În anul 2018, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat printr-un ordin că uniforma școlară nu va fi obligatorie. În același timp, fiecare instituție va putea decide dacă vrea să introducă o uniformă sau un cod vestimentar pentru elevi. Totuși, autoritățile recomandă să se organizeze activități educative pentru a discuta despre vestimentația și exteriorul elevilor. Aceste activități ar trebui să includă discuții cu părinții, dezbateri cu elevii la orele de dezvoltare personală și schimb de idei între profesori.
De altfel, purtarea unei ținute vestimentare decente este și una dintre obligațiile elevilor. De asemenea, conform Codului educației, elevii trebuie să respecte regulamentele școlilor în care învață. Așadar, dacă instituția introduce uniformele, elevii vor fi obligați să le poarte.
În societatea noastră, părerile la acest subiect sunt destul de împărțite. Unii consideră că uniforma ar trebui să fie obligatorie, alții cred că nu. Un aspect important al acestui subiect este cel psihologic, pentru că pe de o parte acestea promovează egalitatea între elevi și sunt o modalitate de integrare a acestora în mediul școlar, iar pe de alta ar putea fi un factor de pierdere a identității.
„Moda realizată prin școli duce la bullying”
Psihologa și psihoterapeuta Ina Crasnojon spune că purtarea uniformelor școlare sau cel puțin setarea anumitor limite referitor la ținutele elevilor (de exemplu, ținute doar în două culori) permite elevilor mult mai mult să se concentreze pe alte aspecte importante specifice anumitor particularități de vârstă. De exemplu, dezvoltarea abilităților sociale, aderarea la grup.
În cazul în care fiecare copil are libertatea să decidă ce ținute poartă pentru școală, mi-e teamă că în timpul apropiat școala își va pierde de tot din valoarea. Fiecare se va strădui să-și manifeste individualitatea cât mai extravagant și, totodată, segregarea/marginalizarea va fi tot mai pronunțată.
Nu fiecare părinte își permite să-i cumpere haine de ultim «răcnet» copilului său, cu toate că acesta își dorește foarte mult să fie și el «cool» pe holurile școlii. Și atunci ce se întâmplă? Copilul începe să se izoleze, să stea cuminte în banca sa sau, dimpotrivă, recurge la diferite comportamente problemă pentru a-și demonstra și el vizibilitatea.
Ina Crasnojon
În perioada de dezvoltare a individualității, în special în clasele primare, psihologa încurajează setarea anumitor limite, iar vestimentația în acest caz este potrivită.
Aceste acțiuni contribuie foarte mult la formarea grupului ca entitate. Copiii cresc cu o viziune sănătoasă, își dezvoltă empatia și altruismul.
Copiii pot experimenta orice-și doresc, dar nu la școală. Școala este pentru a învăța, a socializa, a petrece timpul interesant, dar nicidecum nu este pentru prezentări de modă. Moda realizată prin școli duce la bullying, violență, abuz, care sunt puternic înrădăcinate în interiorul copiilor. Indiferent de statutul părinților, veniturile lunare, mediul de trai – toți copiii trebuie priviți egal.
Ina Crasnojon
Specialista spune că nu ar trebui să existe riscul ca purtarea uniformelor școlare să contribuie la pierderea identității personale a copiilor.
Identitatea și încrederea de sine nu sunt determinate de uniformele școlare. Uniforma este doar o regulă pe care toți o respectă aflându-se pe un teritoriu străin. Purtarea lor nu este cel mai grav lucru care i se poate întâmpla unui copil. În plus, și pentru părinți este mai ușor, nu-și complică zilele și fac și economii la bugetul familiei.
Ina Crasnojon
Totuși, pentru a se diferenția de alții, elevii își pot stiliza uniformele, dar în limite. Spre exemplu, prin rucsac, centură, accesorii pentru păr, eșarfă sau cravată. Este o practică destul de întâlnită în liceele din țară, printre care și la Liceul Teoretic Republican „Aristotel”.
„88 % dintre elevi au acceptat să fie uniformă”
Directorul instituției, Pavel Cerbușca, menționează că atunci când s-a deschis liceul pe care îl manageriază, în 2008, atât Academia de Științe a Moldovei, cât și comunitatea de părinți și de elevi au decis introducerea uniformei școlare. Atunci a existat și un buget pentru aceasta și au fost realizate după dorințele elevilor. Pe parcurs însă, liceul nu a mai avut un buget destinat vestimentației școlare și s-a decis ca fiecare să achite pentru uniformă.
Copiii au completat un chestionar în care au răspuns dacă își doresc să poarte uniformă școlară, dacă vor un alt model sau ar prefera vestimentație liberă. 88 % dintre elevi au acceptat să fie uniformă. Au avut loc și dezbateri publice în care elevii au argumentat că astfel, nu vor exista diferențe între ei și se va pune accent pe studii.
Pavel Cerbușca
Directorul liceului spune că, pe parcurs, elevii au venit cu mai multe propuneri de modificări. Spre exemplu, să nu fie permisă doar cămașa albă sau albastră, cum a fost la început, ci și tricourile polo, pentru că sunt mai practice. De asemenea, anul trecut, Consiliul Elevilor a propus ca pe lângă vestimentația de culoare albastră, să fie permisă și cea de culoare neagră și albă.
Nu insistăm, dar le propunem elevilor o cultură organizațională a instituției. De asemenea, ei pot veni cu propuneri. În mare parte, 95 % dintre copii sunt înțelegători.
Așadar, pe parcursul anului avem zile în care toți elevii vin îmbrăcați în blugi, în haine de culoare galbenă sau în haine în stil național. Totodată, nu am vrut ca toți copiii să fie îmbrăcați la fel, ci să aibă posibilitate fiecare să-și manifeste anumite caracteristici individuale.
De asemenea, vrem ca să dezvoltăm în anumite limite democrația. Așadar, dacă în urma unui chestionar am înțelege că elevii nu mai vor să poarte uniforme, noi, administrația, o să îi ascultăm. Elevii nu vin cu astfel de propuneri, pentru că înțeleg că este vorba despre o cultură organizațională.
Pavel Cerbușca
Acum la această instituție de învățământ, fiecare elev își procură vestimentația școlară individual, însă un element comun rămâne a fi cravata albastră. Totuși, aceștia pot înlocui cravata cu un papion sau cu o eșarfă (în cazul fetelor). Un aspect important este faptul că nu există sancțiuni pentru elevi în cazul în care aceștia nu poartă uniformă.
Am fost curioși să vedem care sunt părerile tinerilor la acest subiect și le-am adunat într-un vox.
Ce recomandă autoritățile
Hainele elevilor ar trebui să fie din materiale accesibile, confortabile și potrivite pentru activitățile școlare. În plus, aceasta trebuie să țină cont de nevoile tuturor elevilor din școală, respectând diferențele de gen, convingerile religioase și culturale ale fiecăruia și să reflecte cultura instituției de învățământ.
Promovarea unui cod vestimentar școlar nu ar trebui să implice constrângeri, discriminare sau intimidare asupra elevilor și familiilor lor. Școala ar trebui să folosească doar metode educative și de sensibilizare bazate pe respect, empatie, corectitudine și responsabilitate. Astfel, se asigură dreptul fiecărui copil la educație gratuită și obligatorie.
Dacă apar conflicte din cauza nerespectării codului vestimentar de către unii copii, administrația școlii trebuie să găsească soluții. „În niciun caz, sub nicio formă, elevului nu i se va limita sau interzice/refuza accesul în instituție sau sala de clasă.”
