În discursul său, ex-președintele socialist menționează că legea va avea la bază modelul american și georgian. În realitate însă, legea „agenților străini” din Georgia are mai puține lucruri comune cu cea americană, ci mai degrabă este o copie a inițiativei votate în 2012 de Federația Rusă.
Igor Dodon nu a oferit detalii despre conținut legii planificate. Cert este că Federația Rusă folosește astăzi asemenea inițiativă pentru persecutarea mass-mediei, ONG-urilor și chiar a persoanelor fizice care nu sunt de acord cu poziția Kremlinului.
Nu contează denumirea, dar CONȚINUTUL legii
Expertul în politici publice și securitate de la WatchDog, Andrei Curăraru, menționează că există o diferență mare între legea privind agenții străini din SUA și Federația Rusă sau Georgia.
În Statele Unite ale Americii, legea agenților străini este cunoscută sub denumirea de Foreign Agents Registration Act (FARA). Aceasta a fost adoptată în 1938 și de regulă se aplică asupra lobbyiștilor profesioniști și consultanților politici care activează în numele altor state.
Agenții străini din SUA se înregistrează de sine stătător, iar activitatea lor nu este restricționează, spune Andrei Curăraru.
Pe de altă parte, legea „agenților străini” din Federația Rusă astăzi se poate răsfrânge asupra tuturor persoanelor care, în opinia autorităților ruse, s-ar afla „sub influență străină”. Agent străin poți deveni inclusiv din cauza unei donații primite pe Patreon dintr-o țară vecină sau pentru că ai participat la un stagiu în afara țării, fără a primi neapărat bani.
AICI NE POȚI SUSȚINE PE PATREON
În Rusia, poate fi considerată «agent străin» nu doar o organizație care primește finanțare din străinătate, dar și persoanele ce intră în contact frecvent cu un «agent străin». De exemplu, simpla urmărire a unui „agent străin” pe rețelele de socializare sau purtarea unor conversații cu acesta ar putea fi suficiente ca să fii desemnat și tu drept «agent străin».
Andrei Curăraru
De asemenea, legea „agenților străini” din Federația Rusă impune restricții și poate duce la sancțiuni penale. Persoanele vizate sunt stigmatizate și primesc o „etichetă” pe care trebuie să o pună lângă la toate materialele pe care le produc. Probabil ai văzut acest lucru la mai mulți cântăreți, bloggeri sau jurnaliști ruși.
De asemenea, în Federația Rusă, înscrierea în registrul „agenților străini” nu este voluntară, ci este decisă de Ministerul Justiției. Persoanele incluse în această listă nu sunt informate în prealabil și nici nu au posibilitatea de a afla direct motivele pentru care au fost desemnate „agenți străini”.
Implementarea acestei legi în Federația Rusă presupune un control sever din punct de vedere legal și financiar. Fiecare tranzacție trebuie raportată, inclusiv cele care implică persoane fizice, iar aceste informații devin publice. De exemplu, dacă mergi la supermarket și îți cumperi pâine, această tranzacție va fi reflectată în raportul tău.
Andrei Curăraru
Persoanele recunoscute de autoritățile ruse drept „agenți străini” nu au voie să participe la alegeri, nu pot lucra în serviciul public, nu pot preda în școli sau nu pot desfășura activități educaționale. Eticheta de agent este atribuită inclusiv dacă te-ai aflat în trecut sub „influență străină”.
Legea „agenților străini” din Federația Rusă a fost înăsprită în ultimii ani, fiind aplicată masiv după invazia rusă din Ucraina. Aceasta a fost folosită în special împotriva persoanelor populare care nu au susținut agresiunea rusă. În rezultat, au fost afectate ONG-urile incomode Moscovei, mass-media independentă, jurnaliștii, politicienii din opoziție, artiștii etc.
În Georgia legea „agenților străini” a fost votată în 2024. Intenția de a fi votată și respectiv votarea ei a dus la proteste masive. Legea a fost catalogată de opoziția de la Tbilisi, dar și de mai multe organizații internaționale precum Amnesty International, drept o încercare de a „copia” legea rusă menționată mai sus.
