În era digitală în care trăim, accesul copiilor la internet a devenit o parte integrantă a vieții lor cotidiene. 60 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 9 și 17 ani din Republica Moldova pot naviga pe internet oricând doresc sau când au nevoie, arată un studiu din anul 2021, realizat de Centrul Internațional „La Strada”. Majoritatea dintre ei sunt conectați la Internet aproape tot timpul ori cel puțin de câteva ori pe zi. Pentru că sunt destul de curioși, aceștia pot accesa diferite conținuturi în mediul online, iar statisticile arată că copiii din Moldova sunt deseori expuși la conținuturi dăunătoare pe internet și de cele mai multe ori, fără voia lor. În cele ce urmează, explorăm această problemă, explicăm care sunt riscurile și consecințele, dar și ce ar trebui să facă părinții pentru a preveni și a-și proteja copiii.
Ce este conținutul dăunător pentru copii și expunerea non consensuală
Chiar dacă pentru diferite persoane conținutul dăunător poate însemna anumite lucruri, specialiștii de la siguronline.md explică că în cazul copiilor, se referă la informații sau imagini care îl pot speria sau afecta emoțional, materiale care sunt destinate adulților, informații eronate sau conținuturi care ar putea îndemna sau tenta copilul la un comportament ilegal sau periculos.
Specialiștii sunt de părere că materialele pornografice sunt cele care pot afecta cel mai mult bunăstarea copilului. Victoria Gribinet, specialistă în siguranța online, explică că copiii pot fi expuși la conținut sexual în mod voluntar și involuntar (non consensual). Expunerea voluntară la conținuturi pornografice apare atunci când un copil caută singur acest tip de material pe internet. Această situație se manifestă adesea deoarece copilul consideră că aceste materiale sunt utile pentru înțelegerea unor aspecte legate de sexualitate. În multe cazuri, curiozitatea copilului este amplificată de lipsa de răspunsuri adecvate din partea adulților. Atunci când părinții sau alți adulți din viața copilului nu abordează subiectele legate de sexualitate într-un mod deschis și informativ, copilul se simte nevoit să caute răspunsuri pe cont propriu. Această căutare autonomă poate duce la accesarea unor conținuturi inadecvate sau dăunătoare, care nu sunt adaptate nivelului de înțelegere și maturitate al copilului.
Expunerea involuntară a copiilor la conținut cu caracter sexual se referă, în primul rând, la cazuri în care aceștia primesc linkuri, fotografii sau videoclipuri pornografice de la persoane cunoscute sau necunoscute. Potrivit specialistei, primirea unor astfel de conținuturi cu caracter pornografic poate avea loc în două contexte distincte.
Primul context este reprezentat de fenomenul numit cyberflashing. Acesta presupune că o persoană trimite fotografii cu conținut sexual explicit unei alte persoane pe care nu o cunoaște și care nu a solicitat aceste imagini. Este un act invaziv și perturbator, care poate provoca disconfort și confuzie la copii.
Al doilea context este grooming-ul, care implică utilizarea de către adult a unor tactici pentru a câștiga încrederea și a construi o relație cu un copil, având scopul de a-l abuza sau exploata sexual. Adultul manipulează copilul, explicându-i că este normal să trimită astfel de fotografii, iar prin expedierea unor astfel de conținuturi îl predispune pe copil să normalizeze această practică pentru a-l desensibiliza și a facilita abuzul. Această metodă de manipulare psihologică este extrem de periculoasă și poate avea consecințe grave asupra dezvoltării și siguranței copilului.
49 % dintre copii primesc mesaje cu caracter sexual explicit de la necunoscuți
Pe parcursul anului 2021, conform aceluiași studiu, circa 18 % dintre copii s-au confruntat pe Internet cu situații care i-au deranjat sau i-au supărat. Cei mai mulți dintre ei – 13 % – au deschis întâmplător imagini sau secvențe video cu caracter sexual în timp ce căutau unele informații pe internet. De asemenea, 12 % au primit mesaje ce conțineau cuvinte vulgare sau imagini cu conținut sexual.
