Practic la fiecare scrutin electoral auzim frazele „Unde-s tinerii?” și „De ce tinerii nu votează?”. Pentru a înțelege care este tendința de participare a tinerilor la vot, vom face o analiză comparativă cu alegerile din anii trecuți, pentru a vedea dacă numărul tinerilor care votează tinde să crească sau nu și la care alegeri se prezintă într-un număr mai mare.
Pentru început, vom face o clarificare importantă despre prezența la vot. Începând cu anul 2023, Comisia Electorală Centrală (CEC) a început să prezinte datele despre prezența la vot a celor șapte categorii de vârstă nu doar în comparație cu celelalte categorii, ci și în raport cu numărul persoanelor înregistrate într-o anumită categorie de vârstă, ceea ce ne permite să observăm, de exemplu, câți tineri din categoria 18-25 de ani au ieșit la vot. Pentru a fi și mai clar, la alegerile din acest an, în turul II au votat 141 439 de tineri din categoria de vârstă 18-25 de ani, iar comparând acest număr cu celelalte categorii, obținem o reprezentare a tinerilor de 8,32 % din numărul total de participanți. Această cifră, însă, nu indică rata de participare a tinerilor la vot. Cum o calculăm corect? Simplu: luăm numărul de tineri care sunt înregistrați în listele electorale – 273 154 – și comparăm cu numărul tinerilor care au votat – 141 439. După un simplu calcul procentual, obținem că rata de participare a tinerilor la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 este de 51,78 %.
Conform legislației din Republica Moldova, tineri se consideră persoanele care au o vârstă de la 14 până la 35 de ani. În 2023, Comisia Electorală Centrală pentru prima dată a făcut o divizare diferită în raportul de prezentare a prezenței la vot pe vârste în care a inclus persoanele de la 26 de ani până la 35 de ani într-un segment aparte. Până acum, această categorie includea persoanele de la 26 de ani până la 40 de ani. Respectiv, avem următoarele concluzii:
#1. Nu putem face o comparație cu scrutinele precedente a prezenței la vot a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 26 și 35 de ani.
#2. Atunci când se operează cu sintagma „tineri” în cadrul scrutinelor electorale, în majoritatea cazurilor se face referință doar la categoria de vârstă 18-25 de ani. Anume pe această categorie de vârstă va fi concentrată analiza noastră.
Alegeri prezidențiale și referendum 2024
La alegerile prezidențiale din turul II, desfășurate pe 3 noiembrie, tinerii au fost mai activi comparativ cu primul tur. Dacă în turul I tinerii din categoria de vârstă 18-25 de ani au ieșit la vot în număr de 126 287 (46,69 %), în turul II numărul acestora a crescut cu 15 152, ajungând la o proporție de 51,78 %. De asemenea, tinerii din categoria de vârstă 26-35 de ani au fost mai activi în turul II al alegerilor prezidențiale, prezentându-se la urnele de vot cu 30 198 mai mulți decât în primul scrutin. Ca să fie mai clar, în turul I au ieșit la vot 230 927 (46,23 %) de tineri din categoria de vârstă 26-35 de ani, iar în turul II – 261 125 (52,06 %). Cele mai active categorii de vârstă care au ieșit la vot în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale sunt cele de 56-65 de ani (72,85 %) și 66-75 de ani (78,56 %).
Alegeri locale generale 2023
Potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală, în primul tur al alegerilor locale generale din 2023 au participat 69 854 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani. În total, în această categorie de vârstă au fost înregistrate 268 295 de persoane cu drept de vot, ceea ce înseamnă că 26,03 % s-au prezentat la urne pe 5 noiembrie.
În turul II al alegerilor locale generale din 2023 au fost înregistrați 83 657 de alegători cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. La urne s-au prezentat 18 529 de persoane, adică 22,15 % din numărul total. Prin urmare, se observă că interesul tinerilor față de scrutin a scăzut în cel de-al doilea tur.
Alegeri parlamentare anticipate 2021
La alegerile parlamentare anticipate din anul 2021 au votat peste 1,4 milioane de cetățeni. Tinerii cu vârsta între 18 și 25 de ani, cu drept de vot, au fost înregistrați în număr de 295 290, iar 117 525 dintre aceștia au votat, reprezentând 39,79 %.
Alegeri prezidențiale 2020
La alegerile prezidențiale din 2020, categoria de tineri cu vârsta între 18 și 25 de ani a fost mai activă în turul II al alegerilor decât în turul I. În primul tur, la vot s-au prezentat 120 751 de persoane din această categorie de vârstă, dintr-un total de 295 629. Acest număr reprezintă 40,8 % din total, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre alegătorii din segmentul respectiv au votat.
