„Vreau să contribui la dezvoltarea economiei țării.” Valeria Frunze, despre decizia de a reveni în Moldova după 16 ani petrecuți în străinătate

Valeria Nr.1

Valeria Frunze este o femeie de afaceri din Moldova, care și-a creat o carieră de succes în domeniul imobiliar în Grecia și Marea Britanie. Datorită experienței sale de peste 16 ani în domeniul imobiliar, Valeria a decis să revină în Moldova pentru a investi în economia țării, dar și pentru a dezvolta sectorul imobiliar. Am discutat despre motivația legată de lansarea ei în afaceri în Moldova, cum vede evoluția pieței imobiliare și cum a reușit să renoveze câteva case părăsite în satul Hârtop, pentru ca ulterior să le transforme într-un campus destinat activităților socio-culturale în localitate.

Valeria Frunze a plecat din Moldova în 2008. De atunci, administrează afaceri în mai multe țări europene. A studiat Marketing și Logistică la ASEM. După ce a plecat din Moldova, a încercat numeroase joburi in diferite domenii, că orice alt emigrant moldovean în Europa. 

Din 2009 și până în 2013, a locuit în Grecia, timp în care a învățat limba și și-a făcut prieteni și conexiuni. Aici ea procura apartamente stare deplorabilă  în Atena și le renovează, apoi le oferă în chirie. 

Ulterior a emigrat în Marea Britanie unde, în 2015, a creat propria sa afacere – Evergreen International Properties London. Valeria a construit un portofoliu de peste 500 de apartamente de chirie pentru termen lung și peste 100 de apartamente de vacanță în Marea Britanie și în Grecia, din investiții personale și a altor investitori.

Primele impresii după revenirea acasă

Fiind departe de casă, în acei 16 ani de carieră în care a reușit să-și creeze portofolii cu locuințe de vacanță și apartamente de închiriat în țările UE, Valeria a descoperit Chișinăul în alte nuanțe. 

„Am fost impresionată de transformările infrastructurale ale orașului, care au redus semnificativ reminiscențele perioadei sovietice. Îmi place mult Chișinăul verde care evoluează în mod constant, dar care încă mai are multe de învățat de la orașele «care based»”, referindu-se la infrastructură pentru bicicliști, pentru persoane cu nevoi speciale, managementul deșeurilor, securizarea străzilor, wc-urile publice etc.

Motivația-cheie de a se întoarce în Moldova a fost de a investi în economia țării și de a contribui cu propria expertiză la îmbunătățirea serviciilor de consultanță oferite de agenții imobiliari.

„Am realizat că, având resurse și cunoștințe, le pot împărtăși colegilor mei din domeniu pentru a-și îmbunătăți serviciile și să devină mai atractivi. Aș vrea să împărtășesc expertiza mea și să consult instituțiile publice pentru a îmbunătăți cadrul legislativ ce ține de domeniul imobiliar”, explică Valeria.

În opinia sa, legislația care reglementează domeniul imobiliar din Moldova necesită o modificare semnificativă, ceea ce va favoriza creșterea investițiilor, inclusiv de peste hotare.

„În ultimii ani, am militat pentru promovarea Moldovei în străinătate și am stabilit numeroase relații cu prieteni care manifestă interes de a vizita sau de a investi în țară. La acest moment, ne aflăm în faza de cercetare de piață și analiză legislativă. Sper că guvernul ne va susține în demersurile noastre, fără impedimente”, spune Valeria.

Despre piața imobiliară din Moldova

Nu am ezitat s-o întrebăm pe Valeria despre părerea sa în legătură cu lucrurile care se întâmplă în acest sector relativ nou. Ne-a explicat de ce în Moldova sunt așa prețuri mari la chirie și la cumpărarea apartamentelor: „Piața imobiliară, în prezent, este o piață speculativă, în care imobilele sunt adesea vândute de trei, patru ori mai scump decât prețul inițial de construcție. Speculația contribuie la inflație și nu reflectă o piață de încredere și stabilă. La fel, personal nu o consider o piață etică”, ne mărturisește Valeria.