De asemenea, datele arată că 7 % dintre copiii de 9-11 ani au primit mesaje sau imagini cu conținut sexual pe diverse chat-uri. Din numărul total al copiilor de 12-17 ani care au utilizat în ultimele 12 luni internetul pentru a comunica, 6 % au primit fotografii, înregistrări video cu conținut sexual, persoane dezgolite sau care fac sex.
Expunerea involuntară la conținut sexual, precum și comunicarea cu caracter sexual sau recepționarea unor astfel de imagini este un risc care prevalează în special în rândul adolescenților de 15-17 ani. Atât fetele, cât și băieții sunt expuși la riscuri în egală măsură.
Aproape jumătate (49 %) dintre copiii chestionați în cadrul studiului au primit fotografii și înregistrări cu conținut sexual de la o persoană necunoscută. Acest risc predomină în rândul fetelor – 65 %, comparativ cu 28 % dintre băieți. Totodată, cea mai mare parte dintre băieți au primit mesaje cu conținut sexual de la un prieten pe care îl cunosc în viața reală – 29 %
„Pentru copii, poate fi șocant să conștientizeze că adulții fac asta”
Expunerea la conținut cu caracter sexual aduce o serie de riscuri și de consecințe asupra stării emoționale a unui copil. Olesea Ciuciu, psihologă intervievatoare din cadrul Echipei de Asistență a Copilului, menționează că acestea diferă de la o vârstă la alta. Copiii de 10-11 ani sunt expuși la un impact emoțional mai puternic.
Materialele pornografice le pot crea o confuzie foarte mare, reacții puternice de rușine, teamă, anxietate. Când văd ce fac adulții, și deseori într-o formă care nu coincide cu realitatea, își imaginează că așa este și în viața de zi cu zi. Pentru ei, poate fi șocant să conștientizeze că adulții fac asta.
Olesea Ciuciu
După 11 ani, copiii încep să își formeze identitatea sexuală, pentru că sunt într-o dezvoltare sexuală activă. Expunerea la astfel de conținuturi ar putea să le distorsioneze înțelegerea a ce înseamnă „sex”. „Ei ar putea să normalizeze relațiile pe care le văd în materialele pornografice, să se gândească că este ok. Astfel, devin mai deschiși chiar să trimită astfel de conținut în momentul în care li s-ar cere. Nu vor ști să seteze limite între comportamente potrivite și comportamente nepotrivite.”
De asemenea, Victoria Gribinet este de părere că copilul expus la materiale pornografice în mediul online este mai vulnerabil la a fi expus repetat unui abuz sexual online sau offline. „Nu va avea discernământul de a înțelege dacă este bine sau nu.”
„Se normalizează un astfel de comportament”
Unul dintre principalele motive pentru care copiii și adolescenții sunt vulnerabili în astfel de situații e pentru că nu știu ce este educația sexuală. „Nu se vorbește la școală și nici acasă. Nimeni nu îi explică unui copil ce este un contact sexual, cum are loc, pe ce trebuie să fie bazat. Este nepregătit, nu înțelege ce a văzut în fotografii sau în videoclipuri, respectiv este mai vulnerabil la expunere și normalizează un astfel de comportament”, explică Victoria Gribinet.
Specialista spune că sexualitatea este o curiozitate mare în rândul copiilor și a adolescenților și dacă ei nu cunosc informații despre aceasta, vor manifesta interes și vor căuta să înțeleagă ce au văzut. „Este ceva normal, specific vârstei. Pentru că nimeni nu le vorbește, copiii caută răspunsuri pe internet și astfel sunt expuși involuntar la conținut pornografic. Aceasta îi face mai vulnerabili la abuzuri sexuale, atât online, cât și offline, și poate duce la normalizarea comportamentului abuziv, ceea ce ar putea să-i determine ulterior să trimită astfel de materiale.”
Psihologa Olesea Ciuciu explică că expunerea copiilor la conținut pornografic, voluntar sau involuntar, are consecințe semnificative asupra stării emoționale a acestora. În primul rând, aceștia au o imagine distorsionată cu privire la o relație.
