unice. Tariful ar fi trebuit să varieze în funcție de numărul de ore cu care va fi prelungit programul.
Astfel, zilnic, trei ore de program prelungit ar fi costat 360 de lei lunar, iar șase ore – 690 de lei. Potrivit lui Pavaloi, sumele au fost calculate în baza salariului pe care ar fi trebuit să îl primească învățătorii și a cheltuielilor de întreținere a instituției.
20 % dintre elevii care provin din familii vulnerabile, înscriși în clasele cu program prelungit din Chișinău, mai exact circa 6.000 de copii, urmau să fie scutiți de taxa pentru aceste servicii.
Întrebat despre modalitatea prin care părinții ar fi achitat, șeful adjunct al DGETS a zis că prin MPay, cum se întâmplă în cazul plăților pentru procurarea produselor alimentare în grădinițe.
Anularea soluției propuse de Chișinău
Mai târziu, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a anunțat că CSE la nivel central a anulat dispoziția CSE Chișinău. Potrivit lui, CSE Chișinău nu avea atribuții precum impunerea colectării taxelor de la părinți.
Totodată, Viorica Negrei, șefa direcției de management în învățământul general de la MEC, preciza că „decizia urma să fie luată de Consiliul Municipal Chișinău (CMC). În acel moment însă a fost luată de CSE Chișinău. Această instituție activează în baza unor decizii emise de CSE națională. Astfel, a apărut o interpretare privind incompatibilitatea deciziei luate, nu a banilor ca valoare sau destinație.”
Cu alte cuvinte, potrivit Vioricăi Negrei, problema a fost următoarea: CMC era responsabilă să ia o decizie referitoare la achitarea taxei de către părinți pentru GPP. Această decizie a fost luată de CSE Chișinău, care nu ar fi fost în drept să o facă. Respectiv, CSE la nivel central a anulat dispoziția CSE Chișinău.
În același timp, Andrei Pavaloi crede că decizia luată de CSE națională a fost luată „ca să pună în dificultate părinții și să blocheze activitatea grupelor cu program prelungit”.
Circa 20.000 de părinți au fost de acord să achite pentru GPP, dar autoritățile centrale au vrut să blocheze buna funcționare a grupelor.
Andrei Pavaloi, șeful adjunct al DGETS
Regulamentul de funcționare a grupelor cu program prelungit aprobat de MEC
La sfârșitul lunii martie 2024, MEC a elaborat o metodologie de finanțare a grupelor atât din Chișinău, cât și din restul republicii. Potrivit documentului, activitatea grupelor cu program prelungit este finanțată de către părinții care doresc să își lase copiii la școală după lecții. Costul lunar al acestui serviciu este de circa 350-500 de lei, în funcție de durata programului și de cheltuielile suportate de instituție.
Această metodologie a permis și instituțiilor de învățământ din Chișinău să aplice noul regulament. Astfel, plățile părinților pentru grupe ar fi devenit legale. „Noi am decis ca în condițiile în care Consiliul Municipal Chișinău este absent […] să aprobăm la nivel de minister o asemenea metodologie, cel puțin să oferim un cadru orientativ pentru școli pe care să îl poată aplica și pentru a debloca situația ce stă paralizată din luna ianuarie”, a declarat Dan Perciun.
Dacă s-ar fi mers pe acest scenariu, părinții ar fi achitat plățile pentru GPP cum se face în prezent în localitățile din afara Chișinăului: prin MPay sau prin transfer pe un cont al instituției, destinat acestor plăți.
Problemă aparent „rezolvată”
Andrei Pavaloi a menționat că, deși grupele cu program prelungit nu au fost organizate timp de câteva luni, DGETS s-a gândit la o soluție. „Spre exemplu, în timpul orelor opționale au fost făcute activități postclasă cu elevii claselor primare.”
După cinci luni în care oficial nu au fost organizate grupe cu program prelungit în Chișinău, din acest an școlar – 2024/2025 –, GPP au redevenit gratuite. Cu o întârziere de opt luni, bugetul municipal a fost votat. Atunci, au fost alocați 70 de milioane de lei pentru grupe.
În acest an de studiu în municipiul Chişinău au fost organizate clase cu program prelungit în 113 școli, din 157. Potrivit informațiilor oferite de DGETS, în total în aceste instituții au fost formate 1.085 de grupe frecventate de 30.731 de elevi.
