La alegerile parlamentare din România s-au înscris 31 de partide și alianțe, dar și 19 organizații ale minorităților naționale. Duminică, 1 decembrie 2024, românii vor determina prin votul lor structura Parlamentului, format din Senat și Camera Deputaților. Iată care partide candidează, câți candidați au înscris acestea la alegerile parlamentare, dar și ordinea lor pe buletinele de vot.
Lista partidelor și numărul de candidați înscriși
PSD are cei mai mulți candidați pentru Senat și Camera Deputaților, cu 639 de persoane înscrise și liste complete în toate cele 42 de circumscripții. Urmează SOS România cu 636 de candidați, PNL cu 630, AUR cu 621, Forța Dreptei cu 619, UDMR cu 596 și USR cu 589. Iată lista partidelor și numărul de candidați înscriși:
# Partidul Social Democrat – 639;
# Partidul S.O.S. România – 636;
# Partidul National Liberal – 630;
# Alianța pentru Unirea Românilor – 621;
# Forța Dreptei – 619;
# Uniunea Democrată Maghiară din România – 596;
# Uniunea Salvați România – 589;
# Partidul Social Democrat Independent – 477;
# Partidul National Conservator Român – 435;
# Partidul România în Acțiune – 424;
# România Socialista – 333;
# Partidul Social Democrat Unit – 329;
# Alternativa pentru Demnitate Națională – 294;
# Reînnoim Proiectul European al României – 273;
# Dreptate și Respect în Europa pentru Toți – 263;
# Alianța National Creștină – 244;
# Patrioții Poporului Român – 172;
# Partidul Oamenilor Tineri – 149;
# Partidul Ecologist Român – 128;
# Sănătate Educație Natură Sustenabilitate – 100;
# Partidul Noua Românie – 73;
# Liga Acțiunii Naționale – 64;
# Partidul Republican din România – 25;
# Partidul Oamenilor Credincioși – 14;
# Partidul Verde – 10;
# Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – 10;
# Uniunea Geto-Dacilor – 8;
# Partidul Patria – 7;
# Partidul Dreptății – 4;
# Partidul Pensionarilor Uniți – 1;
# Partidul Phralipe al Romilor – 1.
Aici puteți vedea lista centralizată a tuturor candidaților pentru Senat, iar aici – lista tuturor candidaților pentru Camera Deputaților.
Organizații ale minorităților naționale
Aceste organizații, care reprezintă diferite comunități etnice din România, au dreptul să propună candidați pentru Parlament și se regăsesc în lista electorală. Iată care organizații s-au înscris:
# Asociația Macedonenilor din România;
# Uniunea Elenă din România;
# Uniunea Democrată Turcă din România;
# Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România;
# Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT.;
# Uniunea Croaților din România;
# Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România;
# Forumul Democrat al Germanilor din România;
# Uniunea Polonezilor din România;
# Uniunea Armenilor din România;
# Asociația Liga Albanezilor din România;
# Uniunea Ucrainenilor din România;
# Comunitatea Rușilor Lipoveni din România;
# Uniunea Culturală a Rutenilor din România;
# Uniunea Bulgară din Banat – România;
# Uniunea Sârbilor din România;
# Federația Comunităților Evreiești din România;
# Asociația Partida Romilor „Pro-Europa”;
# Forumul Cehilor din România.
Pentru a obține un loc în Camera Deputaților, organizațiile minorităților naționale care nu reușesc să atingă pragul electoral general de 5 % au dreptul, conform Constituției României, la câte un mandat de deputat. Aceste organizații trebuie să întrunească un număr minim de voturi, stabilit prin lege, necesar pentru a demonstra un anumit nivel de susținere electorală. Această excepție le permite să fie reprezentate chiar dacă baza electorală este mai restrânsă, având în vedere rolul lor în promovarea diversității culturale și etnice din România.
Numărul minim de voturi necesar pentru ca o organizație a minorităților naționale să obțină un loc în Camera Deputaților este calculat pe baza unei formule stabilite prin lege. Acesta reprezintă o fracțiune din coeficientul electoral, care este determinat prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate la nivel național la numărul de mandate disponibile în Camera Deputaților. De exemplu, la alegerile anterioare, acest prag minim a fost de aproximativ 8 000-10 000 de voturi pentru fiecare organizație a minorităților naționale, dar poate varia în funcție de rata de participare și de numărul total de voturi exprimate în acel scrutin.
Acest mecanism garantează că organizațiile minorităților au acces la un loc în Parlament chiar dacă baza lor electorală este limitată, consolidând astfel reprezentarea diversității în procesul legislativ.
Ce se votează la parlamentare?
La alegerile parlamentare, românii votează pentru a desemna reprezentanții care vor ocupa locuri în Camera Deputaților și Senat. Aceste alegeri, organizate o dată la patru ani, sunt esențiale pentru funcționarea democrației, deoarece determină componența principalului organ legislativ al țării. Parlamentul este responsabil pentru adoptarea legilor, aprobarea bugetului de stat și pentru monitorizarea activității Guvernului.
Sistemul electoral din România este proporțional, iar membrii Parlamentului sunt aleși din partidele care depășesc pragul electoral de 5 % la nivel național sau obțin cel puțin 20 % din voturi în patru circumscripții. Alianțele electorale au praguri mai ridicate: 8 % pentru două partide, 9 % pentru trei partide și 10 % pentru alianțe mai mari. Alegerile parlamentare au loc o dată la patru ani. Senatorii și deputații sunt aleși conform principiului reprezentării proporționale. Norma de reprezentare este de un deputat la 73 000 de locuitori și un senator la 168 000 de locuitori.
Cu alte cuvinte, aceste alegeri sunt importante, din motiv că oferă cetățenilor ocazia de a influența direcția politică și legislativă a țării pentru următorii patru ani. În plus, configurația Parlamentului are un impact direct asupra formării Guvernului, stabilității politice și implementării politicilor naționale și internaționale.