Expunerea la astfel de conținut poate avea un impact negativ în momentul în care își conturează identitatea. Adolescența este perioada primelor iubiri, de aceea există riscul apariției unei percepții greșite despre ce înseamnă o relație și se normalizează așa tip de sexualitate. Are loc o dezvoltare sexuală precoce. În plus, unii copiii pot prelua astfel de comportamente abuzive. Este mai dificil ulterior să lucrezi cu ei.
Olesea Ciuciu
„Sentimentele pe care le trăiește un copil sunt frica, vina și rușinea”
Ludmila Bodiu, specialistă în siguranța online, este de părere că părinții au un rol important și esențial în prevenirea și protecția copiilor împotriva conținutului dăunător. Ceea ce ar trebui să facă în primul rând, e să îi informeze despre riscuri. „Dacă copilul cunoaște care sunt riscurile expunerii sau ale accesării acestor tipuri de conținuturi, va ști cum să le evite, să se protejeze și să ceară ajutor.”
Nu se recomandă luarea telefonului sau limitarea, deoarece copilul va găsi ușor alte surse pe care să le folosească. De asemenea, în cazul în care a fost hărțuit sexual sau a fost expus non consensual la material pornografic, s-a adresat părinților și aceștia doar i-au luat telefonul, data viitoare, dacă se va mai confrunta cu astfel de situații, nu va mai cere ajutorul nimănui.
Avem un copil care nu știe cum să procedeze și în același timp, îi este frică să se adreseze, pentru că știe consecințele. El a înțeles că dacă cere ajutor, nu doar de la părinți, ci și de la alți adulți, va fi pedepsit. Luarea telefonului sau limitarea accesului la internet nu doar că nu este benefică, ci și poate agrava situația.
Victoria Gribinet
În astfel de situații este foarte importantă reacția părinților. Mulți părinți reacționează negativ, pe alocuri agresiv. Astfel, copiii devin anxioși și își pierd încrederea în părinți. În cele mai bune cazuri, copiii solicita ajutor în altă parte, dar de cele mai multe ori aceștia se închid în sine și rămân singuri în fața problemei.
„Sentimentele pe care le trăiește un copil sunt frica, vina și rușinea. Inconștient își asumă vina, pentru că este un participant. Abuzatorii sunt foarte buni manipulatori și țin copilul în acest sentiment de vină, menținând controlul asupra lor”, explică Olesea Ciuciu.
„Izolarea și controlul nu sunt soluția bună”
Psihologa menționează că a asistat la multe cazuri în care copiii alegeau să fie abuzați sau expuși în continuare la conținut pornografic, doar pentru ca să nu afle părinții. „Frica de mama și de tata este mult mai mare decât abuzul la care este supus. Părinții trebuie să construiască o relație de încredere, să aibă o comunicare deschisă și empatică, să le ofere atenția necesară atunci când copilul are nevoie.”
Specialistele încurajează discuțiile prietenoase și apropiate dintre părinți și copii. „Poate este greu pentru adult care nu este suficient de informat să poarte astfel de conversații, dar acum sunt o mulțime de resurse, pe siguronline.md spre exemplu, care îi pot ajuta pe părinți să înțeleagă cum poate construi o discuție cu copilul pe acest subiect.”
În plus, pentru a preveni, părinții nu ar trebui să fie axați pe îmbunătățirea strategiilor de monitorizare și de control, ci pe crearea unei relații sincere cu copilul. „Trebuie să fie sigur că în orice situație neplăcută, în orice problemă sau în orice situație în care se simte confuz, rușinat sau intimidat, poate merge la părinții săi să ceară ajutor”, adaugă Olesea Ciuciu.
Monitorizarea poate avea loc prin discuții în care părintele află despre interesele copilului, despre preocupările lui, cu cine comunică în mediul online și ce schimb de informații face cu alte persoane.
Ce facem dacă copilul a privit conținut pornografic?
În cazul în care copilul a fost supus unui conținut pornografic, acesta se poate adresa singur sau cu părinții pe platforma www.siguronline.md. Aici va discuta cu un consilier, care îi va oferi suportul emoțional de care are nevoie, în dependență de situația prin care a trecut.