Dintre acestea:
# 1.032 de grupe sunt cu durata de trei ore;
# 53 de grupe sunt cu durata de șase ore.
Cu alte cuvinte, din septembrie 2024, grupele cu program prelungit au redevenit gratuite la Chișinău. Regulamentul de organizare și de funcționare a acestora a fost aprobat prin ordinul MEC și a dispoziției „Cu privire la aplicarea bugetului municipal Chișinău provizoriu pentru anul 2025”.
Să recapitulăm!
Cine și cum decide câți bani primește o instituție din Chișinău
Repartizarea banilor se face în baza solicitărilor care vin din partea directorilor instituțiilor de învățământ. În perioada 1-15 septembrie a fiecărui an școlar, părinții care vor să-și lase copilul la grupă cu program prelungit trebuie să întocmească o cerere de înscriere. Ulterior, directorul stabilește câte GPP vor fi organizate în instituție și scrie un demers către DGETS. Direcția aprobă numărul de grupe în instituția respectivă.
Andrei Pavaloi lămurește că suma pe care o primește o școală se calculează în funcție de numărul de grupe care se formează în instituție. Acești bani sunt folosiți pentru salarizarea învățătorilor care au grupe cu program prelungit, inclusiv pentru perioada de vacanță sau de concediu.
Bani pentru fructele învățătoarei și „să depui la noi o cerere e birocrație”
Sursă: scoala19brasov.ro
GPP deveniseră gratuite în Chișinău în 2022. Tot în acel an, A.O. „Părinți Solidari” a realizat un sondaj printre părinții din capitală, la care au răspuns 368 de persoane.
Din răspunsurile la care a avut acces redacția #diez putem menționa că 121 de părinți care au răspuns la chestionar precizează că nu au fost informați că GPP sunt gratuite. De asemenea, o parte dintre ei au declarat că grupa este gratuită până la ora 14:00 sau 15:00, iar ulterior trebuie să achite, chiar dacă există servicii GPP și de șase ore.
Întrebați dacă li s-au solicitat bani pentru grupe, 71 de părinți au menționat că achitau între 200 și 300 de lei lunar, 78 – câte 300 și 400 de lei lunar, opt – între 400 și 500 de lei, iar 15 – peste 500 de lei pe lună.
Jumătate dintre părinți au declarat că banii erau ceruți de învățători și de comitetul părintesc, care invocau în mare parte că profesorul nu e de acord să lucreze doar cu remunerarea bugetară sau că e nevoie de bani pentru a prelungi GPP cu o oră sau două.
Am discutat cu câțiva părinți pentru a înțelege care este situația actuală din școlile din capitală și dacă se respectă regulamentul de funcționare a GPP.
Spre exemplu, la Gimnaziul cu profil teatral „Ion Luca Caragiale” din Chișinău „nimeni nu solicită să se achite suplimentar pentru grupă”. Cel puțin astfel spune un părinte al cărui copil învață la această instituție.
Notă: părintele a făcut anonim declarațiile.
Conform datelor DGETS, sunt organizate șapte clase cu program prelungit de care beneficiază 180 de elevi. Acestea au loc de luni până vineri, până la ora 15:00. De două ori pe săptămână, în timpul orelor, copiii fac lecții de origami cu un specialist de la centrul de creație municipal. „Se respectă orarul. Învățătoarea nu solicita să se achite suplimentar pentru grupă,” menționează părintele.
Directoarea adjunctă pentru educație a instituției, Olga Bistieru, spune că așa cum organizarea grupelor este finanțată din bugetul municipal, banii alocați în acest sens nu ajung direct la instituția de învățământ. DGETS este responsabilă de salarizarea profesorilor și de calcularea costurilor pentru energie electrică și alte utilități. Olga Bistieru spune că administrația gimnaziului nu primește vreo finanțare pe care să o gestioneze.
Nu colectăm nici bani suplimentari pentru vreun serviciu. Dacă ar exista astfel de cazuri, părinții ar depune plângeri sau ar întreba de ce trebuie să contribuie financiar. Nu am avut astfel de plângeri.
Olga Bistieru
Pe de altă parte, unii părinții care au copii la Școala primară nr. 83 „Grigore Vieru” din Chișinău declară că achită o taxă lunară, chiar dacă direcția finanțează 34 de grupe. Respectiv, învățătorii sunt plătiți din bugetul municipal. „Fiecare achită cât dorește. În cazul nostru, se ajunge la 300 de lei pe lună, dar știu că în celelalte clase s-a stabilit o plată fixă”, zice un părinte.