Proiectele de lege propuse calcă în picioare drepturile la libertatea de exprimare și de asociere și contravin obligațiilor Georgiei în domeniul drepturilor omului și, prin urmare, nu ar trebui adoptate niciodată.
Marie Struthers, directoare pentru Europa de Est și Asia Centrală a Amnesty International
Legea georgiană impune mass-mediei și organizațiilor nonprofit care primesc 20 % sau mai mult din finanțare din străinătate să se înregistreze ca instituții care „urmăresc interesele unei puteri străine”.
După adoptarea legii, UE a stopat procesul de aderare a Georgiei la uniune și a înghețat resursele financiare oferite țării – 200 de milioane de euro.
În cazul nostru, pe lângă o stopare a negocierilor de aderare, riscăm să pierdem și aproape 2 miliarde de euro ce urmează să fie investiți în dezvoltarea Republicii Moldova în perioada 2025-2027.
De ce unii politicieni încearcă să sperie ONG-urile
Profitând de declarațiile și acțiunile controversate ale lui Donald Trump, în ultima perioadă, tot mai mulți politicieni de la Chișinău atacă mass-media și ONG-urile din Republica Moldova. Pe lângă ei, o amplă campanie de dezinformare în acest sens este rulată și în mediul online de canale anonime care dezvoltă narațiuni comune.
Andrei Curăraru spune că atacurile politicienilor la adresa ONG-urilor au menirea de a intimida membrii lor și a-i face mai puțin vocali, mai ales înainte de alegerile parlamentare.
ONG-urile îi încurcă prin faptul că aduc aminte, de exemplu, despre dosarele penale ale lui Igor Dodon. După eșecul partidelor pro-ruse de la ultimele alegeri, s-a înțeles că ONG-urile au un rol important în promovarea integrării europene și în demontarea miturilor răspândite de ei în spațiul public.
Tacticile de dezinformare folosite în campaniile electorale sunt contracarate de organizațiile nonprofit. Noi, de exemplu, facem mai mult pre-banking. Când vedem că ceva ar putea să devină viral, explicăm cum sunt lucrurile de fapt.
Andrei Curăraru
Un alt motiv pentru care unii politicieni atacă ONG-urile este încercarea acestora de a se sincroniza cu Moscova, explică Andrei Curăraru.
Când tu promovezi mesaje care sunt apropiate de Moscova, care ți-ar garanta înghețarea integrării europene, poți să ceri mai mulți bani.
Mulți dintre speakerii pro-ruși sunt finanțați de Kremlin: vorbim despre rețeaua de canale Telegram ale lui Șor sau despre speakeri finanțați de companiile fiică ale Moldovagaz.
Andrei Curăraru
Andrei Curăraru menționează că există riscuri „destul de mari” ca o lege a „agenților străini” să apară în Republica Moldova după alegerile parlamentare din acest an. Expertul menționează că mai mulți politicieni de la Chișinău, care ar putea accede în viitorul parlament, deja au sugerat într-un fel sau altul că susțin astfel de inițiativă.
Eu chiar aș lega isteria aceasta artificială creată în jurul banilor alocați către organizația USAID de pregătirea acestei decizii. Se încearcă crearea unei imagini sociale conform căreia ONG-urile ar fura bani.
Andrei Curăraru
Din punct de vedere financiar și fiscal, de facto ONG-urile raportează dublu față de firmele private. Totodată, ONG-urile plătesc impozite, creează locuri de muncă și, de multe ori, contribuie la realizarea diferitelor proiecte, de exemplu: în domenii precum energia, infrastructura, educația democratică.
Expertul consideră că o lege a „agenților străini” ar putea fi o strategie convenabilă pentru politicienii pro-ruși, permițându-le să blocheze procesul de integrare a țării noastre în UE. În acest mod, responsabilitatea pentru această „decizie nepopulară” va fi transferată asupra Bruxelles-ului.