Totodată aflăm că piața chiriilor în Moldova este una instabilă, deoarece în capitală este concentrat un număr mare chiriași temporari. Acest lucru nu oferă certitudinea pentru a efectua investiții considerabile în imobile.

„În prezent, Moldova, și mai exact Chișinăul, are o fluctuație semnificativă a chiriei, datorită numărului mare de chiriași temporari din Ucraina, ceea ce a dus la o creștere a cererii și, implicit, a prețurilor. Totuși, nu consider că piața este stabilă”, menționează eroina noastră. De asemenea, ea salută introducerea conceptului de „nomazi digitali” [n.r. persoane care călătoresc mult și lucrează de la distanță] în legislația națională, lucru care ar putea stabiliza piața imobiliară: „Această prevedere va determina mulți profesioniști din diaspora, dar și străini să vină în Moldova”.

Valeria explică cum modelul „Digital nomad” a stabilizat cererile de chirie în Atena, Grecia. „Teleperformance în Atena aduce 9 000 de angajați noi la fiecare trei luni, iar toți aceștia necesită chirii pentru minim de șase luni. Astfel, piața chiriilor s-a stabilizat datorită cererii constante, rezultând o atracție crescută pentru investitorii care caută oportunități de investiție în Atena”. Totodată acești 9,000 de angajați veniți generează consum în țară. 

În această ordine de idei, Valeria ne-a povestit cum până în prezent „nomazii digitali” părăseau Moldova pentru lipsa de infrastructură și oportunități de distracție. „Unii dintre chiriașii mei din Chișinău închiriau pe termen scurt ca să testeze orașul. După aceasta ei decideau să rămână sau nu în Moldova pe un an sau doi. Rezultatul nefavorabil pentru noi este ca majoritatea s-a mutat în Lituania sau Polonia. Mi-au zis ca nu rămân mai mult de o luna în Moldova pentru că în mare parte nu au ce să facă sau că s-au plictisit”, relatează femeia de afaceri.

„E nevoie de clubhouse-uri.”

Continuând ideea de mai sus, Valeria Frunze, în virtutea experienței sale de 16 ani, recomandă o soluție des întâlnită în țările europene – construirea unor blocuri rezidențiale de tipul clubhouse. 

„Un lucru pe care l-am observat în Moldova și mă încânta sunt cartierele noi cu spații de joacă pentru copii. Este un truc de marketing al dezvoltatorilor imobiliari, care are priză la familii cu copii și contribuie la dezvoltarea comunității. În același timp, nu prea am văzut blocuri clubhouse (blocuri cu spații comunale gen sală de întâlniri sau multimedia, cinema de casă, piscină sau sală de forță). Clubhouse-urile sunt foarte populare și devin solicitate de oameni în restul lumii”, explică Valeria. 

„Este riscant să procuri un apartament și să rămână neutilizat.”

În opinia expertei, este o decizie riscantă de a procura un apartament, să nu locuiești în el și, în același timp, să nu-l oferi în chirie. Valeria spune că a observat o tendință în care apartamentele deja construite rămân nelocuite. „Se vehiculează că acestea ar fi cumpărate de diaspora și lăsate goale, așa ca investiție. Această practică de a cumpăra și a păstra apartamente neutilizate reprezintă o investiție riscantă, având în vedere degradarea inevitabilă a proprietăților nelocuite și, bineînțeles, creează cheltuieli lunare suplimentare. Eu n-o consider investiție atâta timp cât ia banii din bugetul personal în loc să genereze venit”, argumentează Valeria. 