Notă: părintele a făcut anonim declarațiile.
Chiar dacă grupele sunt gratuite din 2022 și părinții cunosc acest lucru, aceștia au achitat și în anii precedenți. Un bon de plată nu se oferă, iar banii ajung la învățătoare.
Ea motivează prin faptul că obosește cu copiii și cumpără fructe pentru uz personal.
a menționat părintele
Întrebat de ce nu depune o sesizare la DGETS sau la poliție, același părinte spune: „Asta e situația în toate școlile din oraș. Să depui la noi o cerere e o birocrație, de parcă ai scuipa în vânt. Și credeți-mă, știu despre ce vorbesc.”
Contactată de #diez, directoarea instituției, Vioara Nichita, precizează că nu a avut sesizări privind colectarea ilegală a banilor și că astfel de lucruri nu se practică în instituție. „Nu cunosc nimic despre acest lucru. Dacă va fi necesar, neapărat vom lua măsuri.”
Vioara Nichita adaugă că la începutul anului școlar au avut loc ședințe cu părinții despre organizarea GPP. Fiecare învățător le-a prezentat părinților programul zilnic, orarul și structura meditațiilor și a activităților. „La meditații se pune accent atât pe partea scrisă, cât și pe citire. Meditațiile la matematică durează 30 de minute. Astfel, programul nostru se întinde până la ora 15:15. Pentru cei care au cinci ore, meditațiile se încheie la ora 16.10.”
Potrivit DGETS, în acest an de învățământ la Școala primară nr. 83 „Grigore Vieru” au fost organizate 34 de grupe cu program prelungit, la care rămân 950 de elevi.
O nouă sesizare privind plățile ilegale a venit de la un părinte al cărui copil și-a făcut studiile la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”. Potrivit acestuia, în 2022, copilul său frecventa un program de șase ore. Chiar dacă grupa era gratuită, părintele menționează că pentru fiecare copil se achitau câte 800 de lei.
Notă: părintele a făcut anonim declarațiile.
Drept reacție la această afirmație, directoarea liceului, Valentina Demerji, precizează că nu a primit sesizări din partea părinților. „Nu cunosc și nu am auzit de așa ceva în liceu. Părinții nicidecum nu pot să solicite, fiindcă este interzis acest lucru.”
Ea menționează că a emis un ordin intern prin care se interzice colectarea de bani suplimentari. Fiecare profesor din liceu este responsabil să semneze acest ordin.
De câteva ori pe an se face o informare oficială. Acest lucru este adus la cunoștința cadrelor didactice și este semnat de fiecare dintre ele, asumându-și responsabilitatea pentru respectarea regulii.
Valentina Demerji
Valentina Demerji lămurește că elevii de clasele primare din liceu stau la grupă trei ore. În funcție de zi, orele diferă, elevii fiind la școală până la 14:35 sau 15:30. Programul este alcătuit în funcție de necesitățile elevilor și e prezentat părinților la prima ședință. Potrivit ei, dacă au nevoie, copiii pot rămâne la liceu până la 16:30-17:00. În aceste cazuri, merg la cercuri. La acest liceu au fost deschise 20 de clase cu program prelungit, de care beneficiază 709 elevi.
„Chema un părinte să supravegheze copiii”
Un alt părinte cu care am discutat relatează că pe parcursul anului de studii 2022/2023 la Gimnaziul nr. 53 achita câte 420-450 de lei pe lună pentru grupă. „Profesoara ne-a spus că anul precedent [anul de studii 2021/2022] era 20 de lei ora. Trebuia să decidem noi cât vrem să plătim, dar nu mai puțin”, zice acesta.
Notă: părintele a făcut anonim declarațiile.
Părintele spune că știa despre gratuitatea GPP și că cineva ar fi trimis un ordin în grupul de părinți. „Cineva a sunat la minister și a spus că se cer bani pentru grupă, pe când profesoara este plătită de stat.”
Potrivit părintelui, pentru GPP se achita cu o lună înainte învățătoarei. „Noi nu știam dacă va face lecții sau nu. De multe ori, când trebuia să plece undeva, chema un părinte să supravegheze copiii. Ei nu făceau temele, doar se jucau.”
Pe de altă parte, Svetlana Stasevschi, directoarea adjunctă pe educație a gimnaziului, precizează că în instituție nu s-au colectat și nu se colectează bani pentru grupă. Mai mult, dânsa menționează că învățătorii au semnat un ordin emis în septembrie cu privire la plățile ilegale și se discută și cu părinții la ședințe.
