Provocările antreprenorilor din Republica Moldova și care este alternativa oportunităților propusă de către stat

Provocările cu care se confruntă antreprenorii

Reglementări și birocrație excesivă:
# proceduri complicate și de durată în timp de interacțiunile cu instituțiile publice;
# reglementări excesive;
# menținerea corupției și nepotismului, inclusiv în sistemul judecătoresc;
# prevalența înaltă a economiei informale.

Acces limitat la finanțare:
# lipsa de resurse financiare pentru investiții în dezvoltarea și extinderea afacerilor pe termen lung la o rată previzibilă;
# nivelul redus de educație financiară și management financiar;
# nivelul incipient de dezvoltare și diversificare a pieței de capital;
# instabilitatea climatului investițional.

Forța de muncă:
# participarea redusă la educația și îngrijirea timpurie accentuează inegalitatea de șanse între elevi. Echitatea, caracterul incluziv și calitatea educației rămân provocări importante;
# deficitul forței de muncă și participarea redusă a femeilor în activitatea economică;
# presiunea exercitată de costurile forței de munca pe fundalul productivității reduse;
# lipsa de noi competențe pentru noi sectoare economice emergente (economia circulara, economia socială, economia verde, conectivitate – energie, transporturi și informație, economia creativă, economia digitală, schimbări climatice, servicii pentru calitatea vieții, dezvoltare durabilă) și noi industrii globale (inteligența artificială/automatizare, comerțul internațional);
# neconcordanța persistentă între cererea și oferta de competențe și lipsa de personal calificat.

Infrastructură slabă și tehnologie învechită:
# drumuri, transport și servicii logistice ineficiente;
# acces limitat la tehnologii moderne și inovatoare;
# menținerea discrepanțelor dintre zonele rurale și cele urbane;
# persistența „zonelor defavorizate”;
# insuficiența instrumentelor de consolidare a oportunităților financiare, instituționale și umane, pentru o dezvoltare socio-economică generală.

Economia slab diversificată:
# fluctuațiile macroeconomice curente;
# lipsa unui sector industrial dezvoltat și competitiv;
# orientarea către exportul de produse agricole și materii prime, sau servicii Lohn;
# economia verde insuficient dezvoltată;
# accent pe dezvoltarea și altor sectoare cu potențial economic, spre exemplu cel turistic.

Acces limitat la know-how și servicii de consultanță în afaceri:
# accesul limitat la informații și expertiză pentru dezvoltarea și îmbunătățirea afacerilor, trendurilor internaționale și cerințelor legale pe piețe de desfacere;
# sectorul de servicii în consultanță și instruire la nivel incipient de dezvoltare;
# infrastructura de suport slab-dezvoltată.

Digitalizare limitată:
# lipsa infrastructurii digitale și a competențelor/resurselor necesare pentru a utiliza tehnologia digitală în afaceri limitează creșterea și inovarea în companii;
# nivel redus de adaptarea tehnologiilor informaționale;
# sectorul startup-urilor digitale este slab-dezvoltat;
# nivel incipient securității cibernetice și riscurile aferente.

Acces limitat la piețe de desfacere:
# capacitatea redusă a antreprenorilor de a accesa piețele internaționale;
# înțelegerea şi aplicarea redusă a standardelor, costuri înalte ale procedurii de standardizare şi respectiv participarea limitată la activitățile de standardizare;
# capacitatea de certificare disponibilă pe piață este insuficientă, fapt care impune companiilor exportatoare puține alternative, iar serviciile externe de certificare au costuri ridicate.

Nivelul redus de implementarea soluțiilor sustenabile, de responsabilitatea socială și buna guvernanță în contextul integrării europene:
# poluarea, degradarea resurselor naturale și schimbările climatice reprezintă amenințări pentru mediu de afaceri, în special în agricultura;
# condițiile de muncă, drepturile lucrătorilor, egalitatea de gen și includerea socială necesită conștientizarea și investiții;
# buna guvernanță, transparența și responsabilitatea în contribuirea la buget de stat și conducerea afacerilor, esențiale pentru atragerea investitorilor, necesită un efort sistemic;
# participarea femeilor și altor grupuri subreprezentate în activitatea de antreprenoriat este redusă.

Nivelul scăzut al culturii antreprenoriale:
# lipsa educației antreprenoriale și a modelelor de succes în afaceri;
# percepție negativă a antreprenorilor, asociată cu corupția, evaziunea fiscală sau exploatarea muncii;
# dialog public privat cu întreprinderile locale este la etapa incipientă de dezvoltare;
# persistența economiei informale.

Oportunitățile

Statul le propune antreprenorilor mai multe oportunități, care, la rândul lor, ar putea soluționa unele dintre provocările enumerate mai sus.

Printre acestea se numără:
# integrarea europeană oferă oportunități de acces la piețele europene și de dezvoltare a afacerilor în conformitate cu standardele europene. Există oportunități de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltarea afacerilor;
# Moldova are acorduri comerciale cu diverse țări și organizații regionale, ceea ce oferă oportunități pentru exportul de produse și servicii;
# sectorul tehnologic și al inovării are un potențial de creștere în Moldova. Antreprenorii pot aborda domenii precum tehnologia informației, inteligența artificială, tehnologia verde și alte sectoare inovatoare pentru a dezvolta produse și servicii de ultimă generație;
# Moldova are un sector agricol important, oferind oportunități pentru dezvoltarea afacerilor în agricultură, prelucrarea alimentelor și agroturism;
# investițiile în energie solară, eoliană și alte surse de energie verde pot aduce beneficii economice;
# dezvoltarea infrastructurii turistice și a serviciilor de ospitalitate poate atrage turiști și poate crea noi oportunități pentru antreprenori;
# Moldova dispune de un sector IT în creștere și de o forță de muncă calificată în acest domeniu, ceea ce oferă oportunități pentru dezvoltarea de noi produse și servicii inovatoare, precum și pentru exporturile de servicii IT.

Veronica Arpintin, secretara de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, precizează că în parcursul de aderare a țării la UE, în afara fondurilor de preaderare de care vor beneficia antreprenorii din Moldova, aceștia vor avea parte și de alte programe de susținere, precum: schimbul de experiență, participarea la expoziții, conferințe, posibilitatea de a trimite angajați la instruiri în alte țări membre UE etc.

Citiți și: Întreprinderile din Moldova și piața europeană. În ce mod aderarea la UE va afecta antreprenorii locali