În turul II, prezența tinerilor a fost și mai mare decât în primul tur. Din totalul de 295 629 de tineri, la alegeri s-au prezentat 154 167 de persoane, ceea ce reprezintă 52,2 % dintre cei incluși în listele electorale. Prin urmare, observăm că tinerii prezintă un interes mai sporit pentru alegerile prezidențiale.
Alegeri parlamentare 2019
La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, dintr-un număr total de 326 422 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani înscriși în listele electorale, s-au prezentat la vot 37,8 %, adică 123 486 de tineri.
Alegeri locale generale 2019
La alegerile locale generale din anul 2019, dintr-un număr total de 313 659 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani înscriși în listele electorale, s-au prezentat la vot 25,8 %, adică 80 924.
Alegeri prezidențiale 2016
La alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, prezența la vot a fost de 1 436 241, adică 49,03 % dintre toți alegătorii cu drept de vot, ceea ce denotă o scădere a ratei de participare cu aproximativ 8 % comparativ cu alegerile parlamentare din 2014. Rata de participare a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani a fost de 10,11 % în comparație cu celelalte categorii de vârstă. Totuși, acest lucru nu reflectă prezența reală la vot a tinerilor din această categorie de vârstă, deoarece în raportul CEC nu se regăsește numărul total al tinerilor de 18-25 de ani cu drept de vot, pentru a se putea determina câți dintre aceștia au reușit să voteze.
Alegeri locale generale 2015
Alegerile locale generale din 2015 din Republica Moldova au avut loc pe 14 iunie. În localitățile unde nu s-a reușit alegerea primarului din primul tur, pe 28 iunie 2015 a avut loc și turul doi. Prezența la vot în primul tur a fost de 1 386 180 de alegători, ceea ce constituie 48,95 % dintre toți alegătorii cu drept de vot. La alegerile din 2015, repartizarea categoriilor de vârstă era diferită față de cea actuală. Tinerii erau împărțiți în două categorii: 18-21 de ani și 21-35 de ani. Prin urmare, este dificil de spus care a fost prezența la vot a categoriei de tineri de 18-25 de ani. Totuși, tinerii cu vârsta între 18 și 21 de ani au participat la alegerile din 2015 în proporție de 3 % comparativ cu celelalte categorii de vârstă, iar alegătorii între 21 și 35 de ani au ieșit la vot într-un număr de 304 300, adică 21,95 %.
Alegeri parlamentare 2014
Potrivit datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală, la alegerile parlamentare din 5 decembrie 2014 au participat la vot circa 28,82 % dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani. Astfel, după criteriul de vârstă, s-a stabilit că 4,28 % au fost votanți cu vârsta între 18 și 21 de ani și 24,45 % cu vârsta între 21 și 35 de ani. La fel ca în alegerile din 2015, CEC împărțea alegătorii în categorii de vârstă diferite, fără a menționa numărul total de votanți din fiecare categorie de vârstă, ceea ce nu ne permite să identificăm procentajul real al prezenței tinerilor la vot.
Concluzii de final
Dacă ar fi să facem o concluzie, observăm că cei mai mulți tineri au fost interesați de alegerile prezidențiale din 2020, în special activitatea lor a sporit în turul II (52,2 %). Pe locul 2 se află interesul față de alegerile prezidențiale din 2024, tot în turul II (51,78 %). Pe locul trei sunt alegerile parlamentare anticipate din 2021 (39,79 %) și alegerile parlamentare din 2019, unde prezența tinerilor la vot a fost de 37,8 %. Din ceea ce observăm, cel mai puțin tinerii sunt interesați de alegerile locale (26,03 % în 2023 și 25,8 % în 2019). Deși putem observa o creștere a participării tinerilor la alegerile locale din 2023 față de scrutinul din 2019, această creștere este nesemnificativă. Un motiv care ar putea explica numărul mai mare de tineri care participă la vot în scrutinele prezidențiale și parlamentare este posibilitatea participării tinerilor din diasporă și interesul lor față de alegeri, lucru care este imposibil în cadrul scrutinelor locale. Un alt motiv care ar putea explica prezența mai joasă a tinerilor la alegerile locale este neînțelegerea de către tineri a impactului pe care îl au autoritățile publice locale în luarea deciziilor pentru societate.