Referitor la prezența învățătorilor la grupă, Svetlana Stasevschi zice că totul este strict. „Numai dacă învățătorul este bolnav, este înlocuit de către alt cadru didactic. Copiii nu rămân niciodată fără supraveghere. Nu putem să ne permitem o atitudine neserioasă.”
„Regula era: face cine poate”
Sursă: Dreamstime
Un părinte al cărui copil a învățat la Liceul Teoretic „Ginta Latină” povestește că înainte de a începe clasa întâi în 2023, învățătoarea le-a spus că vor organiza GPP. Ulterior, după o ședință, părinții au fost anunțați că nu va mai fi organizată grupa. Maria [prenumele a fost schimbat] povestește că a așteptat aproape o lună să fie luată o decizie. În cele din urmă, părinților li s-a transmis că programul prelungit va fi organizat cu o altă învățătoare. Maria și-a înscris copilul la GPP, care era frecventată de mai mulți elevi.
Învățătoarea care se ocupa de programul prelungit nu avea nicio legătură cu clasa copilului meu. Această doamnă profesoară nu comunica deloc cu părinții. Nu aveam niciun număr de contact. Verificam caietele copilului și încercam să-mi dau seama ce au făcut la program. Dar când mă uitam, vedeam că nu făceau nimic. Sau dacă încerca singur să facă ceva, era evident că învățătoarea nu controla caietele.
Maria
Maria relatează că a discutat cu învățătoarea de bază a copilului, să vadă dacă exista posibilitatea să-l mute într-o altă clasă, pentru că, spune ea, „la grupă nu făceau nimic”. Ulterior, în ianuarie, când a apărut problema finanțării și părinții au fost nevoiți să achite pentru grupă, Maria spune că învățătoarea de bază i-a anunțat că în acel semestru va organiza GPP, chiar dacă autoritățile spun că nu s-au organizat.
Ne-am trezit că învățătoarea lor de bază a preluat programul prelungit, dar cu un cost de 350 de lei. La grupă, copiii erau în mare parte la masă și afară. Nu spun că e greșit să stea afară, pentru că au nevoie de aer și mișcare, dar mă gândeam că în programul prelungit măcar o temă ar trebui rezolvată – fie la limba română, fie la matematică.
Maria
Maria menționează că părinților nu li se oferea bon pentru achitarea grupei. Banii ajungeau cash la profesoară.
Când primăria a început să refinanțeze GPP, din septembrie 2024, potrivit Mariei, învățătoarea a anunțat din nou că nu va organiza grupă. Atunci, soluția a fost alta: copiii să nu mai meargă în clase comune cum s-a întâmplat mai înainte, ci o altă profesoară, cu care aceștia nu aveau ore, să vină la ei și să îi supravegheze. Părintele spune că nici în acest caz părinții nu aveau contact cu persoana care supraveghea elevii. „Noi știam doar că este doamna Liuba, care îi conduce la masă.”
Observa că al său copil vine acasă cu temele nefăcute. „Regula era: face cine poate. Uneori, copilul meu rezolva greșit exercițiile. Și eu când îl întrebam de ce nu cere ajutor de la doamna Liuba, am înțeles că învățătoarea nu răspundea la întrebările elevilor.”
La apelul #diez a răspuns directoarea interimară, Zinaida Popescu, care a precizat că grupele se organizează conform metodologiei și că se monitorizează activitățile. Potrivit acesteia, în al doilea semestru al anului 2024, când a fost sistată finanțarea GPP, la „Ginta Latină” nu ar fi fost organizate grupe, căci „nu a fost nicio bază legală”.
Declarația Zinaidei Popescu, care este și învățătoare, vine în contradicție cu ceea ce a zis Maria: că elevii au mers la grupă și părinții au achitat câte 350 de lei. Drept răspuns, managera instituției a menționat că nu este la curent cu această informație.
Potrivit datelor DGETS, în anul de studii 2023/2024 la Liceul Teoretic „Ginta Latină” au fost organizate 10 grupe, frecventate de 608 elevi. În anul de studii 2024/2025 au fost organizate 15 grupe, frecventate de 375 de elevi.
Sesizări inexistente = cazuri inexistente
Sursă: agora.md
Referitor la plățile ilegale, Andrei Pavaloi declară: „Astfel de solicitări din partea părinților nu mi-aduc aminte să fi avut.” Potrivit acestuia, au fost situații când pe rețelele de socializare au apărut anumite informații despre colectări ilegale. „Noi am creat un grup de lucru, am mers în școli, am chestionat părinții, dar nimeni nu recunoaște că transmite anumite surse bănești către anumite persoane din instituții.”