Efectele economice ale acestei forme de „investiții” în van va favoriza în viitor chiriașii și cumpărătorii, nu și proprietarii. Iată cum se explică acest fenomen: „În câțiva ani, aceste apartamente goale vor deveni disponibile pe piața de închiriere sau vânzări, ceea ce va conduce la scăderea prețurilor lor [n.r. va fi mai multe oferte decât cereri]. Eu întotdeauna investesc în piețe care generează flux de numerar și mă concentrez pe achiziția de proprietăți rezidențiale pentru închiriere, atât pe termen lung, cât și pentru platforme de tipul Airbnb”, explică Valeria.

O situație asemănătoare pe piața imobiliară s-a întâmplat în Marea Britanie:„Anul trecut, datorită unei rate de creditare avantajoasă, în vânzare au fost scoase mai multe imobile, ceea ce a contribuit la scăderea prețurilor”, povestește experta.

Concluzionând cele spuse mai sus de Valeria, înțelegem că apartamentele care nu generează venituri reprezintă cea mai rea investiție. De aici și piața imobiliară este una instabilă și nu se dezvoltă precum în alte țări europene.

„Piețele de închiriere din Londra și din alte orașe cosmopolite se caracterizează printr-o dinamică foarte activă și stabilă. Diferenta dintre piața moldovenească și cea a Marei Britanie sau a Greciei este ca în aceste țări cererea de chirii este înaltă, ceea ce stimulează investițiile. Moldova nu are piața de chirii stabilă la momentul actual și n-o să-i aibă nici în viitorii cinci ani dacă guvernul nu va face schimbările legislative necesare”, opinează Valeria.

„The men in black.”

Agenții imobiliari joacă un rol crucial în dezvoltarea domeniului și crearea tendințelor pe piață. Deși, această meserie în Moldova abia își conturează parametrii etici, Valeria spune că persoanele care activează în această meserie manifestă o atitudine profesionistă la fel ca și cei din Grecia și Anglia.

„Agenții imobiliari din Moldova prezintă similitudini la nivel global. Având în vedere că industria este relativ nouă, agenții manifestă o atitudine destul de serioasă față de profesia lor, ceea ce mă amuză uneori. Îi numesc „the men in black” [trad. Bărbații în negru]. Oricine poate deveni agent imobiliar fără a avea studii superioare sau vreo calificare, însă un agent bun și calificat ar trebui să dețină cunoștințe solide în domenii precum economie, legislație, politică, infrastructură prior abilității de a vinde”, menționează Valeria.

Investițiile imobiliare în satul Hârtop

Odată ce Valeria a decis să revină în Moldova, a început să investească în achiziționarea apartamentelor grație ofertelor avantajoase de creditare pentru diaspora. Acest lucru îi va permite să creeze un portofoliu divers cu locuințe de închiriat. 

„Inițial, am venit cu intenția de a achiziționa un apartament pentru mama mea, care vrea să se întoarcă în Moldova. Astfel, am decis să achiziționez și alte apartamente destinate închirierii, al căror venit va contribui la rambursarea creditului contractat”, menționează femeia de afaceri.

Următorul pas a fost să contribuie la dezvoltarea satului Hârtop din raionul Cimișlia. Având în spate experiența din Atena unde renova locuințele părăsite, a decis să facă același lucru și cu casele abandonate din această localitate. Inițiativa Valeriei ține în special de dorința de a  dezvolta turismul și susține evenimentele socio-culturale în satul Hârtop.

„După revenirea verișoarei mele Rusanda din Chișinău la Hârtop, a demarat o serie de proiecte menite să îmbunătățească viața comunității din sat. La un moment dat, s-a confruntat cu dificultatea cazării multor invitați din Chișinău și de peste hitare, artiști și profesori care vin să facă workshop-uri copiilor din sat și raion. Pentru a crea o infrastructură în sat, mi-a propus să restaurăm împreună câteva case”, povestește Valeria.

Așa a pornit inițiativa lor de îmbunătățire a condițiilor de trai în Hîrtop. Acest lucru va avea un efect pozitiv în viitor, pentru că își propune să creeze un campus cultural care să găzduiască un număr mare de persoane implicate în proiecte socio-culturale.

