În cadrul ședinței de astăzi, 25 august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat cererea de demisie a președintei interimare a Curții Supreme de Justiție (CSJ), Tamara Chișca-Doneva. Aceasta a fost eliberată din funcție începând cu 25 august.
De asemenea, a fost admisă parțial și cererea de demisie a magistratului Ion Guzun. Acesta la fel este eliberat din funcție din data de 25 august.
În urma demisiilor, CSJ a rămas cu trei judecători în funcție și șapte judecători detașați temporar.
Tamara Chișca-Doneva a fosta vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție (CSJ), iar în data de 18 aprilie 2023 a fost desemnată în funcția de președintă interimară a CSJ.
În data de 15 aprilie 2022, Tamara Chișca-Doneva a fost suspendată din funcția de președintă interimară a CSJ în legătură cu urmărirea penală în dosarul pentru îmbogățire ilicită în care aceasta a fost vizată. În rezultatul acțiunilor de urmărire penală desfășurate, în privința magistratei nu a fost aplicată nicio măsură procesuală de constrângere.
În octombrie 2022, Chișca-Doneva a fost scoasă de sub urmărire penală, însă urmărirea a continuat, fiind dispuse acțiuni procesuale ce nu au fost finalizate până pe 22 septembrie 2022.
Potrivit Asociației Juriștii pentru Drepturile Omului, nouă hotărâri ale completului de judecată în componența căruia a fost și judecătoarea Chișca-Doneva au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO.
Potrivit anticorupție.md, Ion Guzun a fost numit judecător în 1993. După o activitate de 10 ani la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău și doi ani în cadrul Curții de Apel Bender, el a fost promovat la CSJ, fiind candidatul cu cel mai slab punctaj în cadrul concursului.
Ion Guzun a făcut parte din completul de judecată care a menținut hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care fostul polițist Ion Perju, care i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc în timpul protestelor din 2009, a fost condamnat la zece ani de închisoare.
La fel, judecătorul a făcut parte din completul de judecată care a pus punctul final în dosarul fostului premier Filat, în decembrie 2017, când completul a respins recursul în anulare, o cale extraordinară de atac, depus de avocaţii fostului prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare pentru acte de corupţie.