Șeful adjunct al DGETS menționează că instituția periodic a emis ordine cu referire la colectările ilicite de bani. „Noi de fiecare dată am zis că nu este necesar să fie acordate sumele respective de bani de către părinți.”
De asemenea, întrebat de ce crede că părinții nu anunță DGETS despre aceste plăți informale, Pavaloi a răspuns: „Asta trebuie să întrebați părinții.”
Fondatoarea A.O. „Părinți Solidari”, Ala Revenco, crede că părinții nu sesizează când li se cer bani din două motive. Primul se referă la teama pentru copilul lor. „Le este frică să nu sufere copiii lor. Ei vor să zică despre cazurile de hărțuire, bullying, discriminare, atitudine proastă din partea unor cadre didactice, cât și din partea altor părinți care plătesc. Din câte știm noi, atunci când jumătate din colectiv plătește, se tensionează relațiile dintre părinți, ceea ce duce la certuri, presiuni, care se reflectă și asupra copiilor.”
Al doilea motiv ar fi neîncrederea părinților în autorități și că acestea nu vor veni cu o soluție eficientă la problema lor. „Sunt repercusiuni urâte atunci când părinții refuză să plătească, dar și mai urâte sunt atunci când părinții sesizează autoritățile despre ilegalitățile care se întâmplă într-o instituție.”
Ala Revenco a mai adăugat că, dintre toate cazurile pe care le cunoaște, a observat că autoritățile se implică doar formal – dau declarații sau iau măsuri care par oficiale, dar în practică nu schimbă situația.
Referitor la declarațiile lui Andrei Pavaloi că nu există sesizări din partea părinților, Ala Revenco spune că, de fapt, autoritățile nu vor să întreprindă nicio acțiune.
O autoritate publică care cunoaște că în instituțiile subordonate se întâmplă lucruri ilegale ar trebui să întreprindă măsuri proactive, cum ar fi realizarea unui sondaj. Nu să aștepte plângeri din partea părinților.
Ala Revenco
MEC zice că nu a elaborat un sistem de monitorizare a GPP din Chișinău, din motiv că asta nu se include printre atribuțiile sale. Dacă primesc sesizări, acestea sunt direcționate către direcțiile de educație, care sunt obligate să le examineze și să intervină.
Într-un răspuns la o solicitare de informații, Centrul Național Anticorupție spune că, de la începutul anului 2024 și până în prezent, nu au fost sesizate cazuri cu privire la colectarea ilegală a banilor din partea părinților pentru funcționarea GPP. Același răspuns l-am primit și de la Inspectoratul General al Poliției.
Conform articolului 315 din Codul contravențional, dacă un angajat din sistemul de învățământ pretinde sau acceptă bani, acesta poate primi o amendă de la 60 la 300 de unități contravenționale (de la 3.000 la 15.000 de lei) cu sau fără posibilitatea de a mai activa în educație pentru o perioadă de la trei luni la un an.
Ce se întâmplă în celelalte localități din Moldova
Sursă: Canal 2
Pe lângă Chișinău, în alte 32 de școli din 11 raioane și municipii din Republica Moldova copiii din clasele primare rămân la grupă după ore. Potrivit datelor oferite de MEC, în acest an de studii, grupele sunt frecventate de 2.413 elevi. Deși la Chișinău grupele sunt gratuite, prin decizia CMC, în restul localităților părinții trebuie să achite. Primăria și instituția de învățământ decid dacă finanțează grupele sau dacă acestea trebuie achitate de părinți. Banii trebuie să fie administrați exclusiv prin contul oficial al școlii.
Funcționarea GPP se realizează conform metodologiei aprobate de MEC în 2024.
Viorica Negrei precizează că, în baza metodologiei de la MEC, fiecare administrație publică locală sau școală poate crea un regulament propriu. Direcția raională de învățământ trebuie să stabilească o formulă de calcul exactă și suma pe care trebuie să o achite părinții. Plățile se efectuează prin bancă sau prin alte sisteme de plată (MPay), iar banii ajung în bugetul statului.
Reprezentanta ministerului precizează că profesorii nu trebuie să fie implicați în colectarea și gestionarea banilor pentru GPP.
