În nordul Republicii Moldova, tradițiile și obiceiurile strămoșești au o semnificație aparte. Renumitele covoare moldovenești nu doar că sunt păstrate la loc de seamă în Casa Mare, încântând privirea curioasă a fiecărui oaspete binevenit, dar și țesutul acestora mai este practicat și transmis cu sfințenie din generație în generație.
În data de 25 iunie, cu ocazia Zilei Universale a Iei, zeci de locuitori din trei raioane ale Republicii Moldova și-au dat întâlnire în satul Ignăței, locul unde s-a desfășurat cea de-a treia ediție a festivalului „Din zestrea neamului”. La festival, purtând cu mândrie ia tradițională și fredonând cântece populare moldovenești, au venit, de la mic la mare, persoane din localitățile: Peciște, Răspopeni, Pripiceni-Răzeși, Echimăuți, Scorțeni, Chiștelnița, Căzănești și din localitatea gazdă – Ignăței.
Evenimentul a debutat cu o paradă a portului popular, care s-a desfășurat din centrul satului până la Casa de Cultură a localității Ignăței. În cadrul paradei, colectivele artistice, echipate cu instrumente muzicale și voie bună, au interpretat cântece și melodii populare apropiate tezaurului generos al culturii și spiritualității românești.
Colectivele artistice din cele șapte localități au prezentat vizitatorilor și participanților un șir de numere artistice, menite să evidențieze unicitatea și splendoarea patrimoniului cultural moldovenesc. De asemenea, cu lucrările manuale aduse la festival, localitățile participante, dar și mai mulți copii și tineri din cadrul Liceului Teoretic „Ioan Sârbu” și al Grădiniței „Paradisul Copilăriei” au amenajat câte o miniatură a casei mari – simbol caracteristic culturii moldovenești, „acel colțișor al sufletului, în care omul păstrează tot ce are el mai curat și nobil”.
Sursă: Valeria Roșca/#diez
Eroinele festivalului au fost patru doamne: Glicheria Leonte, Feodosia Popovici, Anastasia Frunze – meștere în țesutul covoarelor – și Ioana Lăzărescu – meșteră în țesutul țolurilor.
„Ediția anului 2023 a festivalului «Din zestrea neamului», desfășurată în satul Ignăței, a fost într-un fel deosebită de celelalte două. Clar că obiectivele principale au fost același: scoaterea din anonimat și valorificarea tezaurului cultural material, popularizarea valorilor spirituale și culturale ale neamului, propagarea culturii naționale, sporind astfel educarea și influențarea în mod pozitiv a gustului tinerei generații, și nu numai, către adevăratele valori ale neamului nostru. Dar de data aceasta, am identificat patru consătene meșterițe concrete, care au știut să țese iscusit adevărate capodopere, prin operele lor, satul Ignăței devenind vatra covoarelor, a țolurilor, a păretarelor în raionul Rezina. Împreună cu invitații noștri din localitățile vecine le-am cinstit pe țesătoarele noastre Glicheria Leonte, Feodosia Popovici, Anastasia Frunze și Vera Belibov [două surori] și Ioana Lăzărescu, admirând expozițiile dumnealor de covoare, țoluri etc. cu mare drag”, ne-a spus Violeta Pistrui, directoarea Căminului de Cultură a satului Ignăței.
De asemenea, Violeta Pistrui ne-a povestit că Glicheria Leonte și Ioana Lăzărescu împărtășesc arta croșetatului și a țesutului mai multor tinere ucenice, prin prisma acestora valorificând și oferind o nouă culoare frumoaselor meșteșuguri moldovenești.
Cea de-a treia ediție a festivalului „Din zestrea neamului” a fost organizată de către Primăria Satului Ignăței și Căminul Cultural Ignăței. Evenimentul a fost finanțat în totalitate de Consiliului Local Ignăței și de câțiva agenți economici.
Printre covoarele prezente la festival, am reușit să depistăm o „perlă” veche de peste 110 ani și un covor țesut în anul 1933.