Mai mult, este foarte important să i se explice copilului ceea ce a văzut, pe înțelesul, limbajul și în conformitate cu vârsta pe care o are. El trebuie să înțeleagă că unele videoclipuri sau imagini sunt teatrale și că în viața reală este diferit.
După ce a văzut un act sexual pe internet, trebuie să știe cât de importante sunt emoțiile. Când îi dăm voie să interpreteze singur ceea ce a văzut, cel mai probabil va interpreta greșit. Copilul poate avea aceste discuții cu o persoană în care are încredere și cu care se simte confortabil.
Victoria Gribinet
Psihologa Olesea Ciuciu subliniază că este important ca părinții să nu își învinuiască copiii, deoarece vina este un sentiment toxic care intensifică foarte mult trauma psihologică. „Trebuie să fie alături de el, să nu îl blameze sau să îl judece, să îi creeze un mediu de siguranță în care să știe că nu este singur și este înțeles.”
Provocări: reticența părinților și a școlii față de educația sexuală
În Republica Moldova, educația sexuală este, încă, un subiect tabu. Atât părinții, cât și școala sunt reticenți la astfel de subiecte și își pasează această responsabilitate. De aici și se naște prima și cea mai importantă provocare în procesul de prevenire și de protecție a copiilor.
Potrivit unui studiu realizat de iData în luna martie 2023, în parteneriat cu echipa #diez, circa 50 % dintre moldoveni nu sunt de acord ca „Educația sexuală” să fie introdusă în lista disciplinelor școlare. Astfel, 42,4 % dintre respondenți ar fi de acord ca această disciplină să fie predată în școală, 49,1 % nu ar fi de acord, iar 8,5 % nu au știut ce să răspundă.
Aproape două treimi dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani (65,2 %) sunt pentru introducerea acestui obiect în școli și doar 29,8 % sunt contra. Odată cu înaintarea în vârsta, ponderea susținătorilor scade. 29,7 % dintre persoanele de până la 60 de ani sunt pentru și 55,6 % sunt contra.
„Părinții trebuie să conștientizeze cât este de important să le fie aproape copiilor în mediul online, chiar dacă nu cunosc prea multe informații despre tehnologii sau despre internet. Își pot ajuta copiii prin discuții despre cum ar putea avea un comportament responsabil în mediul online. Resurse pot fi găsite pe siguronline.md”, menționează Ludmila Bodiu.
O altă provocare este că mulți adulți consideră că ceea ce se întâmplă în mediul online nu este real și că suferința prin care trece copilul în mediul virtual nu este reală.
De asemenea, școala este un alt mediu în care copilul trebuie să fie educat despre siguranța online.
Instruim profesorii să organizeze activități în care elevii trebuie să îndeplinească diverse sarcini prin care aceștia descoperă și identifică riscurile navigării pe internet. Analizează și studii de caz, urmăresc videoclipuri interactive, ușor de consumat. Învață cum să se simtă în siguranță în mediul online.
Ludmila Bodiu
Cel mai important, totuși, e ca copiii să înțeleagă că pe internet pot găsi imagini sau videoclipuri care le pot crea un disconfort sau îi pot speria. „Este necesar să știe ce poate face în cazul în care vede astfel de imagini, să înțeleagă că acasă, alături de părinți, poate să discute despre problemele lui și în special, despre educația sexuală. Să nu o perceapă ca fiind un subiect tabu”, conchide Victoria Gribinet.
În cazul în care te confrunți cu o astfel de situație sau copilul tău a fost supus unui abuz sexual în mediul online, nu ezita să te adresezi la www.siguronline.md. Aici găsești atât un buton de raportare a cazurilor, cât și un chat unde poți scrie despre problema ta.
De asemenea, dacă ai nevoie să discuți confidențial cu un psiholog despre probleme pe care nu știi cum să le depășești, poți apela la telefonul copilului: 116 111. Este gratuit, confidențial și anonim.
Acest articol a fost elaborat în cadrul proiectului UNICEF Moldova „Consolidarea mecanismului de prevenire și protecție a fetelor și băieților împotriva violenței sexuale în mediul online, inclusiv a violenței în bază de gen”, implementat de Centrul Internațional „La Strada” cu suportul financiar al KFW. Opiniile expuse aparțin autorului.