Întrebată de ce MEC nu finanțează activitatea GPP în toată republica, Viorica Negrei spune că grupele nu sunt obligatorii. Ele pot fi organizate în funcție de necesitate, dorință, solicitare și la identificarea resurselor bugetare suplimentare. Stabilitatea bugetului instituției de învățământ nu cuprinde în sine alocații pentru grupe cu regim prelungit.
„Bugetul instituției de învățământ este calculat per elev, iar în valoarea aceasta nu sunt incluse costurile grupei cu regim prelungit.”
Din banii pe care îi achită părinții, o mare parte merg la salariul profesorilor. Restul banilor sunt pentru a acoperi costurile de întreținere și utilitățile. Costul pentru o lună de frecventare a GPP poate să difere de la o școală la alta și se calculează în baza unei formule stabilite de MEC.
„Inițial ne-au spus că grupa va fi gratuită”
Un părinte de la Școala primară „Grigore Vieru” din orașul Ștefan-Vodă, care are un copil în clasa întâi, ne-a povestit că la prima ședință a părinților la începutul lui august, părinții au fost anunțați că grupa va fi gratuită. În septembrie, acestora li s-a spus că vor achita prânzul, câte 400 de lei pe lună.
Ulterior, părinții au fost anunțați că trebuie să achite pentru grupă, deoarece consiliul raional nu are bani pentru a le finanța. „Au făcut trimitere la regulament. Inițial ne-au spus că grupa va fi gratuită. Lunar achităm 860 de lei pentru prânz și grupă.”
Șefa Direcției Generale Educație „Ștefan Vodă”, Raisa Burduja, menționează că GPP în școlile din raion pot fi gratuite dacă instituțiile găsesc bani pentru finanțare (din donații sau sponsorizări) sau dacă primăria alocă bani. În cazul dat, s-a decis ca grupele să fie achitate de părinți.
Instituția de învățământ hotărăște. În cazul în care directorul instituției găsește sponsori sau primăria are posibilitate să aloce resurse financiare pentru a întreține GPP, se înaintează un demers la primărie, iar APL aprobă la consiliul local.
Raisa Burduja
Banii sunt transferați lunar pe un cont IBAN al școlii, prin aplicația unei bănci, fapt confirmat și de Natalia Darii, directoarea instituției. „S-a deschis un cont aparte pentru clasa cu program prelungit. Banii aceștia care vin au fost repartizați pentru salariu, pentru alimentație și pentru servicii. Sunt gestionați împreună cu consiliul raional și secția de finanțare. Noi nu avem acces direct la acești bani, doar gestionăm alocarea lor în conformitate cu reglementările în vigoare.”
La începutul fiecărei luni, părinții primesc un bon de plată pe hârtie. Părintele spune că grupa cu program prelungit durează zilnic de la orele 13:00 la 15:00. Pe de altă parte, Natalia Darii declară că elevii sunt la grupă până la ora 15:30.
Datele de la minister arată că la Ștefan Vodă sunt două școli în care 40 de copii merg la GPP. Natalia Darii menționează că la Școala primară „Grigore Vieru” rămân la grupă doar elevii din clasa întâi.
Natalia Darii
Acest program este disponibil doar pentru clasa întâi, nu și pentru celelalte clase. A fost o încercare din partea noastră. Am vrut să vedem dacă acest program este oportun, dacă părinții sunt dispuși să achite suma necesară.
Referitor la colectarea ilegală a banilor, directoarea instituției declară că nu cunoaște despre astfel de practici și nici nu există motive pentru plăți suplimentare. Zice că toți părinții au fost informați încă din luna septembrie despre regulament și despre modalitatea de plată, iar fiecare părinte cunoaște exact costurile și pentru ce sunt folosite sumele achitate. „Se verifică periodic situația, se discută cu părinții, iar la sfârșitul fiecărui semestru analizăm dacă acest program trebuie menținut sau nu și discutăm cu părinții dacă totul este bine. În caz că părinții sunt de acord și nu există nemulțumiri, continuăm activitatea claselor cu programul prelungit.”
În cazul în care ți se solicită bani pentru grupa cu program prelungit, iar aceasta este gratuită, poți depune o sesizare anonimă la Centrul Național Anticorupție – 080055555. Este un serviciu gratuit, disponibil nonstop. De asemenea, poți contacta Direcția Generală Educație, Tineret și Sport din municipiul Chișinău la numărul de telefon +37322201601.
Autoare: Ana Mărgineanu
A contribuit: Nicoleta Botnaru
Fact-checking: Marcela Zămosteanu