„Între timp, Rusanda a găsit cinci locuințe vechi făcute din lut și lemn, la un preț foarte accesibil. Ea a reușit să găsească și alte persoane interesate să investească, finalizand astfel achiziția și renovarea acestora. În prezent, aceste case găzduiesc artiști, lucrători culturali și activiști din Moldova și de peste hotare”, relatează Valeria.

„Uneori, duc și turmele de capre pe câmp.”

Pentru Valeria, satul Hîrtop a devenit un loc unde își poate încărca bateriile și de a face conecțiune cu natura și vietățile din jur. Aceasta o ajută să se gândească la noi proiecte de afaceri care să ajute la dezvoltarea economiei acestei țări. „Mai vizitez și eu de câteva ori pe an satul Hîrtop. Uneori, duc și turmele de capre pe câmp sau particip la activități de salubrizare, plantări și de cultivare a legumelor”, ne povestește Valeria.

Astfel, viața rurală a motivat-o să-și deschidă noi orizonturi de afaceri, și anume în domeniul agricol. Pentru ea este important ca practicile inovative și tehnologice să fie implementate în cultura agricolă din Moldova.

„Îmi doresc să investesc în practici agricole durabile și eficiente, precum și să ofer soluții de locuințe accesibile pentru comunitate. Intenționez să implementez tehnici moderne de agricultură, cum ar fi agricultura de precizie, și să promovez produsele locale. Este esențial să aduc know-how-uri, precum gestionarea eficientă a resurselor, utilizarea tehnologiei în agricultură și dezvoltarea de proiecte imobiliare care să respecte standarde de sustenabilitate”, așa descrie Valeria planurile pentru viitorul apropiat.

„Am învățat să fiu tolerantă și să dezvolt inteligența emoțională.”

Anii petrecuți în țările europene și interacționând cu mii de oameni din diferite domenii, dar și clienți, i-au lăsat o amprentă vizibilă pe caracterul Valeriei. A învățat multe lecții de viață, în primul rând, pe plan profesional. Ea a înțeles că banii sunt doar o resursă, care trebuie investiți în beneficiul comunității.

„Atunci când câștig bani, este esențial să contribui înapoi comunității, iar plata impozitelor și investițiile locale reprezintă un mod corect de a face acest lucru. De asemenea, am învățat să fiu recunoscătoare pentru tot ce am și pentru oamenii care au susținut proiectele mele. Conștientizarea faptului că nimic nu este gratuit este o valoare importantă”, spune Valeria.

Aceste valori și principii de relaționare cu oamenii dezvoltate în acei 16 ani vor deveni cartea de vizită a Valeriei în afacerile sale din Moldova. „Colaborarea cu oamenii poate fi provocatoare, dar este crucial să înțeleg cum se simt clienții și cei din jur pentru a-i putea ajuta și inspira”.

Revenirea acasă a Valeriei reprezintă o istorie pozitivă și un imbold pentru o mare parte dintre moldovenii stabiliți în străinătate. Puterea diasporei moldovenești poate fi testată doar atunci când inițiativele moldovenilor vor prinde viață în fiecare sat sau oraș de baștină a lor.

„Diaspora moldovenească dispune de un număr considerabil de intelectuali formați în instituții de învățământ din Europa și America. Guvernul ar trebui să instituie un parlament simbolic al diasporei care să colaboreze și să consulte instituțiile guvernamentale actuale. Există mulți membri ai diasporei care activează în străinătate și care ar putea contribui pro bono la dezvoltarea țării noastre”, conchide Valeria.

În continuare, vă invităm să urmăriți câteva videoclipuri în care sunt descrise activitățile Valeriei Frunze.

Mai multe videoclipuri le puteți urmări AICI.

Istoriile în care Valeria Frunze povestește despre afacerile sale le puteți citi AICI  și AICI.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Cineplex

  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente